Sănătate
Murim de cancer. A doua cauză de deces în Brăila!
• după bolile cardiovasculare, cancerul este a doua cauză de deces în județul Brăila, o incidență valabilă chiar și la nivel național • dacă la femei o rată deosebit de ridicată de mortalitate este prin cancerul de sân, la bărbați, principala cauză este cancerul de plămâni • România se află sub media europeană la număr de cazuri, dar cu mortalitate mai mare și extrem de ridicată, scrie într-un raport al Comisiei Europene publicat recent • îngrijorător este că, în ultimul deceniu, țara noastră nu a înregistrat niciun progres în controlul cancerului, o arată statisticile europene
Situație alarmantă privind evoluția mortalității prin cancer în România! În ultimul deceniu, țara noastră a înregistrat o mortalitate mai mare și în creștere, inclusiv la cancerele tratabile, față de media europeană. Și pe cât de simplă este explicația, pe atât de revoltător sună! În ultimii 10 ani, în țara noastră nu s-a înregistrat niciun progres în controlul cancerului, după cum se arată într-un raport al Comisiei Europene, publicat recent, împreună cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Conform raportului, principalele cauze identificate sunt legate de lipsa prevenției, de programele de screening, aflate în fază incipientă și de rata redusă de depistare precoce, din păcate, un context vulnerabil care a permis acestui diagnostic să recidiveze. Astfel, după bolile cardiovasculare, cancerul este, potrivit statisticilor oficiale, a doua cauză principală de deces în România. În cifre, asta înseamnă 19% din totalul deceselor. ”Evoluția mortalității prin cancer în România în ultimul deceniu a prezentat diferențe în creștere față de media UE din cauza progreselor mai lente în controlul cancerului. Inegalitățile socioeconomice se reflectă clar în ratele mortalității prin cancer, care sunt mai mari în zonele rurale și în regiunile mai puțin dezvoltate ale țării. Pentru accelerarea progreselor în România este necesar să se acorde o prioritate ridicată controlului cancerului în viitor și să se intensifice colaborarea cu UE în acest domeniu”, se precizează în raportul publicat, luna trecută, de Comisia Europeană.
Mai grav este că România înregistrează rate de mortalitate extrem de ridicate la tineri și persoanele active, de până la 64 de ani, comparativ cu majoritatea țărilor europene, unde mortalitatea crește după 65 de ani.
În anul 2019, de exemplu, statisticile europene arată că, la nivelul țării noastre peste 50.000 de persoane au murit din cauza cancerului. Rata de mortalitate prin cancer standardizată în funcție de vârstă a fost cu 7% mai mare decât media UE în anul 2019, înregistrând un progres foarte modest față de 2011, comparativ cu media UE. ”Îngrijirea și tratamentul sunt gratuite pentru toți pacienții oncologici. Se mențin însă bariere financiare și bariere de acces, cu precădere în ceea ce privește serviciile de diagnosticare precoce și serviciile ambulatorii, în special pentru anumite grupuri vulnerabile. Aceste bariere rezultă din distribuirea inegală a serviciilor în profil teritorial și din lipsa de continuitate dintre diferitele niveluri de servicii. Accesul la terapii noi este mai lent în România decât în UE. Deficitul de resurse umane induce o presiune suplimentară asupra furnizării la timp a serviciilor de îngrijire”, se mai arată în analiza de profil a României făcută de Comisia Europeană. Tot în 2019, conform aceleiași surse, rata mortalității în rândul bărbaților, cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani a fost cu 64% mai mare față de media UE, iar în rândul femeilor din grupele de vârstă 15-64 de ani a fost cu 27% mai mare comparativ cu media UE. În ceea ce privește cauzele de mortalitate prin cancer în România, la bărbați, un prim loc îl ocupă cancerul pulmonar urmat de cancerul colorectal și cancerul de prostată, iar la femei, principalele cauze sunt cancerul de sân, cancerul pulmonar, cancerul colorectal și de col uterin.
