Învățământ
Moștenirea unui olimpic. Adrian Țiripa îi învață astronomie pe elevii de la țară
* “Vreau să le arăt copiilor din mediul rural că lumea nu se termină la semnul de ieșire din localitate” * asta declară Adrian Țiripa, inițiatorul proiectului “Astronomia pentru toți”, “moștenirea” pe care olimpicul vrea să o lase copiilor din mediul rural din Brăila, în toamnă acesta urmând să studieze la Universitatea Princeton din Statele Unite * concret, Adrian merge în fiecare școală de la țară și le vorbește copiilor despre univers, constelații și galaxii, dorința lui fiind de a-i inspira pe elevi să-și găsească o pasiune * proiectul include toate cele 40 școli din județ, iar până acum Adrian s-a întâlnit cu copii din peste 20 unități de învățământ
“Bună tuturor! Sunt Adi și astăzi vă voi vorbi despre astronomie!”. Așa își începe olimpicul Adrian Marian Țiripa fiecare întâlnire cu copiii din cadrul proiectului “Astronomia pentru toți”. Proiectul este inițiat și dezvoltat de elevul brăilean premiat la mai multe concursuri naționale și internaționale de astronomie și fizică, din dorința de a se implica în comunitate. Este un proiect unic în România deoarece este dedicat exclusiv copiilor din mediul rural din Brăila, Adrian având în plan să meargă în toate cele 40 de comune din județ. Întâlnirile au început în toamnă, iar până acum Adrian a străbătut peste jumătate dintre localități, scopul lui fiind de a le arăta elevilor de la țară că lumea e mare și că posibilitățile sunt infinite. “Astronomia pentru toți” este și “moștenirea” pe care olimpicul o va lăsa copiilor din Brăila, el fiind acum elev în clasa a XII-a la Liceul Teoretic “N. Iorga”, din toamnă urmând să studieze la prestigioasa Universitate Princeton din Statele Unite. În cadrul unui interviu acordat cotidianului “Obiectiv”, Adrian ne-a vorbit despre acest “proiect de suflet” și despre dorința de a inspira cât mai mulți elevi să își descopere o pasiune.
– Cum a început proiectul “Astronomia pentru toți”?
– De doi ani îmi doream să fac acest proiect pentru că mi-a plăcut mereu să mă implic, să îmi ajut comunitatea. În vara anului trecut am început să caut fonduri pentru a-l implementa și am găsit sprijin la Asociația Brăileană pentru Educație Civică – ABEC și Rotary Club Brăila. Prin fonduri mă refer la costurile de deplasare, cărți, materiale. Munca mea e voluntară. Și proiectul de a merge în școli a început efectiv în septembrie 2022, după ce a început anul școlar.
– De ce ai vrut de la bun început să fie dedicat copiilor din satele brăilene?
– Pentru că situația din mediul rural de la noi, din România, este una destul de tragică, în sensul că sunt probleme sociale. Și crescând în mediul rural poți să ajungi să nu fii motivat în a profita la maxim de educație, de resursele ce ți se oferă. Și oricum, în general, în mediul rural ai resurse mult mai puține decât cineva din mediul urban, în materie de cărți, de cunoștințe. Să ai efectiv pe cine să întrebi: «Îmi place un lucru, poți să mă ajuți?». Nu prea ai pe cine, că este o comunitate foarte restrânsă, foarte mică. Un copil din mediul urban, ca să afle mai multe lucruri despre astronomie, trebuie doar să pună două-trei întrebări, pentru că e clubul de astronomie din oraș și poți să afli cam ce să cauți pe internet. Dar în mediul rural se pune și problema conexiunii internetului… A curentului electric și apoi a internetului… Și atunci am zis că ar fi cel mai bine să merg la copiii din mediul rural. Vreau ca până la sfârșitul anului școlar să ajung în toate cele 40 de comune din Brăila.
– Cum se desfășoară întâlnirile cu copiii?
– Ideal, proiectul este pentru cei de gimnaziu, dar dacă cei mici sunt curioși, vorbesc și cu cei mici. Nu este absolut nicio problemă! Eu îi primesc și lucrez cu toți, nu există o limită de vârstă. Intru în clasă cu telescopul, cu laptopul și este pur și simplu o discuție liberă în care vine un copil de nicăieri (eu sunt tot un copil) și le spune: «Bună tuturor! Am venit să vă vorbesc despre atronomie. Ce e aia?». Și practic le explic ce este astronomia, istoria astronomiei, constelații, lucruri mai mult de cultură generală. Le aduc în față pasiunea mea. Și nu le vorbesc neapărat din perspectiva «trebuie să învățați aceste lucruri, să știți constelațiile». Nu mă interesează asta! Însă vreau ca ei să vadă că astronomia este pasiunea mea, am muncit pentru ea și astronomia m-a ajutat în viață. La fel de bine pot și ei să își găsească o pasiune, oricare ar fi ea, de la tractorist la bucătar, orice, să munceacă pentru ea și să reușească. Și le doresc să aibă norocul ca acea pasiune să se intersecteze puțin cu școala, astfel încât să găsească ceva cu adevărat semnificativ în școală și să profite de acești ani la maxim. Apoi, îi îndemn să aibă curaj, să nu desconsidere puterea pe care o au. «Indiferent dacă sunteți de la țară, indiferent câți bani aveți, indiferent copiii cui sunteți, aveți curaj și veți reuși». Acesta este mesajul pe care eu îl inserez în prezentarea mea. Astronomia este doar un pretext pentru a încuraja alți copii să-și găsească o pasiune.
