Administrație
Motoare încinse pe Calea Galaţi
• liberalii spun că firma “Tancrad” a lăsat baltă alte lucrări din judeţ pentru a aduce cât mai multe utilaje pe Calea Galaţi, astfel încât această stradă din municipiu să fie asfaltată cel puţin pe un sens de mers, până în ziua alegerilor • liderul liberal Alexandru Dănăilă s-a referit în principal la porţiunea de dincolo de Pod Brăiliţa, la care se lucrează de aproape trei ani • ieri, însă, pe şantierul respectiv nu se afla nici măcar un utilaj • în schimb, era frenezie mare pe o altă porţiune din Calea Galaţi, cea din Centrul Vechi, care se repară cu bani de la bugetul local
Pe ultima sută de metri a campaniei electorale pentru alegerile europarlamentare, liberalii brăileni îi acuză pe rivalii de la PSD că şi-au mobilizat “firma de casă” să tragă tare pentru a finaliza chiar înaintea votului o lucrare care trenează de ani de zile în municipiul Brăila. Ar fi vorba, potrivit preşedintelui liberal Alexandru Dănăilă, de Calea Galaţi, o arteră rutieră aflată în reparaţii de mai bine de trei ani pe un anumit tronson. Dănăilă a afirmat, în conferinţa de presă de ieri, că firma “Tancrad” a abandonat momentan lucrările aflate în derulare pe raza mai multor comune din judeţ, pentru a aduce toate utilajele disponibile pe Calea Galaţi, astfel încât până duminică, în ziua votului, să se finalizeze aşternerea covorului asfaltic pe cel puţin un sens de mers.
“Majoritatea lucrărilor de drumuri, de infrastructură, din judeţul Brăila sunt executate de Tancrad, cu firme plus sau minus apropiate ale acestei societăţi. Pentru că a fost campanie electorală şi pentru că, acum, în ultimele zile, încercăm să facem ceva – mă refer la Primăria Municipiului Brăila -, ca să spele faţa oraşului, toate utilajele din judeţ sunt strânse şi aduse pe Calea Galaţi, astfel încât, duminică, atunci când se va merge la vot, strada să fie asfaltată cel puţin pe un sens de mers, cap-coadă. Deci de la proiecte normale, de acolo unde lucrurile continuau într-un ritm – pentru că există grafice de execuţie -, toate utilajele sunt aduse în Municipiul Brăila. Deja se încarcă din toate comunele din judeţ. Am informaţii din mai multe părţi. Asta ca să înţelegem cu toţii că Tancrad «nu» este o firmă apropiată PSD-ului, «nu» este o firmă apropiată primarului Dragomir şi «nu» este o firmă apropiată preşedintelui de Consiliu Judeţean, Chiriac. Deci este doar o firmă care s-a gândit ca duminică oamenii să meargă în municipiu pe Calea Galaţi asfaltată, după ce de trei ani de zile stăm cu ea neasfaltată! Deci ar trebui să ne dorim ca în fiecare săptămână să fie campanie electorală ca să se întâmple ceva şi în municipiu”, a spus, ironic, preşedintele PNL Brăila.
Dănăilă a ţinut să reamintească faptul că, din cauza traficului greu şi a faptului că strada a fost ţinută în reparaţii atât de mult timp, casele de pe tronsonul dintre cartierul Vidin şi Pod Brăiliţa au suferit avarii grave. “Nu există imobil de pe Calea Galaţi care să nu fi suferit avarii din cauza traficului greu. Pentru că acolo sunt lucrări de foarte mulţi ani, s-au făcut săpături de către CUP Dunărea, au rămas săpăturile acelea, reparaţiile sunt plătite tot din banii noştri, pentru că s-au surpat fundaţiile. Acum strada este aproape blocată, tocmai ca să poată să înceapă să asfalteze. Deci cred că este o ipocrizie, în contextul în care toată lumea încearcă să facă o campanie pentru proiectele cu fonduri europene, noi încercăm să vopsim trotuarele ca să pară că sunt noi, ca înainte de vizita lui Ceauşescu. Dar ele sunt doar vopsite, iar dedesubt este gunoi, mai mult decât se poate acoperi”, a mai acuzat, metaforic, Dănăilă.