La fel de trist este și că ratele mortalității prin cauze prevenibile și prin cauze tratabile sunt mai mari în România decât mediile aferente ale UE, iar în ultimii 10 ani, discrepanța a crescut considerabil. Creșterea a fost mai mare în rândul bărbaților, atât în ceea ce privește mortalitatea prevenibilă, în 2019 fiind cu 61% mai ridicată în România decât în UE, cât și mortalitatea prin cauze tratabile, cu 44% mai mare în România față de UE. La femei, creșterea ratei de mortalitate s-a observat doar în cazul mortalității prin cancere tratabile.
Cancerul face ravagii și în județul Brăila!
La fel ca la nivel național, și în județul Brăila mortalitatea prin cancer este a doua cauză de deces, după bolile cardiovasculare. Astfel, după cum se arată în cifrele statistice puse la dispoziție de către Direcția de Sănătate Publică (DSP) Brăila, între anii 2019-2022, principalele trei cauze de mortalitate au fost bolile aparatului circulator, cancerul și bolile aparatului respirator. În 2019, rate deosebit de ridicate de mortalitate au fost înregistrate din cauza: aparatului circulator, unde s-au raportat 2.494 de decese, cancerului, unde au fost consemnate 934 decese și bolile aparatului respirator din cauza cărora și-au pierdut viața 388 de persoane cu domiciliul stabil în Brăila.
Și în 2020 cifrele se mențin ridicate, cu o ușoară creștere a ratei de mortalitate din cauza bolilor cardiovasculare, unde au fost, cu 243 de cazuri mai multe față de 2019. Din nou, locul doi în ceea ce privește mortalitatea a fost ocupat de cancer, unde s-au înregistrat 864 de cazuri, iar a treia cauză de deces a fost reprezentată de bolile aparatului respirator- 666 de cazuri, potrivit DSP Brăila. În schimb, dacă ne uităm la nivelul anului 2021, în plin episod pandemic, a doua cauză de mortalitate au fost bolile aparatului respirator, care s-au dublat față de anul anterior, cancerul fiind, de această dată, a treia cauză de mortalitate, cu 800 de cazuri înregistrate în 12 luni. Și în 2021, bolile cardiovasculare au fost, din nou, principalele cauze de deces din județul Brăila, cifrele depășind de această dată 3.000 de decese. Nici anul 2022 nu a trecut însă neobservat din cauza numărului mare de decese înregistrate atât pe fondul bolilor cardiovasculare (2.506 decese), dar și a cancerului (765 decese) și bolilor aparatului respirator (704 decese).
Totodată, dacă urmărim cauzele de mortalitate prin tumori în județul Brăila, la femei, în 2019 s-au înregistrat 72 de decese, prin cancer de sân, un diagnostic care a prevalat și anii 2020 (62 decese), 2021 (59 decese) și 2022 (65 decese). În majoritatea cazurilor vorbim de persoane cu vârste de peste 65 de ani, dar au fost numeroase decese înregistrate și la grupe de vârstă active 35-39 de ani, 45-49 de ani, 50-64 de ani.
În ceea ce privește cauzele de mortalitate prin cancer în Brăila, la bărbați, pe primul loc se află cancerul pulmonar. Vorbim de un diagnostic responsabil, în 2019, de 200 de decese, din care 52 la femei, iar restul la bărbați. În anii următori, cifrele înregistrează o mică scădere, așa cum s-a întâmplat și în 2020, de exemplu, când au fost raportate 159 de decese, din care 33 la femei, restul la bărbați, în 2021 (180 de cazuri) și în 2022 (148 de cazuri).
Principalii factori de risc : fumatul, consumul de alcool, obezitatea și poluarea
În raportul Comisiei Europene se mai arată că principalii factori de risc care au contribuit la povara globală a cancerului în 2019 au fost factorii comportamentali, respectiv fumatul, consumul de alcool, supraponderabilitatea, obezitatea și factorii de mediu. În acest sens, mai atrag atenția reprezentanții Comisiei Europene, preponderența majorității factorilor de risc este mai mare în România decât în alte țări ale UE, ceea ce subliniază necesitatea intensificării eforturilor pentru prevenție. Și, ca să vă faceți o idee cât investește statul român la acest capitol, în anul 2020, cheltuielile cu serviciile de prevenție au reprezentat doar 1,9% din cheltuielile de sănătate curente, sub media de 3,4% din UE. La cum stă aportul statului, nici nu este de mirare că ratele de screening în țara noastră sunt cele mai mici din Uniunea Europeană.
