Administrație
Milioanele vrajbei PNL-PSD
• consilierii județeni au aprobat, în cadrul unei ședințe extraordinare, ce a avut loc pe 28 decembrie, un proiect privind repartizarea unor fonduri de la Centru pentru susținerea proiectelor primăriilor din teritoriu • mai precis, repartizarea pe unități administrativ-teritoriale a cotei de 6% din impozitul pe venit pe 2023, adică suma totală de 38.176.000 lei • cum s-a întâmplat și cu alte ocazii când a fost vorba despre împărțirea banilor de la nivel Guvernamental, consilierii județeni ai PNL au acuzat faptul că de la nivelul conducerii CJ Brăila s-au alocat sume în mod disproporționat, cu avantaj clar pentru PSD-iști • președintele Consiliului, Francisk Iulian Chiriac, a afirmat că a împărțit banii în mod egal și că au fost situații în trecut când anumite primării conduse de liberali au primit mai mult decât altele păstorite de social-democrați, situații când nu a mai fost criticat
Ultima săptămână a lui 2022 a venit cu vești bune pentru primarii din Județul Brăila. Într-o ședință extraordinară ce a avut loc pe 28 decembrie, Consiliul Județean Brăila a aprobat repartizarea pe unități administrativ-teritoriale a fondului aflat la dispoziția instituției, reprezentând cota de 6% din impozitul pe venit pe anul 2023. Banii se alocă pentru susținerea programelor de dezvoltare locală, a programelor de infrastructură care necesită cofinanțare locală, precum și a cheltuielilor de funcționare pe care primăriile din județ, în mod justificat, nu le pot finanța din venituri proprii. Totodată, la pachet, a mai fost supus aprobării și un proiect privind repartizarea pe unități administrativ-teritoriale a procentului de 20% din cota de 14% din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale și din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale pe anii 2024-2026. Cu alte cuvinte, o estimare privind modul în care se vor aloca aceste sume în anii următori.
Revenind la cota de 6% din impozitul pe venit pe acest an, potrivit raportului de specialitate al proiectului, în total, județului Brăila i-a fost repartizată suma de 38.176.000 lei (peste 7.700.000 euro). Pentru a împărți acești bani, Consiliul Județean a solicitat unităților administrativ-teritoriale sumele necesare pentru susținerea cheltuielilor pe care primăriile le au în derulare. Toate răspunsurile au fost analizate și apoi a fost înaintată o propunere privind repartizarea banilor.
Astfel, Municipiul Brăila a primit 7.276.000 lei, cele trei orașe 8.100.000 lei în total (Ianca – 3.200.000 lei, Făurei 2.500.000 lei și Însurăței 2.400.000 lei), iar comunelor le-au revenit în total 22.800.000 lei. Mai exact, câte 700.000 lei au primit: Bărăganu, Bordei Verde, Ciocile, Dudești, Galbenu, Gemenele, Chiscani, Jirlău, Mărașu, Măxineni, Mircea Vodă, Movila Miresii, Racovița, Rîmnicelu, Romanu, Roșiori, Siliștea, Stăncuța, Șuțești, Traian, Tudor Vladimirescu, Tufești, Unirea, Vădeni, Victoria, Vișani, Viziru. Câte 300.000 lei au primit: Berteștii de jos, Cireșu, Frecăței, Gradiștea, Gropeni, Surdila Greci, Salcia Tudor, Scorțaru Nou, Surdila Găiseanca, Tichilești, Cazasu, Ulmu și Zăvoaia.
Ei bine, tocmai această diferență de 400.000 lei între localitățile conduse de primari PSD și cele cu primari PNL i-a revoltat pe consilierii județeni liberali, care au semnalat situația în timpul ședinței și au solicitat lămuriri.
Alexandru Bucălău, supărat pe șeful CJ Brăila pentru împărțirea banilor
Consilierul liberal care a luat cuvântul pentru a-și expune nemulțumirile a fost Alexandru Bucălău, care nu se află la prima sa intervenție pe acest subiect.
”Domnule președinte, așa cum și la rectificarea trecută am adus în discuție modul prin care dumneavoastră ați împărțit banii între primăriile PNL și primăriile PSD, văd că această diferențiere nu numai că este continuată, dar se și mărește. Adică acum văd o diferență de 400.000 lei pe primăriile PSD și primăriile PNL. Vă mai întreb încă o dată cu ce sunt mai prejos locuitorii din comunele PNL față de cei din comunele PSD, ca să fie vitregiți și la cheltuielile de funcționare și la cele investiționale cu această sumă?! Pe lângă faptul că nu ați ținut cont de numărul de locuitori al fiecărei comune. Pentru că ați împărțit în mod egal. Dar vi se pare normal ca o primărie care are 1.000 de locuitori să primească la fel ca o primărie care are 5.000 de locuitori?”, a declarat Bucălău, revoltat.
