Economie
Nădejdea românilor pentru la iarnă. Brăileanul Ion Sterian
• într-un interviu acordat presei centrale, directorul general al Transgaz a dat asigurări că nu vor fi probleme de alimentare în sezonul care urmează, cum de altfel nu au fost nici în iarna precedentă • “Putem importa gaze naturale din orice sursă de producție din orice zonă a globului”, a punctat Ion Sterian
Directorul general al Transgaz, brăileanul Ion Sterian, a răspuns pe larg întrebărilor adresate de Gândul pe subiectele “arzătoare” ale momentului printre care securitatea energetică.
Înmagazinări uriașe de gaze naturale
“România este pregătită pentru sezonul rece. Țința țării noastre este să avem, până la 1 noiembrie, depozitele pline la un nivel de cel puțin 90%. Astăzi, gradul de înmagazinare este de 82,72%, în depozite fiind 2,63 miliarde de metri cubi de gaze naturale înmagazinate, cu 570 milioane de metri cubi de gaze naturale mai mult decât aveam anul trecut la aceeași dată. Noi avem capacitatea de înmagazinare operabilă de 3,17 miliarde de metri cubi. Dacă luăm în calcul o medie a producției interne a României de circa 26 de milioane de metri cubi gaze naturale pe zi (din care 24 milioane mc/zi prin SNT) și o medie de consum, pentru intervalul 1 aprilie – 30 octombrie (210 zile), între 16 -18 milioane mc/zi (din care 14-16 milioane mc/zi prin Sistemul Național de Transport – SNT), avem deja o rezervă de 8-10 milioane de metri cubi din producția internă să-i înmagazinăm zilnic”, a declarat directorul Transgaz.
Sursa citată a adăugat că având în vedere și investițiile pe care Transgaz le-a realizat și le realizează în infrastructura de transport gaze naturale, “nu vor fi probleme cu disponibilul de gaze naturale nici în sezonul rece 2023-2024”, a dat asigurări brăileanul.
Directorul Transgaz a precizat că, consumul anual de gaze naturale al României este de aproximativ 10,2 miliarde de metri cubi, iar în următorii trei-patru ani, acesta va crește cu circa 9-10 miliarde metri cubi de gaze naturale. Acest lucru se va realiza prin:
– construirea centralei electrice de la Mintia, cu o capacitate de producție de 1700 MWh și un consum de 2,5 miliarde de metri cubi de gaze pe an,
– prin construcția celor două centrale pe cogenerare de la Ișalnița și Turceni, din cadrul planului de restructurare al Complexului Energetic Oltenia (CEO), aprobat deja de Comisia Europeană, cu o producție de 1200 MWh și un consum de 1,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale,
– prin finalizarea lucrărilor la Centrala de la Iernut, cu o capacitate de producție de 450 MWh și un consum de 1 miliard de metri cubi de gaze naturale,
– prin repornirea Combinatului de îngrășăminte Azomureș, care consumă anual 1,2 miliarde de metri cubi de gaze naturale,
– prin repornirea Combinatului chimic de la Piatra Neamț, care consumă peste 0,8 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an.
“În plus, trebuie să avem în vedere că un consum adițional de 2-3 miliarde de metri cubi pe an va veni din partea localităților care se vor racorda la rețeaua de gaze naturale, unde administrațiile locale au pregătit deja proiecte de distribuție folosind instrumentele aflate la dispoziție: PNRR, Fondul de Modernizare, REpowerEU sau Programele Guvernamentale precum Anghel Saligny”, a mai declarat Ion Sterian.
România, mai sigură ca oricând când vine vorba de gaze
“România este mai sigură, din punct de vedere gazier, în prezent, decât oricând altcândva în trecutul său modern. Mă refer la faptul că, acum, suntem conectați prin reverse flow la toate țările din regiune, mai puțin Serbia, dar și acolo am întreprins și întreprindem demersuri pentru a rezolva situația.
Faptul că suntem interconectați în regim reverse flow, înseamnă că putem să importăm gaze de pe diferite coridoare. Până acum patru-cinci ani, nu aveam decât varianta de import de gaz rusesc de pe conducta de transport internațional T1. Acum lucrurile sunt radical diferite. Putem importa gaze naturale din orice sursă de producție din orice zonă a globului.”, a conchis directorul Transgaz.
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Economie
Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale
• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).
Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.
Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.
În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă; neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.
„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.






