Însă, pe lângă prevenție, un rol deosebit de important este și calitatea îngrijirii pacienților oncologici, care în România se situează, în general, sub media UE. Dovadă că ratele de supraviețuire la cinci ani pentru formele obișnuite de cancer sunt, din nou, cu mult sub media UE. Dar problemele care afectează îngrijirea pacienților cu cancer, în România, nu se opresc aici. În acest sens, Comisia Europeană a mai atras atenția și asupra standardelor minime de îngrijire a pacienților oncologici, care sunt definite în legislație, dar în practica clinică variază. O altă problemă face referire la faptul că numai în anumite centre de oncologie există comisii interdisciplinare pentru cazuri oncologice. În plus, registrele de cancer nu acoperă întreaga populație, iar datele privind calitatea îngrijirii pacienților oncologici lipsesc.
Totodată, mai semnalează Comisia Europeană, în România cheltuielile publice pentru cancer au crescut substanțial, dar cu toate acestea rămân cele mai scăzute din UE. Și, nu în ultimul rând, sustenabilitatea financiară a sistemului de sănătate este amenințată de creșterea costurilor noilor medicamente oncologice, mai precizează Comisia Europeană. Și nu de puține ori criza medicamentelor oncologice din România a ținut titlurile de presă, și nu doar în țara noastră! Ecoul crizei medicamentelor oncologice din România a ajuns și la Bruxelles. Ce s-a rezolvat? Mai nimic, din moment ce subiectul este readus în atenție!
Totuși, în încheierea raportului se lasă și puțin loc optimismului și se apreciază că unele probleme ale sistemului de sănătate din România, în special cele din sectorul oncologiei, vor fi abordate prin Strategia Națională de Sănătate 2022-2030 și prin instrumentele de investiții reprezentate de Programul Sănătate 2021-2027 și de Planul Național de Redresare și Reziliență.
Sănătate
Glicemia, un test mic pentru o problemă mare. Diabetul nu așteaptă! Medicii vin în mijlocul comunității
• diabetul și obezitatea devin două dintre cele mai serioase provocări pentru sănătatea publică, iar medicii atrag atenția că prevenția nu mai poate fi amânată • cu ocazia Zilei Mondiale de Combatere a Diabetului, Revista Repere Medicale aduce în prim-plan această realitate printr-o amplă campanie de informare și testare gratuită, desfășurată la Galați, Brăila și Ianca, cu implicarea medicului diabetolog Dr. Cristina Chiriță-Voineag, doctor în Științe Medicale
Un test de glicemie poate dura doar câteva minute, însă informația pe care o oferă poate reprezenta începutul unui drum important către un diagnostic precoce și o viață mai sănătoasă. Pornind de la această realitate, Revista Repere Medicale organizează, cu prilejul Zilei Mondiale de Combatere a Diabetului, o amplă campanie de informare, educație pentru sănătate și testare gratuită, care va aduce prevenția mai aproape de comunitățile din Galați, Brăila și Ianca.
Un rol important în această campanie îl are dr. Cristiana Chiriță-Voineag, medic primar și doctor în Științe Medicale, care se implică frecvent în acțiuni de informare, educație pentru sănătate și prevenție, considerând că astfel de inițiative sunt esențiale pentru conștientizarea riscurilor asociate diabetului și obezității.
Prin participarea activă la întâlnirile cu publicul, medicul trage un semnal de alarmă asupra consecințelor unui stil de viață nesănătos și insistă asupra importanței depistării precoce a factorilor de risc, a controalelor medicale periodice și a adoptării unor obiceiuri sănătoase, subliniind că prevenția trebuie să înceapă înainte de apariția bolii, nu după instalarea acesteia.
