Cultură
New LiL Style, din Brăila direct în America, la World Hip Hop Dance Championship
* cea mai nouă trupă a școlii de dans Lil Motion, New LiL Style, s-a calificat la cel mai mare campionat mondial de hip hop, competiție care se va desfășura în perioada 5-11 august în Statele Unite * trupa este formată din șapte copii talentați, cu vârste între 11-15 ani, iar pentru fiecare dintre ei dansul a devenit un mod de viață * pentru a putea trăi visul american, minunații dansatori au nevoie de susținerea noastră
Altă trupă, alt LiL! Ei sunt New LiL Style, șapte copii frumoși cu vârste între 11-15 ani, muncitori și talentați. Uniți de dragostea lor pentru dans, deși sunt de puțin timp o trupă, cei șapte copii au ocupat locul 3 la România Hip Hop Dance Championship de la Oradea, loc ce le permite să reprezinte Brăila și România la cel mai mare campionat de hip hop din lume: World Hip Hop Dance Championship în Phoenix, Arizona (5-11 august). New LiL Style sunt pe urmele deja celebrei trupe LiL Style și vor reprezenta cu mândrie LiL Motion Dance School la campionatul din America, așa cum au făcut-o și colegii lor.
Fără alte introduceri, haideți să îi cunoaștem pe cei de la New LiL Style:
Bianca, 12 ani. Primul contact cu dansul l-a avut la vârsta de 3 ani, atunci când s-a înscris la cursuri de balet. A continuat apoi cu dans sportiv, iar în prezent practică street-dance și dans contemporan. Este elevă în clasa a VI-a la “M. Dragomir”, iar visul ei e să ajungă o dansatoare cât mai bună. Bianca se laudă și cu o colecție de slime-uri și squishy-uri.
Mario, 15 ani. Este pasionat de street dance, în special break dance și footwork. Înainte să se apuce de dans a practicat parkour, iar acest lucru se vede cel mai bine în trick-urile pe care le execută pe ring. “Sunt o fire silitoare și din acest motiv cred că pot ajunge cât de sus îmi doresc. În afară de dans îmi mai place handbalul și fotbalul, dar nimic nu îmi poate întrece această pasiune”. Mario este elev în clasa a IX-a, la LPS.
Ana, 12 ani. Practică street-dance și dans contemporan de aproape 4 ani. În timpul liber îi place să joace volei, să iasă cu prietenii și să se distreze. Colecționează slime-uri și brățări. “Familia mea îmi este alături și mă încurajează să ajung cât mai departe”. Ana este elevă în clasa a V-a la Școala “F. Neagu”.
Edi, 11 ani. Elev în clasa a VI-a la “M. Eminescu”, puștiul se prezintă simplu: “Sunt Edi și iubesc dansul!”. Practică acest sport de 6 ani și spune că nu are de gând să renunțe prea curând, stilul lui preferat fiind breakdance-ul. “Când eram mai mic urmăream oameni care făceau salturi și scheme și mi se părea foarte tare. Acum 4 ani am încercat primul meu salt, care nu a fost prea reușit, dar până în prezent am progresat. În afară de dans îmi place fotbalul și… cam atât. Dar nimic nu întrece acest sport”.
Anca, 15 ani. Adolescenta învață la Colegiul “N. Bălcescu” și s-a apucat de dans în urmă cu 12 ani, iar de 8 ani este membră cu acte în regulă în Lil Motion Dance School. “Înainte să fac parte din școala aceasta de dans eram prea mică să mă gândesc ce aș vrea să fac cu dansul. Dar de când am venit la LiL Motion, prin intermediul concursurilor la care am participat mi-am format un scop, cum aș vrea să fiu ca dansatoare și cât de departe aș vrea să ajung. Cu ajutorul coregrafei noastre, Liliana Stan, pot să spun că sunt pe drumul pe care mi l-am propus, dar tot mai am de învățat”. Dincolo de antrenamente și concursuri, Anca adoră să deseneze și să facă fotografii.
Ionuț, 13 ani. Elev în clasa a VII-a la Școala “M. Eminescu”, Ionuț susține că din cei 13 ani ai săi, 5 ani i-a petrecut la dansuri. Spune despre el că este un băiat ambițios, sincer, prietenos și amuzant. Stilul său de dans preferat este breakdance-ul. “Dansul este ceva foarte important în viața mea. Când eram mic mă plictiseam acasă până când i-am spus mamei că vreau să practic un sport. Sunt mândru unde am ajuns datorită mamei si coregrafei mele. În afară de dans îmi mai place handbalul și, la fel ca mulți alții, să mă mai joc pe calculator.”
