Cultură
Muzeografii și restauratorii la raport. Bilanțul Muzeului Brăilei „Carol I”
* luni, 5 decembrie, Sala „Regele Ferdinand I și Regina Maria” a găzduit cea de a treia ediție a Sesiunii anuale de rapoarte de activitate a personalului de specialitate din cadrul Muzeului Brăilei „Carol I” * muzeografii au vorbit despre noile colecții și despre expozițiile organizate în 2022, restauratorii despre munca și pasiunea lor de o viață, iar arheologii au prezentat cele mai noi descoperiri arheologice
Sala „Regele Ferdinand I și Regina Maria” a găzduit, în ajunul sărbătoririi ocrotitorului spiritual al Brăilei, cea de a treia ediție a Sesiunii anuale de rapoarte de activitate a personalului de specialitate din cadrul Muzeului Brăilei „Carol I”.
Preț de câteva ore, cercetătorii, șefii de secție, muzeografii, restauratorii și conservatorii prestigioasei instituții de cultură brăilene au prezentat bilanțul muncii lor în anul care tocmai se încheie, evidențiind cele mai importante aspecte ale activității lor, înmănuncheate în rapoarte de activitate.
Deschiderea oficială a sesiunii anuale a fost făcută de conf. univ. dr. Costin Croitoru, managerul Muzeului Brăilei „Carol I”. Prima parte a manifestării a fost dedicată activității specialiștilor în conservare și restaurare. Cami Manuela Istrate și Manuela Dumitrescu au prezentat „Microclimatul în expoziția permanentă și depozitul Secției Arheologie”, iar Daniela Adelina Puia a vorbit despre „Conservarea colecțiilor Documente Ion Ionașcu în depozitul Secției de Istorie a Muzeului Brăilei „Carol I”. „Tehnicile de conservare aplicate colecției de sculptură aflate în patrimoniul Secției Artă” a fost tema raportului prezentat de Rodica Liliana Gâță. Colega sa de secție, Emanuela Laura Enache – adevărat „doctor al pânzelor vechi pictate” – a prezentat activitatea Laboratorului de restaurare a picturii.
Deosebit de captivante au fost relatările Constanței Vâlcu, restaurator metal, cea care, în prag de pensionare, a finalizat restaurarea armelor de bronz și fier descoperite în mormintele străvechi de la Siliștea. Domnia sa a restaurat, de asemenea, statuia de bronz a lui Mihai Eminescu, din Grădina Publică – proiect de suflet pe care l-a prezentat cu multă însuflețire. Cristian Lalu a prezentat raportul despre „Reorganizarea spațiului de depozitare pentru colecția vertrebrate a Secției de Științele Naturii”, iar Ionelia Țaruhidis pe cel referitor la „Etapele integrării unei piese din depozit în spațiul expozițional”.
Raluca Tănăsache, neobositul restaurator de carte, din cadrul Secției Etnografie, a vorbit despre restaurarea unei cărți în limba slavonă, de 1.300 de pagini, din secolul XIX. Un an a durat procesul de restaurare, iar rezultatele obținute de domnia sa au întrecut toate așteptările. Fotografiile realizate înainte și după restaurare vorbesc de la sine. Alina Mocuță a prezentat raportul de activitate al Secției de Etnografie, în patrimoniul căreia se află, printre altele, peste 700 de ștergare vechi, adunate din tot județul Brăila, icoane vechi și ii cusute cu multă măiestrie de bunicile și străbunicile noastre.
Au mai prezentat, tot luni, rapoarte de activitate Liliana Șerban, (Secția Memoriale), Alina-Ruxandra Mircea (Secția Artă), Viorica Preda (Secția Istorie), Elena Nicoleta Albu (Secția Artă), Fatme Nistoroi (Secția Artă), Gabriela Cloșcă (Secția Etnografie), Roxana Serea (Secția Memoriale), Camelia Hristian (Serviciul Relații Publice) Geta Șerbănescu (Serviciul Relații Publice), Rozalia Pârlitu (Serviciul Editura Istros), Nicolae Onea (Secția Științe ale Naturii), Viorel Stoian (Secția Istorie), Niculina Dinu (Secția Istorie), Cătălina Mârza (Secția Istorie), Adrian Trifan (Secția Istorie), Ghena Pricop (Secția Istorie), Mirela Vernescu, Vasile Vernescu (Secția Arheologie), Costin Croitoru, Stănică Pandrea (Secția Arheologie), Zamfir Bălan (Secția Artă), Georgiana Papurică (Secția Științe ale Naturii). E imposibil de redat în cuvinte munca acestor oameni dedicați pasiunii și profesiei lor de o viață. Se simt în largul lor pe teren, în praful șantierelor arheologice sau în laboratoarele de restaurare, nu prezentând rapoarte de activitate.
Concluziile de la închiderea Sesiunii anuale de rapoarte de activitate au fost formulate de managerul instituției, conf. dr. Costin Croitoru, care le-a mulțumit colegilor pentru eforturile depuse și pentru rezultatele deosebite obținute în anul 2022.
