Politică
Noi negocieri cu gălăţenii pentru dezvoltarea zonei metropolitane Brăila-Galaţi
• asta au anunţat PSD-iştii brăileni, în cadrul unei conferinţe de presă, plecând de la ideea că se vor încerca discuţii şi pe linie de partid, nu doar administrativă • preşedintele interimar al social-democraţilor brăileni, Ion Rotaru, vrea să trateze subiectul cu Dan Nica, omologul său gălăţean, cu precizarea că la discuţie trebuie să participe primarii şi preşedinţii de CJ • edilul-şef Marian Dragomir a precizat că din punctul său de vedere, cel mai bun plan pentru dezvoltarea zonei ar fi realizarea unui parc industrial între cele două oraşe, idee propusă şi de liberalii brăileni
PSD-iştii brăileni vor să reia discuţiile cu gălăţenii pentru dezvoltarea zonei dintre cele două oraşe. Preşedintele interimar al PSD Brăila, Ion Rotaru, a precizat că încearcă să stabilească o întâlnire cu şeful partidului de la Galaţi, europarlamentarul Dan Nica, pentru a trata acest subiect. Acesta a făcut precizarea că şi-ar dori ca la discuţii să participe, de asemenea, primarii celor două municipii şi şefii de judeţe.
“Aş vrea să subliniez ideea pe care o susţinem cu toţii, aceea de a realiza această asociere care este benefică pentru ambele localităţi Brăila – Galaţi, care poate să îngroape, să spunem aşa, «securea războiului». Pe de altă parte, poate să genereze absorbţia de fonduri, posibilitatea de dezvoltare a acestei zone. Deci susţinem în continuare şi milităm pentru a realiza această asociere. Am avut mai multe discuţii cu domnul preşedinte al organizaţiei judeţene PSD Galaţi, domnul Nica. Dumnealui a fost mai mult plecat în această perioadă, a avut nişte activităţi mai intense pe zona de responsabilitate pe care o are ca europarlamentar. A rămas să ne mai auzim în perioada următoare, să vedem când reuşim să ne vedem faţă în faţă pentru a stabili care sunt până la urmă obiectivele majore pe care dorim să le realizăm. De la ce plecăm şi unde vrem să ajungem şi cum trebuie să procedăm. Nu am concretizat nimic. Au fost doar nişte discuţii. Urmează să reluăm întâlnirile faţă în faţă în perioada următoare, în funcţie de program. (…) Intenţia noastră este de a realiza cât mai repede această întâlnire, pe care să o facem cu invitarea preşedinţilor de Consilii Judeţene şi a primarilor, pentru a avea un numitor comun, plecând de la obiectivele pe care vrem să le realizăm. Să vedem ce îşi doreşte Galaţiul, ce ne dorim noi. Dând la o parte micile disensiuni care mai apar”, a declarat Rotaru.
Acesta a ţinut să puncteze că discuţiile despre stabilirea sediului asociaţiei “Dunărea de Jos” şi alte probleme din trecut, reprezintă doar chestiuni de detaliu care pot fi rezolvate uşor.
Dragomir vrea parc industrial între Brăila şi Galaţi
Prezent la conferinţa de presă a partidului, primarul Marian Dragomir a profitat de ocazie pentru a preciza că, din punctul său de vedere, realizarea unui parc industrial în zona dintre cele două oraşe reprezintă cea mai bună opţiune pentru dezvoltare. Contrar spuselor lui Rotaru, acesta a mai adăugat că nu va fi niciodată de acord ca sediul viitoarei asociaţii să fie stabilit într-unul dintre oraşe, ci doar în zona de mijloc, aşa cum ar fi normal.