Laura, 15 ani. Practică street dance de 7 ani. Până să ajungă să realizeze că adoră acest stil de dans, ea a cochetat cu dansuri sportive și moderne, însă mărturisește că aceste genuri nu o caracterizau. Laura recunoaște că primul contact cu street dance-ul a fost greu, dar, ușor, ușor, a evoluat și a ajuns să participe la concursuri internaționale. “Aici, la LiL Motion Dance School nu numai că am învățat ce înseamnă dansul, dar am și cunoscut oameni minunați. Coregrafa noastră, Liliana Stan, ne-a fost alături de fiecare dată și a format niște dansatori minunați. Datorită ei m-am dezvoltat foarte bine în acest domeniu și sunt mulțumită de mine”. Laura este elevă a Liceului “N. Iorga”.
Așadar, ei sunt cei șapte dansatori minunați care pot ajunge să își prezinte spectacolul în cea mai mare competiție de hip hop din lume. “Sunt mandră de noua generație și le doresc un drum frumos atâta timp cât vor dori ei”, ne-a spus coregrafa Liliana Stan.
Pentru a putea trăi visul american și a concura cu cei mai buni din lume, trupa New LiL Style are nevoie de susținerea sponsorilor. Numai deplasarea până în Statele Unite costă foarte mult, însă cu ajutorul unor sponsorizări, cei șapte copii vor descoperi că visele devin realitate. Iar ei, cu siguranță, își vor pune nu doar toată energia, ci și tot sufletul pe scenă.
“Sperăm să putem ajunge, dar pentru a putea face acest lucru avem nevoie de susținerea dumneavoastră. Știm că nu suntem noi singuri, știm că sunt și alții care au nevoie să fie ajutați. Și am făcut-o și noi, de câte ori am avut ocazia și am dat o mână de ajutor pentru cei care aveau nevoie. Știm că poate sunt alții în alte domenii mai buni ca noi, dar ne dorim să ajungem acolo unde sunt cei mai buni, să învățăm și să ne întoarcem cu mândrie că am ridicat drapelul României deasupra capului”, ne-a declarat Liliana Stan.
Lil Motion, 12 trofee la Concursul “Tărâmul Dansului”
Lil Motion Dance School a “spulberat” competiția la Concursul “Tărâmul Dansului”. Desfășurată recent, la competiția de la Botoșani familia LiL a fost
reprezentată de 25 de copii frumoși și talentați care au reușit să aducă la Brăila 12 trofee.
Premiile obținute de aceștia sunt:
NewLiLStyle – urban juniori – trofeul pentru cea mai bună coregrafie din concurs;
LiL’s – locul 1 și trofeul disciplinei MTV comercial;
ModernLiL – locul 1 și trofeul disciplinei contemporan;
NewLiLStyle – locul 1 și trofeul disciplinei urban;
LiLAttitude – locul 1 și trofeul disciplinei urban;
LiLAttitude – locul 1 și trofeul disciplinei open.
Felicitări dansatorilor și coregrafei Liliana Stan!
Cultură
„Nu Brăila este fiica Țării Românești, ci ea este maica acestui Principat”
• este titlul colocviului dedicat savantului Nicolae Iorga, la 155 de ani de la naștere • evenimentul se va desfășura marți, 17 noiembrie, în Sala „Regele Ferdinand I și Regina Maria” a Muzeului Brăilei „Carol I” • vor susține comunicări: drd. Fatme Nistoroi, drd. Cătălina Mârza, conf. dr. Costin Croitoru, dr. Zamfir Bălan și dr. Adrian Trifan
Sala „Regele Ferdinand I și Regina Maria” a Muzeului Brăilei „Carol I” (instituție aflată în Piața Traian nr. 3) găzduiește marți, 17 noiembrie 2026, de la ora 11:00, colocviul „Nu Brăila este fiica Țării Românești, ci ea este maica acestui Principat”, dedicat marelui savant, om politic și academician Nicolae Iorga, la 155 de ani de la naștere. Intrarea este liberă.
Prezintă: drd. Fatme Nistoroi, „Contribuțiile lui Nicolae Iorga referitoare la Brăila turcească”; drd. Cătălina Mârza, „Institutul Român (Casa Iorga) din Saranda, Albania, centru de cultură și spiritualitate românească în Balcani”; conf. dr. Costin Croitoru, „Asupra legăturilor lui Nicolae Iorga cu Brăila”; dr. Zamfir Bălan, „Nicolae Iorga despre Panait Istrati” și dr. Adrian Trifan, „Nicolae Iorga și românii din Balcani”.
Savantul Nicolae Iorga (n. 5 iunie 1871, Botoșani, d. 27 noiembrie 1940, Strejnicu) a fost un mare istoric, critic literar, dramaturg, enciclopedist, memorialist, profesor universitar și academiecian, dar și om politic (parlamentar, cel de-al 34-lea prim-ministru al României). Implicat activ în sărbătorirea Centenarului eliberării urbei dunărene de sub turci (1929), Iorga a fost un adevărat prieten al Brăilei, apropiat al familiei primarului Traian Țino și nu numai.