Utilaje multe, într-adevăr, dar nu unde spuneau liberalii
În discursul său, liderul liberal pare să se fi referit la contractul de reparaţii finanţat cu bani de la bugetul de stat, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, care vizează porţiunea din Calea Galaţi situată între Pod Brăiliţa şi intersecţia cu Şoseaua de Centură. După cum v-am mai informat, în cazul respectivului contract şantierul este împărţit în trei tronsoane: de la Pod Brăiliţa până la intrarea în Vidin; de la un capăt la altul al cartierului Vidin; de la ieşirea din Vidin până la intersecţia cu Şoseaua de Centură. La ora actuală, traseul din cartierul Vidin este asfaltat, iar celelalte două tronsoane se află la stadiul de pregătire a fundaţiei, pentru a se putea începe turnarea asfaltului. Ieri, pe tronsonul cu case, cel dintre Pod Brăiliţa şi Vidin, nu se afla niciun utilaj al firmei “Tancrad”. Pe şantier nu era niciun fel de activitate, deşi mare parte din stradă este decopertată, iar circulaţia auto este parţial deviată pe rute alternative. Aşadar, ipoteza liberalului Dănăilă, potrivită căreia “Tancrad” ar fi lăsat baltă alte lucrări din judeţ pentru a concentra un număr mare de utilaje pe Calea Galaţi nu se confirma, ieri, cel puţin în privinţa şantierului de dincolo de Pod Brăiliţa, finanţat cu bani de la Guvern.
Alta era situaţia, însă, pe un alt tronson din Calea Galaţi, aflat, de asemenea, în reparaţii. Ne referim la porţiunea din Centrul Vechi, mai exact dintre Piaţa Traian şi bulevardul Independenţei. Aceasta a intrat în reabilitare în toamna anului trecut, iar lucrarea este finanţată de această dată cu bani de la bugetul local, fiind inclusă în contractul multianual de întreţinere străzi încheiat de Primăria Brăila cu aceeaşi firmă “Tancrad” Galaţi. Din toamna anului 2018 şi până la începutul săptămânii trecute, lucrurile au stagnat şi pe acest şantier. De câteva zile, însă, este “frenezie” mare, iar ieri chiar se aflau foarte multe utilaje la lucru, strada fiind complet închisă traficului auto.
Chiar şi aşa, conducerea firmei “Tancrad” neagă cu tărie că acea concentrare de forţe de pe respectiva porţiune a Căii Galaţi ar fi determinată de apropierea alegerilor europarlamentare. Lucian Stanciu, directorul “Tancrad”, ne-a declarat că utilajele aflate în prezent la lucru în Brăila sunt cele cu care firma a început treaba de două luni, de când s-a încălzit vremea. “Nu am oprit nicio lucrare din judeţ ca să aducem utilaje în Brăila! Cu echipele astea am început treaba acum două luni, nu am mai adus nimic în plus, nici oameni şi nici utilaje. Într-adevăr, vrem ca în următoarele două zile să finalizăm asfaltarea între Piaţa Traian şi bulevardul Independenţei, dar asta era în plan dinainte, nu are nicio legătură cu alegerile de duminică. Sperăm să ne lase şi vremea să lucrăm, că se cam anunţă ploaie”, ne-a declarat Stanciu.
În ceea ce priveşte celălalt contract, finanţat prin PNDL, care vizează porţiunea din Calea Galaţi de dincolo de Pod Brăiliţa, directorul “Tancrad” a explicat că ieri nu se afla niciun utilaj la lucru deoarece au apărut anumite probleme cauzate de tasări, astfel că mai trebuie făcute completări cu pietriş la fundaţie, înainte de a începe asfaltarea propriu-zisă.