Președintele CJ Brăila, Francisk Iulian Chiriac, a dorit să îi reamintească liberalului că și premierul Nicolae Ciucă a făcut în trecut diferențieri între primăriile PNL și PSD la momentul unor alocări bugetare. Cu toate acestea, Chiriac a subliniat că, așa cum a anunțat încă din 2016, a încercat să mențină o formulă de echilibrare a bugetelor primăriilor, fără diferențieri majore pornite de la coloratura politică a primarilor. Chiriac a insistat pe ideea că în trecut au fost situații când anumite primării conduse de liberali au primit chiar mai mulți bani decât altele cu primari social-democrați, dacă au avut proiecte importante, cu precizarea că atunci PNL-iștii nu l-au mai criticat.
Bucălău a afirmat că, din punctul său de vedere, de această dată banii au fost împărțiți discreționar total nejustificat și a amenințat că grupul PNL va ataca în contencios adminsitrativ acest proiect.
”Am înțeles. Puteți să atacați dumneavoastră, nu am niciun fel de problemă! Din punctul meu de vedere mi-am făcut datoria astfel încât fiecare primărie, și PSD, și PNL să fie pe poziții egale. E dreptul dumneavoastră, faceți ce vreți. Dacă aveți metode legale de a acționa în instanță, vă urez succes”, a declarat Chiriac.
Liberalul a subliniat că este absurd să se vorbească despre poziții de egalitate, atât timp cât primăriile PSD primesc câte 700.000 lei, în timp ce acelea conduse de primari PNL doar 300.000 lei.
În cele din urmă, proiectul a fost aprobat cu votul majorității, însă cei 7 consilieri județeni PNL prezenți la ședință au votat ”împotrivă”.
Probleme și la estimările pe anii următori
Așa cum am amintit, tot cu această ocazie, membrii CJ Brăila au mai dezbătut și aprobat încă un proiect similar, de această dată referitor la repartizarea pe unități administrativ-teritoriale a procentului de 20% din cota de 14% din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale, precum și din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată tot pentru echilibrarea bugetelor locale pe anii următori, 2024-2026.
Și aici, consilierul județean PNL Brăila Alexandru Bucălău a intervenit pentru a cere lămuriri în legătură cu diferențierile de alocări estimate pe următorii ani între primăriile conduse de primari liberali versus cele cu primari PSD.
”Domnule președinte, ținând cont de faptul că toate cheltuielile au crescut, inclusiv că inflația s-a mărit anul acesta și se preconizează că și în anul următor vom avea același trend, de ce primăriile PNL au primit cu 100.000 lei mai puțin de la ANAF și cu 200.000 lei mai puțin de la Consiliul Județean față de bugetul pe 2022?”, a insistat Bucălău.
Șeful CJ Brăila a explicat că banii s-au împărțit în mod proporțional către toate primăriile pe baza formulei de calcul prezentate de ANAF.
”E făcută pe formula de la ANAF. Așa sunt și sumele. Sunt doar niște previziuni pe care trebuie să le prindem, conform legii, într-un proiect de hotărâre, să le votăm”, a explicat Chiriac.
Potrivit referatului de aprobare, conform legii bugetului de stat nr. 368/2022, a deciziei șefului Administrației Județene a Finanțelor Publice Brăila nr. 9 din 27 decembrie, dar și a unei adrese a Administrației Județene a Finanțelor Publice din aceeași zi, Consiliul Județean Brăila a avut de repartizat pe unități administrativ-teritoriale un procent de 20% din sume defalcate din TVA și din cota de 14% din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale pentru anii 2024-2026. Pe scurt, estimările pe 2024 în total pentru județul Brăila se ridică la 18.344.000 lei din care 11.090.000 lei sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor și 7.154.000 lei cota de 14% din impozitul pe venit. Punctual, estimările pe 2024 arată în felul următor: pentru Municipiul Brăila 1.371.000 lei, pentru cele trei orașe: 767.000 lei, iar pentru comunele din județ 16.206.000 lei.