A publicat lucrări despre Brăila și a susținut conferințe la Teatrul Comunal, azi „Maria Filotti”.
Cultură
„Armata Română la ceas de sărbătoare”. Expoziție de Ziua Artileriei Române
• deschisă publicului pe 10 noiembrie, în clădirea de patrimoniu a Bibliotecii Județene „Panait Istrati”, expoziția documentară realizată de Camelia Aurelia Cherciu, biblitecar, poate fi vizitată până la data de 24 noiembrie 2026
„Armata Română la ceas de sărbătoare” – este tema expoziției documentare realizată de Camelia Aurelia Cherciu, bibliotecar, cu prilejul Zilei Artileriei Române (10 noiembrie). Deschisă la Compartimentul Împrumut Carte pentru Adulți, din clădirea de patrimoniu a Bibliotecii Județene „Panait Istrati” Brăila (Piața Poligon nr. 4), expoziția poate fi vizitată până pe data de 24 noiembrie 2026.
„Ziua Artileriei Române este sărbătorită, anual, la 10 noiembrie, în amintirea momentului în care, prin Porunca Domnească nr. 198, domnitorul Gheorghe Bibescu a consfințit înființarea primei baterii de artilerie a Țării Românești. Data reprezintă actul de naștere al artileriei române moderne și un reper fundamental în tradiția militară națională. Această zi este mai mult decât o aniversare militară.
Este un prilej de omagiere a generațiilor de artileriști care și-au făcut datoria pe câmpurile de luptă, a celor care au contribuit la dezvoltarea și modernizarea armei și a tuturor militarilor care duc mai departe tradiția acesteia.
Pentru că Artileria nu înseamnă doar tunuri, obuziere sau rachete. Înseamnă precizie, calcul, disciplină, stăpânirea tehnicii și, mai presus de toate, oameni bine pregătiți, capabili să acționeze împreună. Pentru că, dincolo de puterea focului, adevărata forță a artileriei a stat, întotdeauna, în priceperea și responsabilitatea celor care o servesc”, au consemnat organizatorii expoziției documentare.
Istoria artileriei este legată de procesul de modernizare a Armatei Naționale și de formarea statului român modern. De-a lungul timpului, de la primele tunuri de bronz până la sistemele moderne de artilerie, această armă a reprezentat una dintre principalele forțe de sprijin ale trupelor terestre, având un rol important în marile confruntări militare ale României.
Primele forme de artilerie au fost cunoscute pe teritoriul românesc încă din Evul Mediu, fiind folosite în oștile voievozilor și domnitorilor. Totuși, constituirea artileriei ca armă distinctă, organizată în cadrul unei armate moderne, s-a produs în secolul al XIX-lea.
Momentul fundamental s-a petrecut la 10 noiembrie 1843, când domnitorul Țării Românești, Gheorghe Bibescu, a promulgat Porunca Domnească nr. 198, prin care se legifera înființarea primei baterii de artilerie. Un detaliu interesant este că primele patru tunuri, de calibru 80 mm, fuseseră dăruite domnitorului de sultanul Abdulmejid I, cu prilejul unei vizite la Istanbul. Primul comandant al bateriei a fost căpitanul Pavel Lenz.
În anii următori, artileria s-a dezvoltat atât în Țara Românească, cât și în Moldova. Un alt reper important a fost 21 decembrie 1860, când, în timpul domniei Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cele patru baterii existente au fost reunite în primul Regiment de artilerie al Armatei Române moderne.
Dezvoltarea artileriei a fost strâns legată de evoluția tehnicii militare și de marile momente ale istoriei naționale.
În timpul Războiului de Independență din 1877 -1878, artileria română s-a afirmat în luptele împotriva otomanilor, contribuind la succesul operațiunilor militare, inclusiv în zona Griviței, Rahovei și Plevnei.
Ulterior, modernizarea armamentului, pregătirea specialiștilor și diversificarea structurilor au transformat artileria într-o componentă esențială a armatei.
La începutul Primului Război Mondial, Armata Română dispunea, deja, de 294 de baterii de artilerie. În această perioadă s-a dezvoltat și artileria antiaeriană, al cărei act de constituire datează din 15 august 1916. În perioada interbelică și în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, arma a continuat să se diversifice, adaptându-se noilor realități ale câmpului de luptă.
În perioada postbelică, artileria română a cunoscut noi etape de reorganizare și modernizare, fiind introduse sisteme de artilerie autopropulsată, mijloace antitanc și lansatoare de rachete.
După 1990, transformarea armatei și apropierea de standardele NATO au impus noi direcții de dezvoltare.
Printre sistemele moderne intrate în dotare se numără LAROM și HIMARS, care au schimbat considerabil capacitatea de sprijin cu foc a Forțelor Terestre Române.























