Administrație
Milioane în plus pentru drumuri
• una dintre prevederile OUG 114 a Guvernului Viorica Dăncilă se referă la majorarea salariului minim în construcţii la 3.000 lei, ceea ce a condus la actualizări de finanţare cu plus pentru mai multe proiecte legate de reabilitarea drumurilor judeţene • consilierii judeţeni au aprobat, deocamdată, doar cinci astfel de actualizări, dar care înseamnă deja un total de 1.220.693 lei suplimentar, din care 708.648 lei bani de la bugetul local • subiectul a stârnit critici din partea consilierilor de opoziţie, care au sesizat că se dau sume mai mari fără să se execute lucrări în plus, doar pentru ca anumiţi constructori să îşi plătească angajaţii • aceştia au vorbit despre un total de 24 milioane euro în plus, doar pentru drumuri • preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, a precizat că în caz contrar ar exista riscul unor litigii şi blocarea de lucrări pe sectoare importante de drumuri judeţene
Situaţie problematică la Consiliul Judeţean ca urmare a aplicării prevederilor controversatei “Ordonanţe a Lăcomiei”, care vizează, printre altele, majorarea salariului minim în construcţii la 3.000 lei. Efecte care înseamnă bani alocaţi în plus de către autorităţi la proiectele privind reabilitarea drumurilor judeţene şi nu numai. Practic, consilierii judeţeni au avut, deocamdată, pe ordinea de zi a celei mai recente şedinţe ordinare, cinci astfel de proiecte care vizau actualizarea valorilor de finanţare, ca urmare a prevederilor OUG 114/2018. Însă lucrurile vor continua şi cu altele, după cum a anunţat chiar preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac. La un calcul simplu, observăm că numai la aceste cinci proiecte care au vizat lucrările la DJ 221B Brăila – Vădeni, DJ212A Brăila – Măraşu (unde constructor este firma gălăţeană “Tancrad”), DJ211B Victoria – Mihai Bravu (Drumuri şi Poduri SA Slobozia), DJ255A Cotu-Lung – DN23 şi DJ203R, DJ11-Lişcoteanca (“Eurobuilding” SRL Brăila), actualizările valorii de finanţare au însemnat un plus total de 1.220.693,29 lei, din care 708.648,23 lei bani de la bugetul local. Mai mult, dacă la majoritatea proiectelor valoarea de finanţare actualizată nu a depăşit indicatorii tehnico-economici aprobaţi iniţial şi nici valoarea alocată de la bugetul de stat, conform contractelor de finanţare, la drumul de la Măraşu a existat o sumă care a sărit şi de acest prag, fiind vorba despre cheltuieli care nu au fost prinse iniţial în proiect şi pe care Consiliul şi le-a asumat ulterior. Discutăm de proiecte realizate prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) etapa a 2-a, dar nu numai.
Consilierii judeţeni de opoziţie au sesizat faptul că se încearcă trecerea cu vederea asupra unor efecte adverse ale “Ordonanţei Lăcomiei”. Mai mult, aceştia au solicitat respingerea proiectelor în cauză, pe motiv că nu sunt obligatorii, chiar dacă anumiţi constructori s-ar fi plâns că nu mai au bani să îşi plătească angajaţii. Aceştia au atras atenţi că numai pentru lucrările la drumurile judeţene discutăm despre o suplimentare totală de 24 milioane euro, ceea ce nu e normal, pentru că la nivelul câştigătorilor licitaţiilor nu se schimbă datele problemei în privinţa a ceea ce au de realizat conform contractelor. De cealaltă parte a baricadei, preşedintele CJ Brăila a explicat că, dacă nu vor trece aceste proiecte, riscul de a se ajunge la litigii cu constructorii, dar şi la blocarea lucrărilor pe nişte sectoare de drum extrem de importante, ar fi foarte mare.
Cum arată tabloul finanţărilor pentru cele 5 sectoare de drum
În rapoartele proiectelor de hotărâri amintite se specifică faptul că printr-o adresă emisă de MDRAP s-a solicitat actualizarea devizului general, ca urmare aplicării prevederilor art. 71, alin. (1) din Ordonanţa de Urgenţă nr. 114/2018, privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal – bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, însoţit de aprobarea CJ Brăila a noilor valori de finanţare, atât de la bugetul de stat cât şi de la bugetul local (cofinanţare).