Administrație
O nouă arteră «botezată» în Municipiul Brăila: Strada Munteniei
• consilierii municipali au aprobat, recent, atribuirea acestei denumiri drumului ce aparține domeniului public al Municipiului Brăila, între Șoseaua Râmnicu Sărat și limitele de proprietate identificate cadastral cu NC 101247 și NC 1635 • solicitarea a venit din partea societății Leroy Merlin România SRL, dar și a unui cetățean • consilierul municipal SOS România Brăila, prof. dr. Ionel Ștefan Alexandru, a precizat că deși Brăila este oraș martir, încă nu are nicio denumire de stradă legată de evenimentele din Decembrie 1989 • primarul Marian Dragomir s-a arătat deschis către această idee și a precizat că va analiza posibilitatea de a redenumi o zonă cu un nume legat de Revoluție
Municipiul Brăila are în nomenclator o nouă stradă. Mai precis, în cadrul ședinței ordinare a Consiliului Local Municipal Brăila din 30 octombrie, consilierii au aprobat atribuirea denumirii ”Strada Munteniei” drumului ce aparține domeniului public al Municipiului Brăila, situat între Șoseaua Râmnicu Sărat și limitele de proprietate identificate cadastral cu NC 101247 și NC 1635.
Totodată au votat și includerea străzii în nomenclatorul stradal al Municipiului Brăila. Mai mult, consilierii au stabilit și că accesul stradal va fi permis necondiționat tuturor operatorilor serviciilor de utilitate publică, precum și celor specializați pentru situații de urgență.
După cum reiese din documentația aflată la mapa consilierilor, acest demers a pornit ca urmare a unei adrese venite din partea societății Leroy Merlin România SRL, care a solicitat atribuirea unei denumiri de arteră și inventarierea în Domeniul Public al Municipiului Brăila, în conformitate cu Planul Urbanistic Zonal ”Schimbare Funcțiune CS2 și M1A și construire Complex Comercial Bricolaj Leroy Merlin; Gospodărire Apa, Împrejmuire și Porți, Drumuri, Alei, Spații Verzi, Organizarea Lucrărilor de Execuție”, aprobat printr-o hotărâre a CLM Brăila din 22 ianuarie 2025, dar și în urma unei cereri transmise de către un cetățean privind necesitatea atribuirii unei denumiri străzii respective.
”Având în vedere modificarea în timp a geometriei imobilelor existente și organizarea urbanistică în această zonă, și că în prezent sunt deținători de imobile cu acces din drumul identificat cu NC 103568, se impune atribuirea unei denumiri de stradă și includerea acesteia în Nomenclatorul Străzilor din Municipiul Brăila. Prin atribuirea de denumire de arteră a drumului de acces, în conformitate cu prevederile art. 67 din OG nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor și Anexa I cu Normele tehnice privind proiectarea și realizarea străzilor în localitățile urbane, precum și atribuirea de numere administrative loturilor aferente, acestea vor avea adrese administrative și vor putea fi înscrise fiscal de către deținătorii acestora, precum și faptul că vor putea solicita autorizații de construire și branșamente la rețelele de utilități publice”, se menționează în raportul de specialitate.
Suprafața arterei respective este de 4.341 mp, iar limitele sunt: Municipiul Brăila – Șoseaua Râmnicu Sărat și limitele de proprietate identificate cu NC 101247 și NC 1635, conform planului de încadrare în zonă, după cum se mai menționează în proiect.
Discuții despre o stradă dedicată Revoluției din 1989
La momentul votului proiectului, președintele SOS România, organizația județului Brăila, prof. dr. Ionel Ștefan Alexandru, a intervenit în plen pentru a atrage atenția că municipalitatea ar trebui să stabilească denumirea unei străzi dedicate Revoluției din 1989, având în vedere că Brăila este oraș martir.
”Stimați colegi, atât noi, cât și Comisia de urbanism, ar trebui să fim atenți când apar astfel de situații privind atribuirea unor denumiri de străzi, ținând cont de faptul că aceste denumiri trebuie să reflecte și unele aspecte din istoria Brăilei. Mă refer la istoria recentă. De exemplu, noi nu avem nicio denumire legată de evenimentele din 1989. Am avut aici 43 de morți și 99 de răniți. Vă dați seama, o pierdere importantă! Brăila este oraș martir și totuși nu are o denumire semnificativă pentru o stradă, o alee, un parc, legat de acest eveniment.
