Adaugă ca sursă preferată în Google

• construcția funerară a fost proiectată de arhitectul Constantin Niculcea și ridicată în anul 1938, în urma demersurilor generalului Gheorghe Avramescu și a Societății Cultul Eroilor • monumentul are încastrată următoarea inscripție: „EROII – MOARTEA LOR ESTE VIAȚA NOASTRĂ – Osuarul celor 1.907 oseminte ale eroilor morți în 1917 în Moldova, reînhumați în Cimitirul Eroilor din Brăila, în 1938”
 
Osuarul celor 1.907 eroi brăileni căzuți în Moldova, în luptele din 1917, reînhumați la Cimitirul Eroilor de la „Sf. Constantin”, a fost desemnat drept „Monumentul lunii iunie 2024”.
Potrivit muzeografului Viorica Preda, de la Secția Istorie Modernă și Contemporană a Muzeului Brăilei „Carol I”, monumentul inclus în Lista Monumentelor Istorice ale județului Brăila, la categoria B, face parte din ansamblul monumentelor comemorative, fiind integrat Cimitirului Eroilor din Brăila (Strada Pietății nr. 17). Construcția funerară a fost proiectată de arhitectul Constantin Niculcea și ridicată în anul 1938, fiind realizată din ciment și marmură, cu dimensiunile 446 X 370 X 530 cm. Monumentul are încastrată următoarea inscripție frontală: „EROII – MOARTEA LOR ESTE VIAȚA NOASTRĂ – Osuarul celor 1.907 oseminte ale eroilor morți în 1917 în Moldova, reînhumați în Cimitirul Eroilor din Brăila, în 1938”.
„Ideea construirii unui monument a apărut imediat după Primul Război Mondial. Cei mulți, care își dăduseră viața pe altarul Patriei în Marele Război, nu puteau fi uitați, motiv pentru care, în 12 septembrie 1919, printr-un decret-lege, s-a înființat o asociație de cinstire a eroilor, cu denumirea „Societatea Mormintelor Eroilor căzuți în Război”. Comitetul Central al Societății îl avea ca președinte de onoare pe Regina Maria și, președinte executiv, pe Miron Cristea, la acea vreme Episcop de Caransebeș. Din comitet mai făceau parte cinci soții de generali, ministrul de război, ministru de interne, ministrul lucrărilor publice, ministrul muncii, șeful Marelui Stat Major al Armatei, comandantul Corpului Jandarmeriei Rurale, comandantul Corpului Grănicerilor, secretarul general din ministerul de război și un profesor universitar”, precizează muzeograful Viorica Preda.
Societatea era condusă de Ministerul de Război și Biserica Ortodoxă Română. Din 1927, societatea și-a schimbat denumirea, devenind „Cultul Eroilor”, iar statutul societății stipula ca obiectiv principal păstrarea în amintire a tuturor românilor care au căzut pe câmpurile de luptă ale Primului Război Mondial. La vremea înființării, exista un puternic curent de omagiere a eroilor militari și civili, dispăruți în întreaga Europă.
Astfel, din nevoia de a aduce alinare miilor de familii care i-au pierdut pe cei dragi în război și pentru o mai facilă desfășurare a activității, Societatea s-a extins la nivelul întregii țări prin înființarea de filiale în județe, orașe și comune, iar pentru împlinirea scopului primea donații particulare și subvenții de la stat. Cultul Eroilor, prin membrii săi, s-a ocupat de strângerea, centralizarea și reînhumarea osemintelor eroilor de pe tot cuprinsul țării, indiferent de religie, iar mai apoi și-a extins activitatea, îngrijind mormintele și cimitirele de război. Din 4 mai 1920, conform Decretului nr. 1693, s-a stabilit ca Ziua Eroilor să fie comemorată de Înălțarea Domnului.
„Printre demersurile privind descoperirea mormintelor ostașilor români și ridicarea unor monumente pentru slava lor, o datorie de suflet și, totodată, o reparație morală, a constituit-o aducerea osemintelor celor care fuseseră înhumați în mare grabă în timpul războiului pe meleagurile Moldovei. După cum mărturisea generalul Gheorghe Avramescu, la acea vreme comandant al Brigăzii 10 Infanterie, participant la lupte, martor direct al trăirilor ostașilor răniți, cei mai mulți nu se temeau de sfârșitul ce avea să vină, ci de faptul că erau departe de locurile și oamenii dragi. Din inițiativa generalului Gheorghe Avramescu, s-a hotărât, prin Societatea Cultul Eroilor – Filiala Brăila, ca osemintele ostașilor morți prin satele din Moldova, în timpul războiului, să fie aduse în orașele unde se aflau unitățile militare”, precizează sursa citată.
 
