Să iubim natura
Natura între iubire, interese și dezinteres!
Ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” a inițiat o nouă rubrică „Să iubim natura” cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
În urmă cu aproximativ trei săptămâni, când am scris despre Bălțile Brăilei, am primit un mesaj de la un iubitor de natură brăilean care îmi spunea că este interesant articolul dar nu prea scriu nimic despre gunoaiele lăsate de oameni peste tot. I-am spus că eu am amintit în acel articol despre această problemă, dar că ideea articolelor mele este să nu fim mereu negativiști. Văd peste tot, în mediul online, acolo unde toți suntem lei, comentariile critice la tot ceea ce se face sau nu în Brăila. I-am transmis brăileanului meu că voi scrie și despre gunoaie, că este o idee bună. Am stat și m-am gândit, am făcut sute de fotografii cu mizeriile lăsate de oameni peste tot pe malul bălților, a lacurilor, am mai scris despre asta și în vara anului trecut. Și ce credeți? Nu se întâmplă nimic. Pot scrie un articol săptămânal despre cei ce aruncă tot ce nu le mai este util pe malul lacurilor sau în locurile mai ferite, chiar și din oraș. Nu cred că reușesc să provoc decât indignare unora și plictiseală altora.
Am să vă spun că la finalul săptămânii trecute am plecat pe traseul meu preferat: Seaca – Comăneasca – Lacu Sărat I și II, normal, după păsări. A început migrația din ambele sensuri, atât cea a păsărilor oaspeți de iarnă cât și a celor oaspeți de vară. Este un spectacol inedit, am văzut berze venite la cuib (în satul Lacu Sărat), berze rotind în grupuri mari, parcă să ne spună că sunt bucuroase că ne văd iar. Aceasta perioadă este cea mai frumoasă din an, din punctul meu de vedere. Acum verdele este deosebit, miroase a primăvară în pomii deja înfloriți și vezi pe luciul apelor cum masculii de lebădă de vară curtează ca niște lorzi femelele. O imagine deosebită, parcă pictată de un artist celebru. Parcă trebuia să discutăm și de lucruri mai puțin frumoase, despre poluare, gunoaie etc. Acum pot face o diferență între locațiile private și locațiile aparținând de primăriile locale. Acolo unde merg eu, la Seaca, fiind o baltă privată, nu știu dacă gunoiul de grajd este adus de proprietarii bălții pentru a îngrășa terenurile din apropeiere sau chiar unii cetățeni profită de bunătatea proprietarilor și mai lasă ceva gunoi pe unde le vine.
Am plecat la Comăneasca, unde durerea este una fără limite, aici m-am inspirat pentru titlul articolului, deoarece povestea începe undeva anul trecut când, întâmplător sau nu, s-au decolmatat canalele și s-a ras tot stuful. Am sperat că lumea s-a liniștit, că lucrurile vor intra în normal, dar duminică am observat că se dăduse foc la tot stuful. Imaginea este una dezolantă, am făcut fotografii dar nu vreau să stric plăcerea privitorului de a admira o natură care a prins viață. Acum, din informațiile mele, din ceea ce zic localnicii care deplâng imaginea dezolantă, văzându-mă cu un aparat foto în mână, vin și povestesc cum acolo e semn rău, că unii vor să investească în oarece eoliene și păsările sălbatice le „stopau” investiția. Nu am informații legate de acest aspect, dar totuși stuful nu ia foc din senin, nici măcar vara la Â45 de grade. Cât despre gunoaie… saci cu gunoaie lăsați de oameni, cauciucuri, bidoane, mizerie fără număr.
Am plecat cu o tristețe în suflet. Anul acesta nu vor mai cuibări aici multe specii de păsări, deoarece unii au avut grijă să se întâmple asta.
La Lacu Sărat II, legat de gunoaie, în șanțul paralel cu lacul poți găsi diverse lucruri, de la o sobă de teracotă întreagă, la o bară de mașină și multe alte gunoaie ce prisoseau unora prin curte. Aici a apărut o altă problemă; cei care nu mai sunt mulțumiți să admire natura de pe picioarele lor au găsit un loc pe unde să intre cu mașinile de teren direct pe malul lacului II pentru a admira natura din mașină. Sau vin cu câini ce aleargă păsările sălbatice ce se odihnesc pe mal. Anul trecut am reușit să discut cu unii oameni care veneau cu motociclete și cu ATV-uri să se distreze, fără să se gândească la ceea ce pot distruge, de la specii de plante rare, la reptile, insecte sau să deranjeze păsările sălbatice.
Ceea ce am întâlnit în aceste trei locații se întâlnește cam peste tot în apropierea bălților, lacurilor sau pădurilor.