Astfel, la proiectul privind “Lucrările de reabilitare DJ 221B, Brăila – Vădeni, km. 1^000 ÷ km. 7^300”, discutăm în prezent despre un total general de 10.134.858 lei (cu TVA), din care 5.339.212,93 lei (cu TVA) bani privind restul de realizat al lucrării. Valoarea de finanţare de la bugetul de stat actualizată este de 9.984.501,94 lei (cu TVA), din care 5.256.858,43 lei (cu TVA) pentru ce a mai rămas de făcut. În timp ce valoarea de finanţare de la bugetul local actualizată este de 150.356,06 lei (cu TVA), din care rest de executat actualizat – 82.354,50 lei (cu TVA). Precizăm că iniţial, printr-o hotărâre CJ din iulie 2018 valoarea de finanţare a acestui proiect a fost fixată la un total general de 9.964.263,87 lei (cu TVA), din care 9.815.396,61 lei (cu TVA) – finanţare de la bugetul de stat, respectiv 148.867,26 lei (cu TVA), finanţare de la bugetul local. Deci 170.594,13 lei în plus şi 1.488,8 lei în plus de la nivel local.
La proiectul privind “Modernizarea drumului judeţean DJ 212 A, Brăila – Măraşu, km 42^000 ÷ km 59^000, judeţul Brăila”, avem o valoare totală actualizată de 23.563.491,24 lei (cu TVA) din care rest de finanţat actualizat 13.089.143,53 lei (cu TVA). De la bugetul de stat ar fi 22.531.594 lei (cu TVA), din care 12.186.526,73 lei (cu TVA) pentru ce a mai rămas de lucrat. De la bugetul local discutăm despre 1.031.897,24 lei (cu TVA) cu un rest de finanţat actualizat de 902.616,80 lei (cu TVA). Precizăm că în proiectul iniţial, valoarea totală era de 22.827.156,51 lei (cu TVA) din care, 22.498.712,79 lei (cu TVA) bani de la bugetul de stat şi doar 328.443,72 lei (cu TVA) de la bugetul local, însă ar fi intervenit câteva elemente în plus care nu pot fi finanţate de la nivel naţional, după cum a explicat şeful CJ Brăila. Deci 736.334,49 lei suplimentari din care 703.453,52 de la nivel local.
În cazul “Lucrărilor de reabilitare a DJ 211B, Victoria – Mihai Bravu, km 17^550 – km 27^550, judeţul Brăila”, totalul general al lucrării înseamnă 10.357.991,99 lei (cu TVA), din care rest de executat actualizat 6.062.285,60 lei (cu TVA). Valoarea de finanţare de la bugetul de stat actualizată este de 10.178.669,76 lei (cu TVA), din care 5.972.625,68 lei (cu TVA) pentru ce a mai rămas de executat. În ceea ce priveşte valoarea de finanţare de la bugetul local actualizată, aceasta înseamnă 179.322,23 lei (cu TVA), din care rest de executat actualizat 89.659,92 lei (cu TVA). Iniţial, totalul general era de 10.202.925,93 lei (cu TVA), din care: 10.025.357,70 lei (cu TVA) bani de la bugetul de stat şi 177.568,23 lei (cu TVA) de la cel local. Adică 155.066,06 lei în plus şi 1.754 lei de la nivel local.
La “Modernizarea drumului judeţean DJ 255 A, Cotu Lung-DN 23, km 26^000 ÷ km 30^000 judeţul Brăila”, valoarea totală a proiectului este în prezent 4.848.118,49 lei (cu TVA), din care rest actualizat de executat – 1.304.567,97 lei (cu TVA). Aici, de la bugetul de stat se alocă 4.748.881,03 lei (cu TVA), din care rest de executat actualizat de 1.259.519,11 lei (cu TVA), în timp ce valoarea de la bugetul local actualizată se ridică la 99.237,46 lei (cu TVA), din care rest de executat actualizat – 45.048,86 lei (cu TVA). Până la OUG 114, situaţia finanţării acestui proiect se prezenta în felul următor: valoare totală 4.828.117,40 lei (cu TVA) din care 4.729.058,78 lei (cu TVA) de la bugetul naţional şi 99.058,62 lei (cu TVA) de la cel local. Discutăm despre 20.001 lei în plus, din care 178 lei de la nivel local.
