Economie
Mizerie cruntă pe canalele ANIF. Gunoaie, cadavre de animale și caroserii auto blochează apa pentru irigații
• acestea sunt considerate gropi de gunoi de brăilenii din județ • din cauza ritmului în care se aruncă deșeurile, curățarea canalelor pare o misiune imposibilă pentru angajații ANIF • pe de altă parte, din cauza haosului din domeniul legislativ dar și a nepăsării autorităților locale, în multe zone nu s-a mai ținut cont de zona de protecție de minim 4 metri, iar mulți indivizi și-au extins abuziv proprietățile până în ”buza” canalelor, blocând accesul echipelor de întreținere de la ANIF
Ca și cum nu ar fi de ajuns că în mediul rural sunt multe situaţii când unii locuitori, fermieri şi nu numai, aruncă tot felul de gunoaie, deşeuri, mobilier stricat, lână, saltele, vegetaţie uscată pe câmpuri sau la marginea localităților, la astfel de apucături condamnabile sunt supuse şi canalele de irigat sau desecare ale Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF).
“Se întâmplă frecvent astfel de lucruri şi în zona căilor rutiere, diverşi conducători auto abandonând tot felul de mizerii şi deşeuri, între carosabil şi canalele de irigat, sau pur şi simplu în acestea. Avem probleme peste tot, inclusiv cu deşeurile aduse de vânt în canale, dinspre groapa ecologică de la Siliştea…”, ne declara zilele trecute ing. Marius Mihai, director adjunct la Unitatea de Administrare Brăila Nord a ANIF Brăila, care acoperă peste 200.000 de hectare, inclusiv în Insula Mare a Brăilei.
Curățarea canalelor de irigații implică un efort deosebit. Iar uneori, echipele ANIF ”se crucesc” de obiectele pe care le găsesc aruncate acolo. De exemplu, canalul CD-20 din zona localității Cazasu subtraversează un drum judeţean (DJ 221) năpădit de buruieni uscate. Pe lângă faptul că rambleul acestui canal era plin cu gunoaie, murături, muncitorii de la ANIF au trebuit să curețe și porțiunea subterană, chinuindu-se să scoată, cu o roabă trasă cu funia, nu doar aluviunile depuse de-a lungul timpului ci și tot felul de gunoaie, ba chiar și un volan de tractor cu tot cu sistemul de direcţie, un cadru metalic etc. ”Timp de 10 zile, cei zece angajaţi ai noştri au acţionat într-un miros pestilenţial şi într-un spaţiu neaerisit, strâmt şi pe întuneric, pentru a scoate la suprafaţă peste 20 metri cubi de mizerie. Nu ştim ce vom face cu un alt canal din zonă, numit ”La Boboaca”. Acesta este subteran, în lungime de 800 metri, iar apa vine în pantă, prin sifonare. A fost construit în 1969, pe locul unei foste gropi de gunoi şi, din câte am înțeles, ar fi în el chiar și o caroserie auto. Cum o fi ajuns acolo, Dumnezeu știe… Iar ca să pătrunzi în canal, nu poţi folosi niciun utilaj de capacitate mică, pentru că i se opreşte motorul din cauza lipsei de oxigen. Ca să intervii cu oameni, nici vorbă. S-ar putea face unele străpungeri la suprafaţă pentru aerisire, însă apa nu va mai curge din cauza dezamorsării canalului. Până la urmă, se va ajunge la soluţia decopertării și creării unui canal la suprafaţă, cu toate problemele tulburării de proprietate care ar implica acest lucru”, ne-a mai declarat ing. Marius Mihai.
Canalul CA-II, de la marginea Brăilei, printre cele mai afectate
Un alt canal foarte afectat de mizeriile care s-au tot adunat în el este CA-II, care începe de la marginea cartierului Vidin, fiind folosit pentru irigarea a 20.000 hectare din Terasa Nord. Dezastrul începe de la gropile de împrumut din zona conductelor şi a munţilor de pământ, pietriş, gunoaie, asfalt îngheţat, deşeuri de tot felul şi bălăriilor care au blocat accesul spre canal. Totul se întâmplă pe terenul intravilan dintre canal, o staţie de transformare electrică şi capătul de linie pentru autobuzele Braicar. Pe malul opus, există o grădină şi vegetaţie sălbatică până în marginea din beton a canalului. Iar în continuare, este ceva incredibil: bucăţi de beton şi pietroaie, anvelope, cadavre de păsări şi animale, deşeuri diverse aruncate în CA-II. Se micşorează astfel viteza de curgere şi debitul canalului, care a devenit mai îngust şi din cauza surpării de teren împins dinspre carosabil cu buldozerul. Dar necazurile nu se opresc aici: pe ambele maluri s-au construit locuinţe, sunt grădini şi curţi din care se scurg ape menajere şi infecte; copacii plantaţi sau crescuţi aiurea au început să disloce plăcile din beton ale canalului . Unii riverani au şi podeţe peste canalul considerat proprietate particulară.
De ce s-a ajuns la astfel de anomalii, ne explică ing. Vasile Turcitu, directorul ANIF Brăila: “În judeţ nu a existat suficientă implicare a primăriilor, poliţiei, şi nu numai. Nu s-au dat amenzi descurajante celor vinovaţi, iar în unele părți, cum este în zona Siliştea, cineva şi-a extins proprietatea (cu gard, pomi şi gunoi) până la marginea canalului. Deci, nu avem o zonă de protecţie şi acces la canal, pentru diverse lucrări, avarii, cu utilajele de întreţinere şi construcţii. Aşa cum ar trebui să fie, ca în cazul căilor rutiere. Despre CA- II din Vidin, ce să spun, odată cu Legea 18/1991, de punere în posesie, cu alte legi şi ordonanţe contradictorii care s-au anulat între ele, s-a ajuns să nu mai beneficiem nici măcar de acei 4 metri zonă de protecţie de-a lungul canalelor. Şi s-a greşit enorm prin punerea în posesie sau acordarea de teren (în intravilan!) până în buza canalelor. Au fost persoane care au revendicat terenuri, probabil de pe vremea otomanilor. Era dreptul lor, iar statul (uitând că irigaţiile sunt un domeniu strategic – n.n.) nu a legiferat nimic în legătură cu accesul la canalele de irigat-desecare şi pentru protejarea acestora. Ce să facem în Vidin dacă ANIF tot nu mai are vreun utilaj specific îmbunătăţirilor funciare, vom intra pe canal pentru lucrările ce se impun, doar cu roaba, sacul şi lopata”.
Economie
Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale
• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).
Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.
Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.
În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă; neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.
„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
CELE MAI CITITE