Cultură
„Principii și principesele României”. Expoziție la Muzeul Eparhial din Galați
• expoziția poate fi vizitată în perioada noiembrie 2026 – 5 februarie 2027, de marți până sâmbătă, între orele 08:00 și 16:00 • proiectul expozițional este realizat de Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine, în colaborare cu Muzeul Național Peleș și Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”
Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine de la Dunărea de Jos, din Galați, a găzduit marți, 10 noiembrie 2026, vernisajul expoziției „Principii și principesele României”. Proiectul expozițional este organizat de Muzeul Eparhial din Galați, în parteneriat cu Muzeul Național Peleș și Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”, iar expoziția poate fi vizitată, de brăileni și gălățeni deopotrivă, în perioada noiembrie 2026 – 5 februarie 2027, de marți până sâmbătă, între orele 08:00 și 16:00.
La manifestarea culturală desfășurată în Salonul Oficial al Muzeului Eparhial au fost prezenți: Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, alături de oameni de cultură, artiști, profesori, clerici, numeroși elevi și studenți.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Eparhiei Dunării de Jos, pr. Rareș Bucur, Înaltpreasfinția Sa a binecuvântat manifestarea și a adresat un cuvânt de apreciere pentru organizarea acestei expoziții de excepție, subliniind faptul că evenimentul se înscrie în seria manifestărilor dedicate Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul spiritual al Eparhiei Dunării de Jos.
Părintele Arhiepiscop Casian a mai arătat că această expoziție – realizată de Muzeul Pelișor, în colaborare cu Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine – ilustrează modul în care Monarhia Română a promovat arta, educația copiilor și păstrarea tradițiilor naționale, considerându-le adevărate „perle ale coroanei” și un model demn de urmat pentru tânăra generație.
„În cadrul sărbătorilor închinate Apostolului cel dintâi chemat, Sfântul Andrei, un loc aparte îl ocupă manifestările artistice, spirituale și culturale, cu atât mai mult cu cât această capelă se bucură de patronajul ceresc al celui mai mare iubitor de cultură dintre voievozii noștri, Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu. În egală măsură, Suveranii României – Regele Carol I, Regele Ferdinand, Regina Elisabeta și Regina Maria – și-au dăltuit frumusețea sufletească în specificul românesc al artei. Însă arta cea mai frumoasă o arată această expoziție de la Muzeul Peleş: «perlele coroanei» pentru regi au fost copiii lor, iar creșterea, educația, împurpurarea și înveșmântarea lor în ținuta românească pot constitui un imbold şi un îndemn pentru educația de astăzi, în duhul modernităţii şi al tradiţiei ca la Casa Regală. Este o expoziție dedicată, în special, tinerilor și copiilor. Să dea Dumnezeu să rodească această inițiativă!”, a precizat ierarhul Dunării de Jos.
Expoziția este dedicată Principesei Maria (1870-1874), unica fiică a cuplului regal Carol I și Elisabeta, precum și copiilor Regelui Ferdinand I și ai Reginei Maria: Principesele Elisabeta (1894-1956), Maria (1900-1961) și Ileana (1909-1991), alături de Principii Nicolae (1903-1978) și Mircea (1913-1916).
Potrivit organizatorilor, expoziția surprinde modul în care vlăstarele regale au fost educate de guvernante și profesori de elită ai vremii, pregătindu-se pentru rolul istoric pe care aveau să și-l asume la maturitate, în special după trecerea la cele veșnice a Regelui Ferdinand I, în anul 1927.
„Publicul prezent a admirat panourile cu reproduceri foto din viața privată și publică a principilor și principeselor României – de la instantanee din copilărie și adolescență, până la portrete oficiale care au imortalizat momente cruciale din istoria națională”, a mai transmis, într-un comunicat, pr. Rareș Bucur.
Cultură
Despre inteligența artificială, la Centrul de Creație Brăila
• conferința „AI îmi face viața mai ușoară sau mă face mai leneș?” va avea loc vineri, 13 noiembrie, de la ora 9:00, în Sala ProArte a Centrului de Creație • invitați: prof. univ. dr. Elena Enache și masterand Robert Bratosin
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (Centrul de Creație) Brăila, cu sprijinul Consiliului Județean și al Primăriei Municipiului Brăila – în parteneriat cu Consiliul Național al Audiovizualului, Universitatea „Constantin Brâncoveanu” și Penitenciarul Brăila – organizează vineri, 13 noiembrie 2026, începând cu ora 9:00, Conferința tematică intitulată „AI îmi face viața mai ușoară sau mă face mai leneș?” – un eveniment dedicat dezbaterii provocărilor cu care ne confruntăm în contextul actual.
Discuția va fi moderată de managerul CJCPCT Brăila, Petronela Alina Sulicu, alături de invitata specială, prof. univ.dr. Elena Enache și de masterand Robert Bratosin, care vor oferi perspective academice și practice asupra modului în care tehnologia, inteligența artificială, ne modelează gândirea și obiceiurile.
„Într-o eră în care inteligența artificială influențează tot mai mult activitățile zilnice, educația și piața muncii, conferința își propune să exploreze echilibrul dintre eficiența tehnologică și riscul dependenței digitale. Evenimentul are un format interactiv și incluziv, reunind în aceeași sală membrii Uniunii Județene „Solidaritatea” a Pensionarilor și persoane private de libertate din cadrul Penitenciarului Brăila. Această inițiativă urmărește facilitarea dialogului deschis și a integrării sociale prin intermediul educației și al dezbaterilor pe teme contemporane”, precizează organizatorii conferinței de vineri, 13 noeimbrie. Evenimentul va fi transmis LIVE pe pagina de Facebook:Centrul.de.Creatie.Braila, iar accesul va fi liber, în limita locurilor disponibile.
CELE MAI CITITE