Marcarea Zilei Mondiale de Combatere a Diabetului, sărbătorită anual pe 14 noiembrie, nu înseamnă doar o serie de evenimente dedicate unei afecțiuni cronice, ci reprezintă un prilej de a readuce în atenția publică o problemă medicală cu implicații profunde asupra sănătății individuale și colective. Diabetul zaharat continuă să fie una dintre marile provocări ale medicinei contemporane, iar asocierea tot mai frecventă cu obezitatea, sedentarismul și dezechilibrele metabolice impune o abordare complexă, în care prevenția și educația medicală trebuie să ocupe un loc central.
În spatele unui diagnostic de diabet se află, de multe ori, ani întregi în care factorii de risc au fost ignorați, controalele medicale au fost amânate, iar semnalele transmise de organism nu au primit atenția necesară. Tocmai de aceea, campaniile de screening și informare au o importanță deosebită: îi ajută pe oameni să-și cunoască starea de sănătate, să înțeleagă riscurile și să solicite ajutor medical înainte ca eventualele dezechilibre să evolueze către complicații.
Dr. Cristiana Chiriță-Voineag, implicare activă în promovarea prevenției
Unul dintre momentele importante ale campaniei va avea loc sâmbătă, 14 noiembrie, la Brăila Mall, unde brăilenii vor putea beneficia de testare gratuită a glicemiei și informații medicale de specialitate, sub îndrumarea șef lucrări dr. Cristiana Chiriță-Voineag, medic primar, doctor în Științe Medicale și șef de lucrări la disciplina Diabet, Nutriție și Boli de Metabolism din cadrul Facultății de Medicină și Farmacie a Universității ”Dunărea de Jos” din Galați.
Prezența medicului într-o astfel de campanie depășește cadrul unei simple acțiuni de testare. Este vorba despre o întâlnire directă între specialist și comunitate, într-un spațiu accesibil, în care oamenii pot primi informații medicale corecte, pot înțelege mai bine factorii care le influențează sănătatea și pot afla ce pași trebuie să urmeze atunci când rezultatele testărilor indică posibile probleme. Experiența clinică și activitatea universitară îi permit medicului să abordeze prevenția dintr-o perspectivă complexă, care îmbină practica medicală, cercetarea și educația. În cazul diabetului zaharat, această abordare este cu atât mai importantă cu cât boala nu trebuie privită exclusiv prin prisma valorilor glicemiei, ci în contextul întregului profil metabolic al pacientului. Un aspect asupra căruia specialistul atrage atenția în mod deosebit este legătura dintre obezitate și diabetul zaharat de tip II.
Excesul ponderal, în special acumularea grăsimii la nivel abdominal, favorizează apariția rezistenței la insulină, mecanism care poate conduce, în timp, la creșterea glicemiei și la instalarea diabetului. De aceea, evaluarea unei persoane nu trebuie să se oprească la o singură valoare. Glicemia, tensiunea arterială, colesterolul și trigliceridele sunt indicatori care trebuie urmăriți împreună, deoarece dezechilibrele lor pot indica un risc metabolic și cardiovascular crescut. Pentru Dr. Cristiana Chiriță-Voineag, asemenea acțiuni reprezintă și o oportunitate de a transmite un mesaj esențial: prevenția nu începe în cabinetul medicului, atunci când boala este deja instalată, ci în viața de zi cu zi, prin alegeri alimentare corecte, mișcare, monitorizare medicală și informare.
Diabetul și obezitatea, două probleme care nu mai pot fi privite separat
Tema centrală a campaniei a fost dezvoltată și în cadrul conferinței ”Diabetul zaharat și obezitatea: o asociere cu impact major asupra sănătății”, organizată de Revista Repere Medicale în data de 12 noiembrie 2026, începând cu ora 09:00, la Grădina Botanică din Galați. Evenimentul și-a propus să aducă împreună profesioniști din domeniul medical pentru o dezbatere asupra relației dintre diabetul zaharat și obezitate, două afecțiuni strâns legate, care contribuie semnificativ la creșterea riscului de boli cardiovasculare și a altor complicații cronice. Obezitatea nu reprezintă doar o problemă de ordin estetic sau o consecință a unui stil de viață dezechilibrat. Este o afecțiune complexă, cu mecanisme metabolice și hormonale, care poate influența funcționarea întregului organism.