De asemenea, la “Modernizarea drumului judeţean DJ 203 R, DJ 211 – Lişcoteanca, km 22^500 ÷ km 24^500, judeţul Brăila”, discutăm despre un total general de 3.245.342,95 lei (cu TVA), din care rest de executat actualizat 2.764.336,96 lei (cu TVA). De la bugetul de stat se alocă 3.178.372,75 lei (cu TVA), din care rest de executat actualizat 2.725.698,09 lei (cu TVA), în timp ce de la bugetul local – 66.970,20 lei (cu TVA), din care 38.638,86 lei (cu TVA) pentru ce a mai rămas de lucrat. Ei bine, iniţial, totalul general al lucrării era de 3.106.645,91 lei (cu TVA), din care 3.041.448,78 lei (cu TVA) de la bugetul de stat şi 65.197,13 lei (cu TVA) de la cel local. Cu alte cuvinte, 138.697,04 lei în plus, din care 1.773 de la nivel local.
În total, aşa cum am precizat mai sus, doar la aceste cinci sectoare de drum avem de-a face cu o suplimentare de 1.220.693,29 lei, din care 708.648,23 lei bani care vin strict de la bugetul local.
Contre, avertismente, dar şi bani aprobaţi în plus pentru firme
Problema acestor proiecte legate de actualizarea finanţărilor pentru cele cinci drumuri s-a discutat în bloc în cadrul şedinţei CJ Brăila. Preşedintele PNL, Alexandru Dănăilă, a dorit să atragă atenţia asupra faptului că, odată cu creşterea salariilor în construcţii la 57%, pentru judeţul nostru, acest aspect înseamnă un impact de 24 milioane euro pentru toate lucrările aflate în derulare în momentul de faţă. Acesta a avertizat că banii alocaţi suplimentar se vor duce la constructori, însă pentru executarea lucrărilor pe care le-au contractat şi le au în derulare, nimic în plus. Dănăilă a precizat că din punctul său de vedere aceste proiecte nu sunt obligatorii şi pot fi respinse, deoarece constructorii nu vor putea rezilia contractele doar pentru că nu li se acceptă propunerea de a se mări tariful ca să îşi poată plăti angajaţii. De altfel, tabăra PNL-iştilor a ţinut să sublinieze că orice constructor îşi face anumite calcule în momentul în care participă la licitaţii şi îl priveşte dacă ia sau nu în calcul anumite posibile schimbări de legislaţie care vizează creşteri salariale.
“Noi acum avem posibilitatea să aprobăm, dar nu obligaţia să dăm acea majorare, iar propunerea noastră este să nu aprobăm nicio creştere, pentru că eu sunt convins că nici un constructor din cei care au câştigat licitaţia nu au venit cu preţul în deviz de 1.960 lei pentru muncitorii care execută aceste lucrări. Categoric cred că toată lumea are un profit substanţial şi cred că este loc şi pentru ca dânşii să finalizeze lucrările în condiţiile acestea şi să lase banii Consiliului Judeţean pentru finanţarea altor proiecte”, a afirmat Dănăilă.
La rândul său, consilierul judeţean PND Cătălin Iordache a atras atenţia că la toate proiectele de pe ordinea de zi care vizează aceste actualizări financiare, proiectantul este acelaşi – SC ADD Global Design SRL din Galaţi, care îl are ca reprezentant legal pe Lucian Andrei Stancu, cu precizarea că acesta ar avea legături cu unele dintre firmele constructoare, ceea ce i se pare un conflict de interese.
“Din nefericire, firma care a făcut proiectele de la punctul 6 la punctul 12 de pe ordinea de zi este a cumnatului domnului de la SC «Tancrad», cel care face şi unele dintre lucrări. Nu vedeţi nici un conflict de interese aici?! Puteţi să-l întrebati pe domnul director de la Direcţia Tehnică dacă este adevărat? Cel care a făcut caietul de sarcini şi a participat din punct de vedere tehnic la realizarea lui e una şi aceeaşi persoană cu cel care construieşte. (…) Nu este normal să mărească valoarea, pentru că este evident că ei cunosc ratele de profit şi la unii şi la alţii. În al doilea rând, toate firmele participante sunt firme foarte mari şi deci au profituri foarte mari. Nu trebuie să avem noi grija acestora. Noi trebuie să avem grija banilor pe care îi cheltuim…”, a declarat Iordache.
Precizăm că Silviu Nisipeanu, directorul executiv D.T.L.P, a afirmat că nu are cunoştinţă că ar fi vorba de vreun grad de rudenie între proiectant şi constructor.
La rândul său, liberalul Ovidiu Nechita a atras atenţia că prioritatea CJ Brăila ar fi să vegheze asupra banilor publici, nu să ajute firme private. PND-ista Simona Drăghincescu i-a acuzat pe liberali că nu doresc majorarea salariilor celor care lucrează în construcţii, iar consilierul PSD Dumitru Văduva a sărit în apărarea constructorilor şi a afirmat că dacă în cazul celor care prestează activitate în proporţie de 80% doar în construcţii statul oferă anumite facilităţi, scutindu-i de la plata contribuţiei, nu este la fel pentru firmele care se ocupă şi de alte domenii. Acesta a precizat că OUG 114 a mers pe raţionamentul de a atrage forţa de muncă în acest domeniu.
