Economie
Modificări de legislație. Crește plafonul de scutire de TVA, de la 300.000 lei la 395.000 lei
• impactul direct este pentru întreprinderile mici, decizie intrând în vigoare la 1 septembrie 2025 • măsura face parte din transpunerea în legislația națională a Directivei UE 2020/285, care are ca scop armonizarea fiscalității la nivel european și simplificarea obligațiilor pentru IMM-uri
Ministerul Finanțelor a adoptat Ordonanța de Guvern care aduce modificări importante Codului
Fiscal, cu impact direct asupra întreprinderilor mici. Cea mai importantă măsură este majorarea
plafonului național de scutire de TVA de la 300.000 de lei la 395.000 de lei, decizie ce a intrat în
vigoare la 1 septembrie 2025.
Măsura face parte din transpunerea în legislația națională a Directivei UE 2020/285, care are ca scop
armonizarea fiscalității la nivel european și simplificarea obligațiilor pentru IMM-uri, oferindu-le un
cadru legal mai flexibil.
Astfel, întreprinderile mici, respectiv persoanele juridice impozabile stabilite în România care
înregistrează o cifră de afaceri sub plafonul de 395.000 de lei, vor avea posibilitatea să beneficieze
de regimul special de TVA pentru întreprinderi în alte state membre, dacă cifra de afaceri a acestora
nu depășește la nivelul UE plafonul de 100.000 de euro și operațiunile efectuate în statul membru în
care solicită aplicarea scutirii nu depășește plafonul de scutire aplicabil în statul membru respectiv.
Acest fapt înseamnă că aceste întreprinderi nu colectează TVA pentru livrările de bunuri/prestări de
servicii efectuate, dar nici nu pot deduce TVA aferentă achizițiilor.
„Prin această ordonanță, România continuă alinierea la principiile europene privind concurența
loială, prin asigurarea unui cadru fiscal digitalizat, prietenos, în linie cu standardele europene.
Dorim ca antreprenorii români să concureze de la egal la egal pe piața unică și să creștem
conformarea voluntară prin reducerea costurilor administrative”, a declarat ministrul Finanțelor,
Alexandru Nazare.
Se simplifică procesul de înregistrare în scopuri de TVA
Persoanele impozabile care au depășit în luna august 2025 plafonul de scutire pentru întreprinderile
mici de 300.000 de lei (plafonul anterior intrării în vigoare a Ordonanței Guvernului) nu trebuie să
solicite înregistrarea în scopuri de TVA decât la depășirea plafonului anual de scutire de 395.000 lei.
Dacă în luna august 2025 a fost depășit și plafonul de 395.000 lei, persoana impozabilă trebuie să
solicite înregistrarea în scopuri de TVA cel târziu în data de 10 septembrie 2025 și să aplice regimul
normal de taxare începând cu această dată. Înregistrarea în scopuri de TVA a respectivei persoane se
va considera valabilă începând cu data de 10 septembrie 2025.
Persoanele impozabile înființate anterior anului 2025, care s-au înregistrat în scopuri de TVA până la
data de 1 septembrie 2025, inclusiv, ca urmare a depăşirii plafonului de scutire de 300.000 lei, pot
solicita, începând cu data de 1 septembrie 2025, scoaterea din evidenţa persoanelor înregistrate în
scopuri de TVA conform, în vederea aplicării regimului special de scutire, dacă nu au depăşit plafonul
de scutire de 300.000 lei din anul precedent, respectiv anul 2024, şi dacă până la data solicitării
scoaterii din evidenţă nu au depăşit plafonul de 395.000 lei.
Posibilitatea de a ieși din sistemul de TVA
Persoanele impozabile înființate în anul 2025, care s-au înregistrat în scopuri de TVA până la data de
1 septembrie 2025, inclusiv, ca urmare a depăşirii plafonului de scutire de 300.000 lei, pot solicita,
începând cu data de 1 septembrie 2025, scoaterea din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de
TVA, în vederea aplicării regimului special de scutire, dacă până la data solicitării scoaterii din
evidenţă nu au depăşit plafonul de 395.000 lei.
Solicitarea de scoatere din evidenţă a persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA se poate
depune la organele fiscale competente între data de 1 şi 10 a fiecărei luni următoare perioadei
fiscale aplicate de persoana impozabilă. Anularea va fi valabilă de la data comunicării deciziei privind
anularea înregistrării în scopuri de TVA.
Serviciile prestate electronic vor fi impozabile în locul unde clientul își are domiciliul sau
reședința.
De asemenea, prin Ordonanța adoptată, se transpun în legislația națională prevederile
Directivei europene în ceea ce privește cotele taxei pe valoarea adăugată care vizează, în principal,
modificarea normelor care reglementează locul prestării pentru activitățile / evenimentele care
presupun prezență virtuală / sunt transmise pe internet sau sunt puse la dispoziție printr-o altă
modalitate virtuală, pentru a se asigura impozitarea în statul membru de consum.
Astfel, serviciile prestate unui client prin mijloace electronice sunt impozabile în locul în care
clientul este stabilit, își are domiciliul stabil sau reședința obișnuită.
Alte acte normative adoptate la propunerea MF
De asemenea, tot la propunerea MF, executivul a aprobat un proiect de lege cu impact asupra
pieței de capital, elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Acest act normativ
vizează crearea Punctului Unic de Acces European (ESAP), o platformă centralizată la nivel UE care va
facilita accesul investitorilor la informații financiare și de sustenabilitate.
Principalele obiective și beneficii ale noii legi:
Transpunerea directivelor UE: Legea transpune prevederile Pachetului ESAP, care va oferi
investitorilor un acces gratuit și nediscriminatoriu la date esențiale despre emitenți,
administratori de fonduri, firme de investiții și alte entități. Acesta va funcționa ca o
bibliotecă digitală unică de informații, de la rapoarte financiare până la date de durabilitate.
Simplificarea procesului de emisiune de obligațiuni: Actul normativ introduce o derogare de la
Legea societăților, permițând consiliilor de administrație să aprobe emisiuni de obligațiuni,
fără a mai fi necesară o Adunare Generală Extraordinară a Acționarilor (AGEA), cu respectarea
anumitor condiții. Această măsură va reduce birocrația și va stimula atragerea de capital prin
piața de obligațiuni, contribuind la creșterea lichidității și a numărului de investitori.
Întărirea guvernanței corporative: Legea implementează recomandările Organizației pentru
Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) privind guvernanța corporativă. Printre măsurile
introduse se numără clarificarea criteriilor de independență pentru membrii comitetelor de
audit și îmbunătățirea transparenței tranzacțiilor cu părțile afiliate, cu obligația ca acestea să
fie evaluate în prealabil de un auditor.
Protecție juridică pentru personalul ASF: Proiectul de lege asigură protecția legală a membrilor
Consiliului și a personalului ASF, pentru acțiunile întreprinse cu bună-credință și fără
neglijență în îndeplinirea atribuțiilor de supraveghere. Această măsură esențială, solicitată de
OCDE în procesul de aderare a României, consolidează independența și eficiența instituției.
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Economie
Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale
• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).
Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.
Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.
În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă; neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.
„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.
CELE MAI CITITE