Ca să nu mai dau și un alt exemplu, nu știu dacă în Brăila, există vreo stradă legată de Hariclea Darclée, cea mai mare personalitate a Brăilei din secolul XIX. Ar trebui, deci, să fim atenți și să ținem cont de astfel de probleme, de astfel de aspecte, când apar posibilitățile de atribuire a denumirii unei străzi. Mulțumesc!”, a declarat Alexandru.
Proiectul a fost aprobat cu unanimitate de voturi. Ulterior, în cadrul ședinței, în timpul numărării voturilor secrete pentru alte proiecte, consilierii au purtat câteva discuții libere.
În acest context, primarul Marian Dragomir a dorit să puncteze că este de acord cu propunerea lui Alexandru și a menționat că o posibilă astfel de denumire ar fi ”Piața Revoluției”, însă nu ar dori ca modificarea numelui vreunei străzi să afecteze locuitorii din zonă sau comercianții, care să fie nevoiți să își schimbe cărțile de identitate, documente oficiale și așa mai departe.
Acesta a transmis totuși că secretarul general al Municipiului Brăila, Ion Drăgan va verifica situația în teren și dacă va fi posibil, se va încerca atribuirea unei astfel de denumiri pentru o arteră din oraș.
Administrație
Operațiunea ”Comasarea”. Ce spun primarii
• în județul Brăila sunt 5 comune cu mai puțin de 1.500 de locuitori • dintre acestea, 4 sunt conduse de liberali și una de un primar PSD, în vreme ce la nivel național social-democrații au mai multe primării care se ”califică” pentru comasare • în această săptămână proiectul va intra în dezbatere publică astfel încât se va încheia, cel puțin teoretic, perioada speculațiilor
Proiectul de reorganizare administrativ-teritorială a României va fi lansat în consultare publică în această săptămână, pentru o perioadă de 10 zile, după care va fi transmis Guvernului, informează Radio România Actualități.
Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a precizat că procesul se va face în două etape, prima fiind de comasare voluntară, pentru care ar trebuie organizate referendumuri locale şi în urma căreia respectivele administraţii ar putea beneficia de investiţii şi facilităţi fiscale.
„Gândim un program de investiții pentru cei care aleg să comaseze voluntar, cu sprijin, și inclusiv și pentru cetățeni reducerea impozitelor cu până la 50%, pentru cei care aleg să se comanseze. Noi am început deja primele demersuri, îmi doresc să vin cât mai repede cu acest program de finanțare pentru cei care doresc să facă această comansare voluntară și, bineînțeles, să putem să le ducem într-un timp cât mai scurt și dumnealor să inițieze demersurile pentru referendumuri locale, care vor avea loc până la 1 martie 2027. În fiecare județ avem deja discuții și avem și primari care doresc să facă această comansare voluntară”, a declarat Alexandru Stoica, postului național de radio.
A doua etapă a reorganizării administrativ-teritoriale va avea loc după 1 martie 2027, când Guvernul îşi va asuma răspunderea în Parlament pe un astfel de proiect de lege.
”O să gândim până-n detaliu aceste lucruri ca cetățenii să nu simtă această comasare, din contra”
”Totul se va desfășura ca-nainte. Chiar dacă primăria din zona respectivă o să treacă la cealaltă de lângă, acolo o să rămână un punct de informare, un punct de lucru, în care o să fie un angajat care o să-i ajute mereu: că au nevoie de o adeverință, că vin la plata taxelor. Deci totul va fi ca înainte și va fi un birou dotat cu tot ce înseamnă partea de digitalizare, ca să semneze în timp real anumite adeverințe. Deci o să gândim până-n detaliu aceste lucruri ca cetățenii să nu simtă această comasare, din contră: o să vadă că se trage o țeavă de canalizare, că vine o rețea de alimentare cu apă.(…) Din contră, o să aibă mai multe beneficii. Eu cel puțin așa gândesc lucrurile, ca ei să aibă acces la mult mai multe servicii de de calitate”, a mai explicat ministrul Dezvoltării la Radio România Actualități.