Dar să încheiem frumos, să ne bucurăm de faptul că a sosit o mare parte din păsările oaspeți de vară, iar păsările oaspeți de iarnă deja se adună în stoluri foarte mari pentru a pleca.
La Seaca, mii de limicole zburau pe luciul apei, parcă să ne ureze ”bine v-am găsit”. Călifarii au început să curteze femelele într-un ritual unic și câteva exemplare de cioîntors zburau agitate pe luciul apei. Dar și peste 2.000 de exemplare de gârlițe ce ne transmit că ne vom vedea și în iarna viitoare.
La Comăneasca, din cauza dezastrului produs, am văzut foarte puține păsări, vreo 15 exemplare de pițigoi de stuf, un cormoran mare și un vânturel roșu, doi pițigoi albaștri, iar pe cer nu mai puțin de 2.000 de exemplare de gârlițe ce plecau.
La Lacu Sărat II, din cauza faptului că apa este mare, am observat cele mai multe specii de păsări, cam 1.000 de gârlițe, vreo 250 de rațe lingurar, 150 rațe mari, 50 rațe mici, vreo 20 rațe fluierătoare, cârâitoare, rațe cu cap castaniu, vreo 10 lebede, vreo 50 de bătăuși, sitari de mal, cocoșari, pițigoi albaștri și un exemplar de rață de ghețuri, dar și câteva exemplare de rațe sulițar.
Aștept zilele din apropierea datei de 1 aprilie, ziua păsărilor, când voi merge iar să salut venirea păsărilor oaspeți de vară și miracolul migrației.
Să iubim natura
Lira Prieteniei la Brăila – etapa a IVa
În fiecare săptămână, așa cum a obișnuit cititorii, ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” vă oferă spre lectură și informare rubrica „Să iubim natura” cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
În Brăila sunt și alte asociații de mediu care desfășoară activități interesante, cu impact la nivel național. Am mai scris despre asta și cu altă ocazie, dar de data aceasta trebuie să vă aduc la cunoștință că un grup inimos de oameni din Brăila se încăpățânează să organizeze un eveniment numit „Lira Prieteniei”, care a ajuns anul acesta la ediția a IV-a. Acești oameni s-au unit sub denumirea de Asociația de Turism și Ecologie Balta Mică a Brăilei.
Asociația A.T.E. Balta Mică a Brăilei este membră a Federației Române de Turism Sportiv și, în acest context, organizează și participă la acest tip de evenimente la nivel național. Menționez faptul că evenimentul de la Mărașu a fost organizat în colaborare cu Federația Națională de Turism Sportiv.
Dacă anul trecut acest eveniment a fost organizat în Lacu Sărat, anul acesta Mărașu a fost ales pentru ca invitații să poată vedea frumusețile Brăilei Sălbatice. Dacă aș numi doar câteva persoane care au muncit efectiv la organizarea acestui eveniment, poate aș omite pe cineva și nu ar fi corect față de aceștia. Cei care au făcut posibil acest eveniment nu sunt mulți și, credeți-mă, este foarte greu să reușești să organizezi o tabără pentru cel puțin 150 de persoane, la care să participe 18 cluburi de profil. Vă spun eu, care am mai organizat astfel de tabere, dar nu pentru mai mult de 20 de persoane. Totuși, trebuie să-l amintesc pe cel care este sufletul acestui eveniment de la Brăila, și anume Cristinel Ungureanu.
Acești oameni au obținut, înainte de toate, sponsorizări pentru a le asigura participanților masa, apa de băut și toate cele necesare, locul de campare și multe alte facilități, deoarece pot apărea probleme neprevăzute, iar distanța față de oraș este destul de mare. Să vă gândiți la faptul că peste 150 de persoane au venit din toată țara și au trebuit să ajungă în zona localității Mărașu, deoarece cazarea s-a făcut exclusiv la cort, locația fiind pusă la dispoziție de Primăria Mărașu. Organizatorii au reușit să găsească sponsorizările necesare pentru a duce la bun sfârșit acest eveniment.
Vă ofer aceste detalii pentru a înțelege faptul că această echipă, care a organizat acest important eveniment, a trebuit să fie atentă la foarte multe detalii organizatorice, deoarece era în joc imaginea sa, ca ONG, în cadrul Federației.
Acest eveniment este unul important deoarece reușește să promoveze zonele sălbatice din Brăila, iar iubitorii de natură din țară, care au participat la el, au făcut publicitate în mediul online prin imaginile foto și video postate de la fața locului pe rețelele de socializare. De asemenea, aceștia au avut ocazia să vadă frumusețile zonei, să se plimbe cu bărcile într-un tur organizat cu ajutorul celor de la Parcul Natural Balta Mică a Brăilei și să ducă acasă detalii despre aceste locuri frumoase din Brăila.