În special obezitatea abdominală este asociată cu un risc crescut de rezistență la insulină, hipertensiune arterială, dislipidemie și diabet zaharat de tip II. În acest context, controlul greutății corporale devine o componentă importantă a prevenției. O alimentație echilibrată, reducerea consumului de produse ultraprocesate, limitarea zaharurilor, activitatea fizică regulată și respectarea controalelor medicale pot contribui la reducerea riscului metabolic. Mai mult, depistarea precoce a prediabetului oferă posibilitatea intervenției înainte de instalarea diabetului zaharat de tip II. Acesta este unul dintre motivele pentru care medicii insistă asupra evaluărilor periodice, în special în cazul persoanelor supraponderale, sedentare sau cu antecedente familiale de diabet.
De ce este important să ne testăm glicemia?
Unul dintre mesajele centrale ale campaniei este că diabetul poate evolua mult timp fără manifestări evidente. Setea excesivă, urinările frecvente, oboseala persistentă, vederea încețoșată sau scăderea inexplicabilă în greutate pot reprezenta semnale ale unei probleme metabolice, însă absența simptomelor nu exclude existența bolii. Testarea glicemiei este un prim pas în evaluarea riscului, însă o valoare obținută în cadrul unei acțiuni de screening nu reprezintă, singură, un diagnostic de diabet.
Rezultatele care ridică suspiciuni trebuie urmate de consult medical și investigații de laborator recomandate de specialist, precum glicemia à jeun (sau pe nemâncate) și hemoglobina glicată (HbA1c). Tocmai această diferență dintre screening și diagnostic trebuie înțeleasă de populație. O testare gratuită poate atrage atenția asupra unei posibile probleme, dar confirmarea diagnosticului și stabilirea conduitei medicale aparțin medicului. Prin participarea specialiștilor, campania își propune să transforme simpla testare într-un demers real de educație pentru sănătate.
Testări gratuite în Galați, Brăila și Ianca
Acțiunile dedicate Zilei Mondiale de Combatere a Diabetului se vor desfășura în mai multe locații, astfel încât cât mai multe persoane să poată beneficia de evaluarea gratuită a glicemiei și de informații despre prevenirea diabetului zaharat. Programul campaniei este următorul:
– 12 noiembrie 2026 | Grădina Botanică din Galați | ora 09:00 – Conferința ”Diabetul zaharat și obezitatea: o asociere cu impact major asupra sănătății”, dedicată profesioniștilor din domeniul medical.
– 14 noiembrie 2026 | Selgros Galați | 10:00–13:00 – Testarea gratuită a glicemiei, cu sprijinul echipei medicale Regina Maria.
– 14 noiembrie 2026 | Brăila Mall | 10:00–18:00 – Testare gratuită și informare medicală, sub îndrumarea șef lucrări dr. Cristiana Chiriță-Voineag.
– 15 noiembrie 2026 |Selgros Galați | 10:00–13:00 – Continuarea acțiunii de screening, cu sprijinul echipei medicale Regina Maria.
– 15 noiembrie 2026 | Casa de Cultură Ianca | 10:00–13:00 – Determinarea gratuită a glicemiei și promovarea prevenției diabetului zaharat, sub îndrumarea șef lucrări dr. Cristiana Chiriță-Voineag.
Participarea este o ocazie pentru cetățeni de a acorda câteva minute propriei sănătăți, de a-și verifica glicemia și de a afla care sunt factorii ce pot favoriza apariția diabetului.