“Noi am căzut de acord pe tot ceea ce înseamnă statutul asociaţiei. Singura problemă în momentul de faţă este cea legată de sediu. Eu recunosc că nu am fost şi nu pot să fiu de acord ca sediul să fie într-unul dintre oraşe. Am propus ca sediul să fie la mijloc şi susţin în continuare această propunere. Referitor la viziunea pentru dezvoltare ulterioară, eu nu văd acolo o zonă socială, sau una în care administraţiile să cheltuiască bani la infinit. Din punctul meu de vedere, trebuie să fie o zonă care să dezvolte atragerea investiţiilor între Brăila şi Galaţi. Putem să plecăm de la ideea unui parc industrial necesar celor două administraţii, care să ofere facilităţi investitorilor care doresc să vină şi să beneficieze de forţa de muncă din cele două zone, pentru că acolo trebuie să lucreze atât brăileni cât şi gălăţeni, care să se întoarcă în oraşele lor cu banii pe care îi câştigă din acest teren dintre Brăila şi Galaţi”, a declarat Dragomir.
Trebuie subliniat că ideea realizării unui parc industrial între Brăila şi Galaţi a fost promovată şi este susţinută şi de liberalii brăileni.
La rândul său, preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac a dorit să puncteze că în cadrul negocierilor pe tema asocierii, gălăţenii au fost de acord ca la conducerea viitoarei entităţi să fie în primă fază brăileni, urmând ca aceasta să se schimbe la doi ani, prin rotaţie, ceea ce din punctul său de vedere, reprezintă un semn că şi vecinii noştri îşi doresc asocierea.
Simionescu, sceptic în ceea ce îi priveşte pe gălăţeni şi asocierea
Ceva mai reţinut privind viitorul asocierii administraţiei brăilene cu cea din Galaţi s-a arătat fostul primar Aurel Simionescu, care a precizat că există interese şi orgolii ale unor persoane, dincolo de dorinţele administraţiei actuale sau a partidelor. Prim-vicepreşedintele PSD Brăila, a afirmat că întotdeauna lucrurile s-au împotmolit în zona Galaţiului, chiar dacă la nivel declarativ întotdeauna s-a subliniat dorinţa de asociere.
“Noi când am discutat această asociere – inclusiv cu Tulcea -, am mers pe patru proiecte mari care erau de interes comun şi făceau obiectul unor forme de reglementare, inclusiv pe lege: podul, drumul expres, Delta Dunării şi drumul Brăila – Buzău. Între timp, podul a căpătat o anumită turnură, inclusiv drumul expres, pentru că vor fi nişte legături din acestea rutiere – chiar dacă nu în forma în care am zis-o noi -, va exista un astfel de demers. Deci a rămas Delta Dunării care face obiectul Programului de Investiţii Teritoriale Integrate. Acel miliard de euro care va fi investit în zonă, din care face parte şi podul. Şi drumul Galaţi – Brăila – Buzău, sau eventual Drajna, dar drumul de Buzău este deja aprobat. Acum a apărut oportunitatea spitalului regional. Că ne place, că nu ne place, că spune în stânga sau mai în dreapta, va fi între Brăila şi Galaţi. Deci noi avem nişte obiective care sunt clare, lămurite, în spaţiul acesta. Alături, mai este proiectul privind parcul industrial. Există, de asemenea, proiectul unui campus universitar, a unui stadion în zonă. O zonă verde. Deci idei de proiecte de interes comun, au existat şi vor exista. Ceea ce am spus eu dintotdeauna, ca unul care a participat la multe semnări de protocoale din 1996 încoace, este că de câte ori trecem Siretul, uităm ce am semnat. Şi mă refer în primul rând la prietenii noştri din Galaţi. O spun cu toată responsabilitatea”, a conchis Simionescu.
Politică
Noi reguli pentru gratuitățile la transport acordate pensionarilor și veteranilor de război
Pensionarii, veteranii de război și văduvele de război vor putea beneficia în continuare de gratuități și reduceri la transport, însă modul în care își vor dovedi aceste drepturi urmează să fie modernizat. Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege, votat și de deputatul PSD Doinița Ciocan, care introduce verificarea electronică a documentelor prin cod QR sau cod de bare.
Modificările urmăresc simplificarea procedurilor prin care beneficiarii își pot exercita drepturile de transport, dar și reducerea fraudelor și a birocrației.