Și acest proiect a fost aprobat, însă cu 7 ”abțineri” din partea consilierilor PNL.
Reamintim că, la mijlocul lunii trecute, membrii CJ Brăila au aprobat un proiect similar privind repartizarea către comune, cele trei orașe și către Municipiul Brăila a fondului reprezentând impozitul pe venit corespunzător cotei de 6% ce a fost încasat suplimentar în 2022, fiind vorba despre puțin peste 590.000 lei. Și atunci subiectul a stârnit contre pe tema modului cum au fost împărțite sumele.
Consiliul Judeţean
Brăila
bani
cota
impozit
venit
2023
Administrație
Ajutoare de câte 10.000 de lei, de la Primărie, pentru două familii din Brăila
• două familii din Brăila, aflate în situații dificile, vor primi ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei • la inițiativa primarului Marian Dragomir, proiectele au fost aprobate de Consiliul Local Municipal, după ce Direcția de Asistență Socială Brăila a evaluat situațiile celor afectați și a propus acordarea sprijinului financiar • banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor pentru tratamentul medical complex al fiicei sale
Sprijin concret pentru două familii din Brăila care se confruntă cu situații dramatice. Primarul Marian Dragomir a inițiat două proiecte de hotărâre prin care administrația locală acordă ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei.
Banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost grav afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor financiar pentru tratamentul complex al fiicei sale, diagnosticată cu afecțiuni grave. Ambele inițiative au primit votul Consiliului Local Municipal.
Dincolo de investițiile în infrastructură și proiectele de dezvoltare ale orașului, administrația locală are în vedere și situațiile în care oamenii au nevoie de ajutor imediat. Două astfel de cazuri au ajuns recent în atenția Primăriei Brăila, iar primarul Marian Dragomir a inițiat, alături de viceprimarul Alexandru Jantea-Crican, proiectele prin care familiile aflate în dificultate vor beneficia de câte 10.000 de lei.
Ajutor după un incendiu devastator
Primul caz este cel al unei familii din municipiu care a rămas cu locuința afectată în urma unui incendiu izbucnit pe 13 octombrie 2026. Flăcările au distrus patru anexe gospodărești, printre care bucătăria, baia și două magazii, pe o suprafață de aproximativ 40 de metri pătrați.
Au ars și bunurile aflate în interior, precum și aproximativ doi metri cubi de lemne. Nici locuința propriu-zisă nu a scăpat neatinsă.
Fumul și temperaturile ridicate au deteriorat tavanele, pereții și pardoselile mai multor încăperi, iar într-unul dintre dormitoare tavanul s-a prăbușit. Din fericire, incendiul nu s-a soldat cu victime. Pentru familia afectată, refacerea locuinței reprezintă însă o povară financiară dificil de suportat, veniturile provenind din pensii nefiind suficiente pentru acoperirea lucrărilor necesare.
În urma evaluării situației de către Direcția de Asistență Socială Brăila, a fost propus și aprobat un ajutor de urgență de 10.000 de lei, destinat reabilitării parțiale a imobilului.
Un alt ajutor, pentru tratamentul unei adolescente
Cel de-al doilea sprijin financiar este destinat unei familii care se confruntă cu o situație medicală deosebit de dificilă. O adolescentă diagnosticată încă de la naștere cu paralizie cerebrală spastică și scolioză severă are nevoie de o intervenție chirurgicală complexă la nivelul coloanei vertebrale.
Potrivit documentelor prezentate consilierilor locali, evoluția afecțiunii a impus recomandarea unei intervenții într-o clinică specializată din Uniunea Europeană, unde este necesară formarea unei echipe medicale multidisciplinare. Intervenția presupune o procedură complexă de stabilizare și corectare a coloanei vertebrale, care trebuie realizată într-un timp cât mai scurt. Costurile sunt considerabile.
Numai avansul solicitat de clinica din străinătate pentru procedura medicală se ridică la 36.800 de euro, iar suma finală urmează să fie stabilită în funcție de complexitatea intervenției și durata spitalizării. Familia are posibilități financiare limitate, venitul lunar fiind asigurat în prezent de un singur părinte angajat, în timp ce celălalt nu are un loc de muncă.
În aceste condiții, cheltuielile pentru transport, cazare, investigații medicale și recuperare reprezintă un efort suplimentar important.
Pentru a contribui la acoperirea unei părți dintre aceste cheltuieli, Primăria Brăila va acorda familiei un ajutor de urgență de 10.000 de lei. Suma este destinată transportului către unitatea medicală, cazării, investigațiilor și procedurilor de recuperare necesare adolescentei.