Dacă la nivel național primăriile PSD sunt mai bine de jumătate din numărul total al localităților care ar intra la comasare, în Brăila din 5 localități, 4 edili sunt de la PNL. Cotidianul ”Obiectiv – Vocea Brăilei” a luat un ”puls” tuturor primarilor care conduc comune cu mai puțin de 1500 de locuitori. Iată declarațiile:
Primarii vin cu argumente pertinente
Ilie Efteme (PSD), primarul comunei Siliștea:

”Punctul meu de vedere este că dacă legislația și tot ceea ce vor pune dânșii la dispoziție va duce în această direcție, dacă dânșii hotărăsc comasarea, noi nu avem ce să facem. Statistic, la ora aceasta am 1.878 de locuitori. Dacă dânșii vor hotărî că Siliștea va trebui să intre la comasare, atunci va trebui să le explicăm oamenilor pe îndelete, situația care se va crea. Dacă mă întrebați pe mine, la Siliștea nu este o problemă din punct de vedere al finanțărilor vizavi de ceea ce se întâmplă la nivel de salarii.
Dar dacă legea-i lege, mi se pare corect să o respectăm. Și atunci vom vedea cum se va produce comasarea și cu cine. Nu știu cu cine ar putea să ne unească: cu Cazasu sau cu Romanu. Nu știu. Am citit și eu că se vor face evaluări, că vor fi niște criterii. La momentul acesta nu avem nimic concret. Să fi avut discuții cu privire la comunitățile noastre despre această comasare.
Probabil că și dânșii dacă vor găsi soluția care va trebui să fie adecvată pentru aceste comune și va fi evaluată fiecare din toate punctele de vedere, și al banilor care vin din diverse surse, pentru finanțare proprie, vor găsi soluția care să fie cea mai utilă pentru cetățeni. Dar vă spun: nimeni nu s-a născut primar. Nimeni nu va muri primar doar că așa s-a născut el. Eu spun că prioritățile pentru comunitate sunt esențiale!”
Tudorel Gîscă (PNL), primarul Comunei Racovița:

”O astfel de intenție există de mult timp, dar nu s-a materializat cu nimic până acum. Legat de mine, ce să spun?! Dacă e musai, cu plăcere! Nu avem altă soluție. Ideea este că într-adevăr se face economie. Bani care s-ar fi dat primarilor, către vice și așa mai departe.
Dar trebuie să se țină cont și de populație. Pentru că oamenii sunt învățați pe sistemul acesta actual, cu regulile care sunt acum și, dacă nu le creezi posibilitatea să își desfășoare activitatea în continuare, or să creadă că această reformă este înspre binele statului și nu spre binele populației. Deci trebuie lucrat foarte atent la partea aceasta cu populația.
Dacă vorbim strict despre bani, într-adevăr se face economie. Cam așa văd eu. Pentru că la mine vin oamenii tot timpul cu orice problemă micuță. Nu știu cum or să o rezolve. Plus că este și întinderea aceasta de teren agricol. Fiecare în registrul agricol își știe părticica lui. Dacă se unesc… e greu.
Dar mă rog, poate că sunt oameni luminați acolo, poate au idei, știu să rezolve și problema aceasta cu locuitorii, ce să zic. Întinderea e mare. Plus că mai intervine și patriotismul local, ca să mă exprim așa. Păi, cel din comuna mare mai gândește el să investească și în sătucurile care mai rămân pe acolo?! Zic și eu așa. Automat, primarul va fi din localitatea cea mai puternică. Eu sunt sceptic că se va pune în aplicare curând așa. Dar v-am zis: dacă-i musai, cu plăcere!”
Ionel Bălan (PNL), primarul comunei Frecăței

”Dacă iau profilul comunei mele nu o văd bine. Așa cum știți, comuna Frecăței face cât vreo șase – șapte localități din județ, ca suprafață teritorială. Aici trebuie să țină cont și de suprafață. Frecăței este a șaptea comună ca suprafață teritorială din România și nu-i ușor.