Deputatul PSD Doinița Ciocan a anunțat prin intermediul unei postari pe pagina personală Facebook că: „În Camera Deputaților am votat, pe 18 noiembrie 2026, proiectul de lege care modernizează sistemul de acordare și verificare a drepturilor de transport pentru pensionari, veterani de război și văduve de război- PL-x nr. 594/2026.”
Doinița Ciocan explică care sunt avantajele noilor modificări
Concret, pensionarii vor putea prezenta talonul de pensie pentru a dovedi că au dreptul la călătorii gratuite sau cu reducere. Documentul va include un cod QR sau un cod de bare, care va permite verificarea electronică a eligibilității.
În cazul pensionarilor militari, dovada dreptului se va face cu talonul de plată a drepturilor emis de instituția care le achită pensia.
Veteranii de război și văduvele de război vor putea face dovada dreptului la gratuități cu ajutorul legitimației de veteran, care va permite, la rândul său, verificarea electronică.
Aceștia vor putea beneficia de transport gratuit pe calea ferată, cu mijloace de transport auto sau pe căile fluviale, având posibilitatea de a alege varianta de deplasare.
Când intră în vigoare noile reguli
Doinița Ciocan precizează că drepturile de transport nu sunt eliminate și că modificările vizează exclusiv modul în care beneficiarii le dovedesc și le utilizează.
Scopul este simplificarea procedurilor, reducerea birocrației, prevenirea fraudelor și introducerea unui sistem digital de verificare a documentelor. Legea nu se aplică însă imediat. Aceasta trebuie să parcurgă etapele constituționale pentru promulgare și publicare în Monitorul Oficial, iar noile prevederi vor produce efecte după intrarea în vigoare.
Politică
Liderul AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, de acord cu majorarea plafonului plăților numerar de la 5.000 la 50.000 lei pe zi
• este vorba despre un proiect de lege propus de parlamentarii AUR care a fost adoptat pe 18 noiembrie în Camera Deputaților (for decizional) • inițiativa a primit 173 de voturi • deputatul Florin Cîrligea a declarat că este un lucru absolut normal, deoarece pragul de 5.000 lei zilnic era foarte mic pentru societățile comerciale • acesta a precizat că respectivul prag fusese fixat în așa fel încât să existe un avantaj pentru bănci și nu pentru firme • și deputatul AUR Mihail Neamțu sublinia într-o postare recentă pe site-urile de socializare că păstrarea tranzacțiilor numerar reprezintă o garanție a libertății cetățenilor
Parlamentarii AUR au obținut o victorie în Parlament în privința majorării plafonului zilnic pentru plățile și încasările în numerar. Mai precis, de la 5.000 lei la 50.000 lei pe zi. Proiectul de lege a fost inițiat de deputatul Gabriel Florea de la AUR și în data de 18 noiembrie a fost adoptat cu 173 de voturi în Camera Deputaților (for decizional la acest proiect).
Inițiativa modifică Legea nr. 70/2015 și instituie plafonul unic zilnic de 50.000 lei pentru încasările și plățile în numerar între firme, precum și între acestea și persoane fizice, după cum a relatat presa centrală.
Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu acest subiect, președintele AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, a apreciat că măsura este mai mult decât binevenită, punctând că este un lucru normal, în condițiile în care piața arată astăzi complet diferit față de acum câțiva ani.
”Da, proiectul AUR a trecut! Este o chestie normală. Pentru că fiecare face cu banii lui ce dorește. Și este mult mai ușor pentru societăți, pentru că 5.000 lei era o sumă mult prea mică. Mă refer la plafoanele de casă și la tot ce însemna… Cu 5.000 lei ce mai cumpărai în ziua de azi?! O societate care avea 7-8 puncte de lucru împrăștiate prin toată țara, nu putea să cumpere decât de 5.000 lei pe zi, utilizând cash, dar pe toată țara! Și mai sunt exemple. Mai ales la magazine”, a declarat Cîrligea.