Inițiativă pentru sprijinirea celor aflați în situații-limită
Cele două proiecte au fost inițiate de primarul Marian Dragomir și viceprimarul Alexandru Jantea-Crican și au fost aprobate de Consiliul Local Municipal Brăila. Fondurile vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila.
Potrivit condițiilor stabilite, beneficiarii vor trebui să justifice utilizarea sumelor prin documente, în termen de șase luni de la efectuarea plății. Pentru ca acest sprijin să ajungă la familiile care au nevoie de el, un rol important l-a avut Direcția de Asistență Socială Brăila, care a analizat fiecare situație în parte și a evaluat dificultățile cu care se confruntă cei afectați.
Într-un caz, este vorba despre o familie care trebuie să-și refacă locuința după incendiul care i-a afectat gospodăria, iar în celălalt, despre o mamă care face eforturi pentru a-i asigura fiicei sale accesul la o intervenție medicală complexă.
În urma evaluărilor și a demersurilor făcute de instituție, au fost propuse soluții concrete de sprijin, materializate prin cele două ajutoare de urgență. În cazul în care banii nu sunt folosiți în scopurile pentru care au fost acordați, aceștia pot fi recuperați conform legii.
Fondurile, în valoare totală de 20.000 de lei, vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila. Cele 20.000 de lei reprezintă un ajutor punctual, dar și o formă de solidaritate a comunității locale față de oameni care se confruntă cu probleme ce le depășesc posibilitățile financiare.
Iar prin aceste inițiative, administrația condusă de Marian Dragomir intervine în două situații în care sprijinul financiar poate face diferența: refacerea unui cămin afectat de incendiu și susținerea unei familii care luptă pentru accesul copilului la tratamentul medical de care are nevoie.
Administrație
Noul bloc de lângă faleză începe să prindă formă
• fundația e gata, se intră în următoarele etape ale construcției • la fața locului a fost montată, ieri, o macara de mare capacitate, necesară pentru actuala fază a șantierului • blocul va avea cinci etaje și o arhitectură modernă, cu impact deosebit asupra aspectului general al falezei Dunării
Șantierul de la capătul bulevardului Cuza, unde se ridică un nou bloc de locuințe – primul cu vedere spre Dunăre din această zonă a falezei – a trecut de faza realizării fundației și intră în faza construcției propriu-zise.
Ieri, traficul auto a fost întrerupt aproape toată ziua pe porțiunea de bulevard dintre Calea Călărașilor și Faleză, deoarece a fost adusă pe bucăți și montată la fața locului o macara de mare capacitate care urmează să deservească șantierul în următoarele luni.
După cum v-am mai informat, blocul care va schimba complet aspectul zonei va avea cinci etaje și este descris, atât de antreprenorul ”Doraly Mall” SRL Constanța cât și de autoritățile locale ca fiind un ”proiect ultramodern”, cu parcări amenajate la subsol și cu o panoramă deosebită spre Dunăre.
Autorizația de Construire a fost emisă de Primăria Brăila în 15 septembrie 2025, iar șantierul a fost deschis efectiv în luna decembrie a anului trecut.
Imobilul cu funcțiunea de locuințe colective va avea regim de înălțime subsol plus parter plus cinci etaje, iar pe terenul în suprafață de 1.398 metri pătrați, proprietate a ”Doraly Mall”, vor fi amenajate, pe lângă blocul propriu-zis, și spații verzi și locuri de joacă.
În total, blocul va avea 39 de apartamente, dintre care 28 apartamente cu 2 camere și 11 apartamente cu 3 camere.
Lângă șantier sunt deja afișate imagini cu viitoarea construcție, fiind scoasă în evidență stilul arhitectonic modern, cu suprafețe vitrate mari și linii drepte.
Viitorii locatari vor beneficia de locuri de parcare amenajate atât la subsolul clădirii cât și pe un teren învecinat, situat pe Bdul Cuza, nr. 10 – 12, teren aflat, de asemenea, în proprietatea ”Doraly Mall”.
Numărul total de locuri de parcare va fi de 52, dintre care 26 vor fi amplasate la subsolul blocului, iar 26 pe terenul de la nr. 10-12.
În prezent, se lucrează la fundația clădirii, iar reprezentanții constructorului spun că blocul ar putea fi inaugurat în toamna anului viitor.
CELE MAI CITITE