Iar mai mult decât atât, comuna Frecăței se autofinanțează. Bani de la Guvern nu primim, pentru că avem de unde. Deci eu nu consider că este o idee prea bună și trebuie să țină cont de mai multe criterii. Unul este acesta legat de suprafață, posibilitatea de a se autofinanța și abia după aceea numărul de locuitori. Ar fi mai multe criterii.
Acum, a anunțat domnul ministru, dar trebuie făcută o analiză destul de bună și să se ia o decizie de genul acesta. Nu ne-a consultat nimeni deocamdată. Doar ce am văzut prin presă, la televizor. Acestea sunt informațiile. E destul de greu. Nu e așa de simplu, doar să spui: localitățile cu populația sub 1.500 de locuitori. Acum văzusem undeva și la 3.000 de locuitori. Eu cred că trebuie făcută o analiză și abia apoi. Și luată fiecare localitate în parte. După profilul fiecărei comune. Potrivit ultimului recensământ eu am 1.200 de locuitori, 1.256 de locuitori, am văzut la sfârșitul lui 2025, cu domiciliul pe raza comunei. Mărașu are undeva peste 2.000. Deci împreună tot nu facem 5.000 de locuitori. Ce înseamnă asta? Să mă mai duc cu o altă comună. Care este aceasta? Bertești, Stăncuța?! Vă dați seama ce înseamnă? De aceea spun că trebuie făcută o analiză destul de bună, apoi să se ia o decizie. Și să ne consulte și pe noi în primul rând!”
”Văd că toți spun de comasare și de reducerea UAT-urilor, comunelor, dar nu spune nimeni nimic despre reducerea numărului de parlamentari”
Nicușor Vasilache (PNL), primarul comunei Scorțaru Nou

”Deocamdată totul este la nivel de discuție. Nu mă deranjează. Tot ce va fi, asta este! Nu o să fiu eu contra sistemului sau contra programului. Nu știu, oricum, noi am fost mult dezavantajați, dar nu de acum cu reorganizarea, ci pentru că de fiecare dată banii au fost alocați și de la Consiliul Județean și de la nivelul Ministerului de Finanțe, pe criterii de populație. Ceea ce nu este foarte normal. Pentru că noi suntem mici ca populație, dar o comună nu știu dacă foarte mare, dar mijlocie. Suntem în primele 20. Avem venituri proprii. Ca suprafață avem 10.000 de hectare, avem patru sate arondate.
Eu am spus multora: avem patru cimitire, patru cămine. Sunt comune care sunt mai mari ca populație, dar au unul sau două sate și cheltuielile sunt altele la ei. Ca suprafață au 5.000 mp, dau un exemplu. Dar asta este, mergem înainte. Nu avem ce face! Ca venituri proprii, noi avem venituri mult mai mari. Anul ăsta cred că am avut undeva la 20 de miliarde venituri proprii. Salariile, dacă verificați cred că sunt cele mai mici din județ în comuna noastră. Dar asta este, nu avem ce face. Cum va fi stabilit de sus așa ne vom adapta. Nu o să fim noi acum contra. Dar deocamdată nu se știe concret.
Vedeți și dumneavoastră că sunt discuții, cu 1.500, cu 3.000, acum cu 5.000. Nu vreau să fiu subiectiv. Este ok. Asta este. Nu e că îmi pare bine sau rău. Vă dați seama că este o comună îmbătrânită. Noi avem o relație cu cetățenii. Să te duci undeva la 10-15 km nu este ușor. Nu neapărat pentru noi, că nu ne gândim numai la noi. Eu mai am 3-5 ani și ies la pensie, dar sunt ceilalți care vin din urmă.
Ceva trebuie să se facă, dar văd că toți spun de comasare și de reducerea UAT-urilor, comunelor, dar nu spune nimeni nimic despre reducerea numărului de parlamentari. Știți că este o lege și cineva i-a dat un titlu foarte frumos: «Lege pentru căței, dar nu pentru dulăi». Un ales local, de la județ în jos, să spunem, dacă pleacă din partid, pierde funcția. În Parlament, nu. Dumnealor se pot duce într-o legislatură la 5 partide și nu își pierd funcția. Cam așa este și acum cu această comasare”.