– Care a fost prima comună în care ai mers? Îți mai amintești cum a decurs întâlnirea?
– La Siliștea am fost prima dată. Am plâns! Nu de față cu copiii, după ce s-a încheiat întâlnirea. Pentru că după prezentare am mai rămas cu copiii, stătea pe hol un copil, cred că de clasa I, a venit de nicăieri și m-a luat în brațe și mi-a spus «Mulțumesc, Adi!». Și a plecat! Dar era «copilul acela», din «clasa aceea»! Adică mă refer la cel mai necăjit copil. A fost un moment atunci… În mașină, în drumul spre casă, mi-am spus «Merită! O să-mi duc treaba până la capăt».
“Nu le spun că sunt olimpic. Nu sunt nici «domnul», nici «nenea». Doar Adi! Eu sunt Adi!”
– Cum te prezinți tu în fața copiilor?
– «Bună, copii! Eu sunt Adi! Vom face astăzi astronomia». Ei nu știu cine sunt, nu știu rezultatele mele și nici nu mă interesează să afle rezultatele mele. Nu le spun că sunt olimpic. Nu sunt nici «domnul», nici «nenea». Doar Adi! Eu sunt Adi! Dacă m-au introdus profesorii așa, am explicat la final ce înseamnă olimpic, faptul că aceste competiții m-au ajutat pe mine să ajung departe. Dar în rest nu am vorbit despre asta. Pentru că nu avea rost.
– Ai primit o întrebare de la un copil care ți-a rămas în minte?
– Sunt cam aceleași întrebări pe care le pun copiii și cu cât sunt mai mici cu atât pun mai multe întrebări și cu atât este mai bine. De aceea, când le vorbesc copiilor mai mari, le spun «nu cumva când creșteți, să nu mai fiți cum sunt ăștia mici». Pentru că cei mici vin fără nicio reținere. Când le spun că îmi place astronomia, nici măcar nu mai stau și întreabă «Nenea, crezi în extratereștri?». Dar aceste întrebări ce par a fi stupide, ce par a fi copilărești, infantile, sunt de fapt cele care au nevoie de răspunsurile cele mai ample și mai complicate și mai profunde. A explica viața extraterestră și universul unui copil de clasa I astfel încât el să pară că a înțeles măcar, este o provocare. Însă această curiozitate este de fapt ceea ce este motorul oricărei pasiuni. E tot ceea ce contează!
– S-a întâmplat să ți se pună o întrebare la care să nu știi răspunsul?
– Da! Când vine vorba de cosmologie sunt întrebări de tipul «Cât de mare este universul». «Cât e infinitul?». Și sunt întrebări pe care tu, adultul, nu ți le mai pui. E foarte bine că cei mici și le pun. Acești copii se întâmplă să îmi pună întrebări la care știința actuală nu știe să le răspundă. Nu poate încă să ofere un răspuns pentru că munca oamenilor de știință a explodat prin secolul XVII, deci e doar de câteva sute de ani. Munca aceasta trebuie dusă până la capăt și de aceea sunt întrebări la care nu avem încă răspunsuri. Iar când apar astfel de situații nu trebuie să facem un tam tam și în niciun caz nu le dau de înțeles că m-aș ofusca sau că mi-ar fi rănit orgoliul că n-am știut să răspund. Și le spun că nici eu nu știu totul, dar pot încerca să îi ajut măcar pe ei să găsească răspunsul.
– Te-a surprins vreun copil cu un răspuns pe care ți l-a dat sau cu o întrebare?
– Nu țin minte o întrebare sau un răspuns anume, dar pot spune că am avut norocul să întâlnesc în mediul rural pasionați de astronomie care știau multe lucruri din ce le spuneam eu și care m-au ajutat să-mi completez prezentarea, lucruri pe care eu în mod normal nu le-aș spune pentru a nu mă întinde foarte mult. Și am plusat și eu.
– Să vorbim puțin și despre școlile din mediul rural. Cum ți se par?
– Școlile din mediul rural, dacă sunt finanțate și modernizate, arată extraordinar. Am vrea noi ca unele licee sau școli din mediul urban să arate ca cele din mediul rural.
– Cum ți se par profesorii de la țară?