După 20 de ani, eroii brăileni s-au întors acasă
În primăvara anului 1938, generalul Gheorghe Avramescu solicita Prefecturii Județului Brăila sprijin în vederea organizării unei subscripții publice pentru a strânge fondurile necesare aducerii în Garnizoanele de reședință (Brăila, Călărași și Tulcea) a osemintelor recruților din Diviziile 10 și 15, morți în urma rănilor de război sau a tifosului exantematic și înhumați în județul Vaslui, în iarna lui 1917.
Aproximativ 2.700 de ostași care aparținuseră Regimentelor 23, 63, 33, 73, 38 ,78 Infanterie, Regimentele 74/80, 75/76, 63/79 Infanterie, 3 Artilerie și 20 Pontonieri și fuseseră îngropați în satele Vulturești, Glodeni, Parpanița, Todirești, Dumești, Rafaila, Buda, Ipatele, Franciugi, Drăgușeni, Bacău, Crăciunești, Cheia, Scânteia și Fălciu urmau să fie reînhumați acasă.
În aceste împrejurări, Prefectul Județului Brăila, colonelul Traian Stănescu, prin Ordinul Telefonic nr. 6245 din 19 mai 1938, a transmis către primarii comunelor rurale din județ să informeze populația despre sărbătoarea organizată de Garnizoana Brăila în ziua de 2 iunie 1938, dar mai ales să găsească mijloacele necesare pentru a informa rudele eroilor brăileni din Regimentele 38/78 Infanterie, 3 Artilerie și Pontonieri, să participe la evenimentul solemn de a aduce un ultim omagiu celor căzuți în Războiul de Întregire, solicitând, totodată, ajutorul preoților și învățătorilor. 
Pe 14 mai 1938, generalul Avramescu, însoțit de maiorul Bertan, a plecat la Vaslui, pentru a supraveghea operațiunile de dezgropare și îmbarcare a eroilor brăileni, tulceni și ialomițeni. Operațiunile de deshumare a celor 2.500 de ostași cunoscuți și necunoscuți au fost executate de premilitari și civili îmbrăcați în straie de sărbătoare. În prezența Serviciului Sanitar, locuitorii a peste 15 sate vasluiene au așezat osemintele în saci de pânză pe care le-au depus în sicriele de lemn confecționate în Școala de Meserii Negrești-Vaslui. După datina creștină, a urmat procesiunea de depunere în biserici, apoi au fost coborâte din sate și centralizate la Negrești.
Miercuri, 1 iunie 1938, 106 sicrie cu 1.300 de eroi din Regimentele 38 și 78 Infanterie, Pontonieri și 3 Artilerie au sosit în Gara Brăila, unde au fost debarcate de trupele garnizoanei locale, fiind așezate în formă de piramidă, pe un imens catafalc. Un sobor de preoți a oficiat slujba religioasă în prezența autorităților civile și militare, iar după ceremonia religioasă, văduvele, orfanii de război, armata și un public numeros au depus flori și au aprins lumânări pentru eroii brăileni căzuți în Moldova.
De Ziua Eroilor, sicriele eroilor așezate pe chesoane, într-o procesiune specifică și împărțite pe opt cortegii funerare, în funcție de confesiunea/religia ostașilor eroi, au pornit de dimineață pentru a fi transportate în cimitire. Cel mai numeros cortegiu s-a îndreptat către Cimitirul Eroilor de la „Sf. Constantin”, unde rămășițele pământești ale celor 1907 eroi urmau să fie depuse în Osuarul ridicat în același an, 1938. Ceremonia religioasă a fost oficiată de Episcopul Ghenadie al Buzăului și de un sobor de preoți, în fața unui numeros public, a comandantului Diviziei a X-a, general Gh.Tătaru, a comandantului Brigăzii a X-a, General Gh. Avramescu, comandanților militari de regimente, șefului de stat major, primarului, președintelui Camerei de muncă, directorului Liceului N. Bălcescu, directorului Docurilor, administratorului vamal, primarului, prefectului, președintelui Uniunii ofițerilor în rezervă, preotului confesor al Garnizoanei Brăila, Societății Mutilaților de Război, Cercetașilor de război, în fața consulilor străini, politicienilor locali, corpului didactic, magistraților, străjerilor, medicilor, corporațiilor și societăților de meseriași, elevilor, armatei, societăților corale și autorităților bisericești.
„Au urmat discursurile reprezentanților militari și civili, continuate cu momente de reculegere, s-a intonat Imnul Regal și Imnul Eroilor, ceremonia încheindu-se cu o defilare a gărzii de onoare. Eroii care s-au jertifit pe altarul Patriei nu au putut fi uitați; după douăzeci de ani, osemintele celor înhumați în locuri străine s-au întors acasă, împlinind o reparație morală”, a mai precizat Viorica Preda.
Mai trebuie adăugat faptul că, în fiecare an, de Ziua Eroilor, autoritățile civile și militare, școlile și brăilenii de rând se reculeg și depun coroane de flori la Osuarul celor 1.907 eroi brăileni căzuți în Moldova, în 1917.