Sănătate
O nouă materie ar putea deveni obligatorie în școli. Ce vor învăța elevii, potrivit planului ministrului Alexandru Rogobete
Educația pentru sănătate ar putea deveni materie obligatorie în școlile din România, după ce ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că pregătește, împreună cu Ministerul Educației, introducerea unor module dedicate acestui domeniu.
Acestea ar urma să fie adaptate în funcție de vârsta elevilor și să includă teme precum alimentația, prevenția bolilor, vaccinarea, sportul și adoptarea unui stil de viață sănătos. Ministrul susține că disciplina trebuie să fie obligatorie, deoarece varianta opțională riscă să nu fie aplicată în școli.
Anunțul a fost făcut în cadrul conferinței naționale România Inteligentă, „Soluții pentru boala secolului XXI – Parteneriat în lupta cu obezitatea”, organizată de Antena 3 CNN. Alexandru Rogobete a explicat că prevenirea problemelor de sănătate trebuie să înceapă încă din copilărie și că școala are un rol important în formarea unor obiceiuri sănătoase.
Ministrul Sănătății vrea ca educația pentru sănătate să fie obligatorie
Alexandru Rogobete a precizat că a discutat deja cu ministrul Educației despre introducerea acestei componente în programa școlară și că există deschidere pentru proiect.
Oficialul consideră că educația pentru sănătate nu ar trebui să rămână o disciplină opțională, deoarece experiențele anterioare arată că o astfel de abordare nu garantează desfășurarea efectivă a cursurilor.
„Educația în școli va fi o materie obligatorie. Va fi obligatorie, pentru că, dacă rămâne opțională, nu se va face. Am avut experiența asta în trecut și cred că trebuie să depășim această barieră”, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.
Acesta a explicat că demersul trebuie să aibă o abordare mai amplă, care să nu se limiteze la informațiile medicale.
„Cred că în această situație, pentru această componentă, este nevoie de o abordare 360 de grade, pentru că aici nu discutăm doar despre medicină, discutăm și despre educație pentru sănătate. Și aș începe cu acest aspect”, a afirmat Alexandru Rogobete.
Ce vor învăța elevii la noua materie
Potrivit ministrului, modulele de educație pentru sănătate ar urma să fie organizate în funcție de grupele de vârstă, astfel încât informațiile să fie adaptate nivelului de înțelegere al copiilor.
Printre subiectele care ar putea fi abordate se numără alimentația, prevenția, screeningul, vaccinarea, activitatea fizică și adoptarea unui stil de viață sănătos.
„Mă bucur că avem un ministru al Educației deschis la această propunere. Am avut discuții prealabile deja cu dumnealui și pregătim pentru anul viitor un modul de educație pentru sănătate în școli, structurat pe grupe de vârstă, care să includă, pe lângă zonele specifice, și această componentă, de exemplu, alimentația”, a declarat ministrul.
Alexandru Rogobete a insistat și asupra importanței explicării unor noțiuni medicale de bază încă din primii ani de școală.
„Cred că este important să le explicăm copiilor, în funcție de vârstă, cât de importante sunt screeningul și prevenția, vaccinarea, care este tot o componentă a prevenției, sportul și stilul de viață”, a mai spus acesta.
Obezitatea, una dintre problemele majore de sănătate publică
Ministrul Sănătății a făcut anunțul în contextul discuțiilor despre obezitate, o problemă care afectează un număr tot mai mare de persoane.
Potrivit datelor prezentate în cadrul conferinței, aproximativ șapte din zece persoane din România sunt supraponderale, iar aproape patru din zece adulți suferă de obezitate. Boala este asociată cu peste 200 de complicații și generează costuri importante pentru sistemul medical.
În acest context, autoritățile consideră că prevenția trebuie să înceapă înainte de apariția problemelor de sănătate, iar educația copiilor privind alimentația și mișcarea poate contribui la formarea unor comportamente sănătoase.
Deocamdată, introducerea disciplinei obligatorii nu este o măsură adoptată. Ministerele urmează să stabilească forma concretă a modulelor și modalitatea în care acestea vor fi incluse în programa școlară.
CELE MAI CITITE