– Profesorii sunt extrem de dedicați! Au venit profesori la oră să învețe de la mine ca să poată mai departe ei să le spună copiilor care n-au putut să ajungă. Știam că există astfel de profesori, m-am bucurat că i-am întâlnit și că i-am reîntâlnit pe unii dintre ei. Sunt oameni care sunt acolo pentru că le pasă, care n-au plecat la licee de elită și au rămas pentru acei copii. Pentru că știau că educația contează cel mai mult pentru acei copii, pentru acea lume. Restul ne mai descurcăm sub o formă sau alta, dar ei au cea mai mare nevoie. Și au rămas acolo și se vede că sunt acolo de drag și ca să muncească. Extraordinar! Jos pălăria!
– De ce crezi că elevii din mediul rural nu ajung să facă performanță ca cei din urban?
– Acolo sunt alte probleme, de natură socială. Sistemul nostru de învățământ este astfel conceput încât școala să reprezinte efectiv o înșiruire de informații date. Învață asta, asta, asta. Dar nu este făcută să te formeze ca persoană, să-ți deschidă orizonturile. Prea puțin… Asta rămâne tot la tine să o faci, la norocul pe care l-ai avut legat de mediul în care te-ai născut. Din păcate, în mediul rural, nu toată lumea are un astfel de noroc.
– Cum ești tu ca profesor?
– Atitudinea și atmosfera pe care încerc eu să o creez este cea pe care am observat-o la studenții, doctoranzii și profesorii de la universitățile mari din Statele Unite sau chiar din lume. Când stăteam de vorbă cu ei îmi spuneau să nu le vorbesc cu dumneavoastră, domnul doctor… Să le spun pe nume, pe prenume, atât! Îmi spuneau: «Sunt un om la fel ca și tine, tu ești mai tânăr, eu mai în vârstă, dar respectul este respect, prietenia este prietenie și n-are rost să ne domnim». Asta le spun și eu copiilor. Și prin această atitudine informală parcă mai ușor îi dai de înțeles celui din fața ta că ești acolo pentru că vrei. Vrei să ajuți, vrei să-l înveți, vrei să-ți faci treaba bine.
– Când ai gândit acest proiect ți-ai dorit să fii diferit de profesorii tăi de la clasă?
– În cei 12 ani de școală am întâlnit profesori și profesori și am luat lucruri ce mi-au plăcut cam de peste tot. Niciodată nu le voi spune că au greșit, niciodată nu îi voi descuraja și nu le voi spune că este greu. Niciodată nu le voi spune că eu știu și ei nu. Niciodată nu le voi spune că eu sunt deștept și ei nu sunt deștepți.
– Ce ai învățat tu despre lucrul cu copiii?
– Nu mi se pare nimic greu! Trebuie în permanență să fii un model și un exemplu în fața copiilor, în față oamenilor, că asta se aplică pentru oricine, pe orice plan. Să știi cum să vorbești, să ai corectitudine gramaticală, să fii ok îmbrăcat. Atitudinea pe care o transmiți să fie una pe măsură. Adică într-un fel personalitatea mea contează mai mult decât informația în sine. Cum livrezi contează mai mult decât ce livrezi. Adică pot să explic unor copii de la țară, clasa I, care nu au învățat încă bine să scrie și să citească, cum funcționează teoria relativității a lui Einstein și compoziția universului, structura spațiu-timp. Pot să fac asta doar cu bunăvoință.
– Care vrei să fie finalitatea proiectului “Astronomia pentru toți”?
– Ceea ce mi-aș dori ar fi ca acei copii să rămână cu amintirea că a venit cineva la ei, tot un tânăr, de la oraș, și oarecum le-am deschis universul. Vreau să le arăt faptul că lumea nu se termină la semnul de ieșire din localitate și că pot să facă mai mult! Lumea este mare și au toată capacitatea! Vreau să le dau curaj, să învețe niște lucruri despre astronomie și să înțeleagă ce este lumea aceasta, măcar în termeni științifici și, de ce nu, să găsesc pasionați de astronomie pe care să îi ajut. Cum am și găsit și îi ajut. Eu oricum fac o donație fiecărei școli, o carte de astronomie și o planisferă. Nu e nevoie de softuri, nu e nevoie de aplicații. Aceste două lucruri, harta și planisfera, sunt de ajuns pentru a înțelege cât de mare este lumea. Asta este de fapt astronomia. Să înțelegi de fapt cât de mic ești tu.
Învățământ
Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ
De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.
La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.
În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.
Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.
După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.
Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.
Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.
Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.
Contestațiile au schimbat situația unui candidat
În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.
Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.
Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.
În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.
Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.
Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.
Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.
Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.
În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală
Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.
Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.
Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.
Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.
Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.
În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.
Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.
Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.
De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?
La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.
Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.
Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.
Verdictul final, în decembrie
În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.
Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.
Învățământ
Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani
• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari
Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.
La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.
Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.
Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.
Situația burselor la nivelul județului este următoarea:
- 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
- 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
- 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
- 22 de burse pentru mame minore;
- 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.
Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.
Ce sume vor primi elevii
Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.
Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.
După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Mai puțini beneficiari ai burselor de merit
Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.
În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.
La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.
Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.
Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.
CELE MAI CITITE