O să încerc să vă familiarizez cu o parte dintre activitățile desfășurate în cadrul acestei tabere, dar și cu celelalte asociații participante, deoarece au venit oameni de la Baia Mare, Cluj, Sibiu, Galați, Urziceni, Făgăraș, Focșani etc., adică oameni care au parcurs distanțe considerabile pentru a vedea aceste locuri frumoase din Brăila. Un astfel de eveniment reușește să facă publicitate județului nostru, ceea ce este foarte important.
Printre numeroasele concursuri organizate în cadrul taberei, care a avut loc în perioada 4-7 iunie, pot aminti: orientare nocturnă, triatlon, concurs de fotografie, concurs de caricatură, afiș ecologic, desen grafic, probe culturale și slide-show. Peste toate acestea s-a cântat muzică folk la focul de tabără, alături de invitați consacrați, Titus Constantin și Ionel Erimia.
De asemenea, au fost organizate momente culturale de către cluburile participante, care au făcut ca serile să fie unele de neuitat. Nu pot decât să felicit organizatorii acestui important eveniment și să le doresc puterea de a reuși să organizeze și să promoveze Brăila și în anii următori.
Să iubim natura
Păsările sălbatice și puii lor
În fiecare săptămână, așa cum a obișnuit cititorii, ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” vă oferă spre lectură și informare rubrica „Să iubim natura” cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
Păsările sălbatice au comportamente diferite atunci când au pui sau când clocesc, de la specii care apără cuibul cu îndârjire până la specii care părăsesc cuibul pentru a se apăra pe ele, lăsând puii pradă sigură pentru păsările răpitoare și nu numai.
Interesant este comportamentul unor specii de păsări și am să enumăr câteva, nu am pretenția că le voi enumera pe toate: ciovlica ruginie, piciorong, ciocîntors, nagâț. Ce este interesant la aceste păsări? Să știți că atunci când din întâmplare, sau cu bună știință, ai găsit cuibul acestor specii de păsări sau te afli fără să știi în apropierea unui cuib, fie că vorbim de pontă sau de pui, începe un spectacol regizat special pentru a te îndepărta de cuib. Dacă sunt în aer, încep să facă o zarvă atât de mare încât nu știi ce ai făcut, încep să își facă nevoile în aer, în direcția ta, se prefac că au o aripă ruptă, cad la sol. Aici încep să se prefacă rănite, doar pentru a te îndepărta de cuib. Spectacolul este atât de interesant, încât nu știi ce ai pățit, de ce sunt atât de agitate, sau dacă pasărea este rănită cu adevărat.
La polul opus, o să vă vorbesc despre rațe și corcodei, specii care părăsesc cuibul, lăsând puii în voia sorții, atunci când sunt atacate de cele mai multe ori de cioara grivă, sau de păsările răpitoare care dau târcoale cuiburilor.
În această perioadă a anului, au început să apară puii, destul de firav, deoarece vremea nu prea a fost una prielnică, multe păsări sunt în întârziere în ceea ce privește eclozarea puilor, dar am observat deja pui de păsări. În afară de berze, am văzut pui de gâscă de vară, pui de nagâț, pui de rață mare, pui de lișiță, pui de corcodel mare, pui de găinușă de baltă, iar la acest sfârșit de săptămână am văzut și pui de lebădă de vară. Monitorizez o locație unde aștept cu nerăbdare să văd puii de corcodel cu gât roșu și nu în ultimul rând puii de rață roșie, specii pe care nu le-am întâlnit până acum cuibărind în zona respectivă, dar nu am să dau locație pentru a nu pune în pericol aceste păsări și mai ales puii lor. Nu am reușit să fotografiez de aproape puii de nagâț, deoarece distanța era destul de mare.
Cei mai mulți pui la o pereche au fost la lebăda de vară, aceasta are cinci pui, iar la polul opus, corcodelul mare care are un singur pui.
Sper ca aceste păsări să reușească să își crească puii deoarece locurile sunt pline de pericole la tot pasul, de la păsări răpitoare, la câini de stână și nu în ultimul rând la oameni, care de multe ori nu au gânduri din cele mai pașnice.
Am să vă postez câteva fotografii cu acești pui pentru a vă bucura de aceste făpturi minunate. Trebuie de asemenea să menționez faptul că fotografierea acestor pui se face destul de greu, deoarece părinții îi protejează, iar ei sunt destul de prudenți în a se arăta.
CELE MAI CITITE