Ionel Meiroșu (PNL), primarul comunei Surdila Greci

”N-am apucat să văd foarte bine propunerea. La o primă vedere nu pot să îmi fac o idee. Depinde de mulți factori. Noi, după ce l-am omorât pe Ceaușescu, vorbim despre o reformă în administrația publică, dar din punctul meu de vedere ar fi o pseudoreformă dacă nu ar exista și o reorganizare administrativă și unirea mai multor administrații. Dar asta este cu un mare semn de întrebare.
Depinde cum o gândim. Poate să aducă într-adevăr un plus? Poate să degreveze cumva presiunea, să zicem, bugetară, pentru că se discută foarte mult despre chestia asta? Poate noua formă administrativă să răspundă cu aceleași servicii publice de calitate care trebuie prestate către cetățeni? Adică noua entitate mă gândesc că ar trebui să îi ofere cetățeanului un serviciu public cel puțin la nivelul la care era până în momentul fuziunii administrative. Sunt mulți dacă. Ba mai mult, eu cred că trebuie ținut cont și de specificul fiecărei localități. Cred că sunt foarte multe lucruri de pus în balanță”. Sursa citată a continuat:
”Dacă mă întrebați cum se va putea face benevol, prin, referendum, prin voință locală, mă gândesc că va fi foarte greu de atins un rezultat! Pentru că dacă ne uităm așa, am înțeles că o astfel de fuziune a încercat-o Bolojan la Oradea, dar nu a reușit. A încercat Boc la Cluj, nu a reușit. S-a încercat la Buzău și nu a ieșit referendumul. De aceea mă gândesc că este puțin probabil ca într-o formă voluntară să se rezolve mare lucru. De aceea nu înțeleg de ce pierdem timpul dacă vor sau nu. Au socotit-o? Consideră că este mai economic? Consideră că ar aduce un plus în zona serviciilor publice către cetățean, atunci trebuie să gândească o formă și să spună «domnule, asta este!» și să o luăm ca atare.
Mă gândesc că partea aceasta de voluntariat e o pierdere de timp. Dar eu v-aș da exemplul concret al comunei Surdila Greci, pentru că nu mă pot duce în altă parte. Am sub 1.500 de locuitori, cu cine ar trebui să fac o fuziune administrativă? Evident, cu Făureiul, pentru că este o chestiune naturală, geografică. Pentru că Făureiul este înconjurat de teritoriul administrativ al comunei Surdila Greci, dacă ne uităm pe o hartă.
Știu că avem acum prin act normativ această posibilitate să ne unim voluntar, să zicem, Surdila cu Făurei. Dar să vedem care e forma? Ce vor? Cum au gândit-o, că de aceea sunt acolo, nu?!” Sursa citată a mai atras atenția asupra impactului bugetar pentru organizarea de referendumuri în ideea unor posibile comasări, în condițiile în care rezultatul nu poate fi anticipat și nici garantat. În acest context, ar trebui încercată direct varianta prin lege organică, mai crede primarul Ionel Meiroșu.
Județul Brăila: administrația comunelor costă 985 lei/locuitor, în medie pe an
Conform unei analize efectuate de site-ul banicurați.ro județul Brăila are 40 de comune: 5 sub 1.500 de locuitori, 27 sub 3.000 și 38 sub 5.000. În 2025, administrația comunelor din județ (aparatul primăriei, starea civilă, fondul de rezervă, dobânzile) a costat 985 de lei pe locuitor, cam la fel ca media tuturor comunelor din țară: 981 de lei.
Cea mai scumpă administrație pe locuitor din județ: Comuna Racovița (892 de locuitori), 2.612 lei/locuitor/an, media 2021–2025. Cea mai ieftină: Comuna Ulmu (3.151 de locuitori), 553 de lei.
Pe țară: în comunele sub 1.000 de locuitori, administrația a costat 2.374 de lei pe locuitor, iar în cele de peste 5.000, 791 de lei. Pentru mai multe detalii accesați https://banicurati.ro/cost-primarii-braila