Păstrarea tranzacțiilor cu numerar reprezintă garanția libertății
Este opinia deputatului AUR Mihail Neamțu, care a publicat recent pe rețelele de socializare un comunicat legat de propunerea partidului din care face parte. Acesta explica faptul că prin utilizarea sistemului de plată cu card de către cetățeni, organele statului capătă un control mult prea mare asupra vieții tuturor.
”De ce păstrarea tranzacțiilor cu numerar sunt garanția libertății? Pentru că nu e treaba Statului să-și monitorizeze cetățenii. Dimpotrivă. E obligația cetățenilor să-și monitorizeze birocrații și clasa conducătoare. Nu doar în China, ci și-n Occident există un sofisticat sistem de control al vieții private. Orice informație personală cu amprentă digitală poate deveni publică, la cererea justificată sau nejustificată a reprezentanților Statului. În timpul pandemiei, Guvernul canadian a interzis accesul multor șoferi-protestatari la propriul cont bancar. Prin dispariția banului tangibil («cash»), asistăm la moartea vieții private. Abuz? Discriminare? Mai mult: o formă de tiranie. Există, evident, și argumente practice în favoarea tranzacțiilor «cash». Uneori n-ai semnal la telefon și nici conexiune Wifi.
Alteori vine furtuna și cade curentul. Cum vei face tranzacții dacă n-ai o baterie încărcată? Mergeți apoi la piață pentru a cumpăra un kilogram de struguri. Vă așteptați la tranzacții online? Dați o fugă la țară și veți descoperi milioane de români cumsecade care n-au acces imediat la un bancomat. E vina lor? Trebuie să ducem un ATM chiar și-n ultimul cătun? Plata cash nu implică nicio taxă, spre deosebire de tranzacțiile digitale care presupun, adesea, costuri de procesare. Tranzacțiile non-coercitive cu numerar sunt imediate și finale, fără niciun fel de întârziere. Sunt o mie de motive pentru a proteja plata cash. Doar mințile bolnave doresc o schimbare de dragul schimbării. Doar satrapii vor să restrângă spațiul de mișcare al omului liber”, declara Neamțu pe Facebook.
Întrebat în legătură cu opinia colegului său, Florin Cîrligea a precizat că într-adevăr oamenii ar trebui să aibă libertate totală atunci când vine vorba despre utilizarea veniturilor pe care le au și le dețin în mod legal.
Acesta a afirmat că măsura privind pragul de 5.000 lei, în opinia sa, a venit în sprijinul băncilor și nu pentru combaterea evaziunii fiscale, așa cum s-a declarat.
”Corect! Așa și este! Atât timp cât sunt banii omului nu poți să îi impui tu în ce fel să îi folosească! Și repet, suma era infimă: 5.000 lei! Oricum nu era o mare realizare pragul ăsta, iar evaziunea nu este de aici sub nicio formă. Era făcută pentru bănci. Știți, au scumpit Ordinele de Plată de la 3 lei la 8 lei/OP. Acum doi ani, un OP era taxat cu 3 lei, acum este taxat cu 8 lei. Dacă aveai 850 lei este 8 lei. Nu se poate! Este enorm! Nu e în funcție de valoare. E sumă fixă. Vă dau un exemplu: ai o societate cu 10 puncte de lucru. Se fac vânzări de 400 lei, 600 lei. Dacă depășeai 5.000 lei… Gata! Ăla erai!
Iar dacă aveai 10 ordine de plată de câte 500 lei, 80 lei îți luau băncile. Adică 1 și ceva la sută. Este enorm de mult! De aceea, eu așa cred, că la momentul respectiv a fost făcută pentru bănci. Treaba cu «lupta împotriva evaziunii» este așa de speriat lumea. Că «domnule, ce luptăm noi împotriva evaziunii»!! Hai să fim serioși, nu aici este evaziunea!”, a conchis Cîrligea.





