“Sunt firme care au contracte multianuale şi au plecat de la salariul tarifar de 1.190 la manoperă şi cu investiţiile care se vor întinde pe vreo doi ani. Sunt lucrări care, dacă se vor menţine la tarifele contractate, ar duce constructorul în faliment”, a afirmat Văduva.
La rândul său, preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, a explicat că în cazul în care proiectele ar fi respinse, ar exista riscul unor litigii cu constructorii şi implicit blocarea lucrărilor la drumuri pe sectoare importante. În acest context, Chiriac a afirmat că vor mai urma şi alte proiecte similare la viitoarele şedinţe. Cât despre cele ale primăriilor din judeţ, acesta a afirmat că este la latitudinea Consiliilor Locale cum vor proceda în legătură cu actualizarea valorilor de finanţare pe anumite proiecte unde se fac lucrări.
Vicepreşedintele CJ, Ionel Epureanu, a mai adăugat că aceste cinci proiecte aflate în dezbatere vizează lucrări la stadii diferite de implementare începând de la 20% până la 80%, însă niciuna cu termen depăşit.
În cele din urmă, toate proiectele au fost aprobate cu 19 voturi “pentru”, 1 vot “împotrivă” din partea PND-istului Cătălin Iordache şi 9 abţineri din partea consilierilor PNL, mai puţin cele legate de Măraşu şi Mihai Bravu, unde şi PSD-ista Carmen Elena Bănică s-a abţinut, în semn de protest faţă de atitudinea liberalilor, acestea fiind aprobate cu18 voturi “pentru”.
Reamintim că, în cadrul finanţărilor cu bani de la bugetul judeţului, drumurile din administrarea CJ au fost împărţite, anul trecut, în două loturi: Nord şi Sud. De repararea şoselelor din partea de nord a judeţului s-a ocupat firma gălăţeană “Tancrad” SRL, care a câştigat licitaţia organizată de Consiliul Judeţean, semnând un contract în valoare totală de 7,36 milioane de lei. Pentru partea de sud, lucrările au fost adjudecate la licitaţie de asocierea de firme “Promotas” Brăila – “Viacarpatica” Bucureşti. De asemenea, anul trecut, CJ Brăila a primit 23.221.000 lei pentru cinci contracte prin PNDL 2, dar şi sume importante pentru proiecte realizate prin POR. În total, 33.394.000 lei. Cumulat (bani de la bugetul naţional plus cel local), la CJ Brăila s-au decontat în total 43.002.000 lei pentru asfaltări în 2018.
Administrație
Noul bloc de lângă faleză începe să prindă formă
• fundația e gata, se intră în următoarele etape ale construcției • la fața locului a fost montată, ieri, o macara de mare capacitate, necesară pentru actuala fază a șantierului • blocul va avea cinci etaje și o arhitectură modernă, cu impact deosebit asupra aspectului general al falezei Dunării
Șantierul de la capătul bulevardului Cuza, unde se ridică un nou bloc de locuințe – primul cu vedere spre Dunăre din această zonă a falezei – a trecut de faza realizării fundației și intră în faza construcției propriu-zise.
Ieri, traficul auto a fost întrerupt aproape toată ziua pe porțiunea de bulevard dintre Calea Călărașilor și Faleză, deoarece a fost adusă pe bucăți și montată la fața locului o macara de mare capacitate care urmează să deservească șantierul în următoarele luni.
După cum v-am mai informat, blocul care va schimba complet aspectul zonei va avea cinci etaje și este descris, atât de antreprenorul ”Doraly Mall” SRL Constanța cât și de autoritățile locale ca fiind un ”proiect ultramodern”, cu parcări amenajate la subsol și cu o panoramă deosebită spre Dunăre.
Autorizația de Construire a fost emisă de Primăria Brăila în 15 septembrie 2025, iar șantierul a fost deschis efectiv în luna decembrie a anului trecut.
Imobilul cu funcțiunea de locuințe colective va avea regim de înălțime subsol plus parter plus cinci etaje, iar pe terenul în suprafață de 1.398 metri pătrați, proprietate a ”Doraly Mall”, vor fi amenajate, pe lângă blocul propriu-zis, și spații verzi și locuri de joacă.
În total, blocul va avea 39 de apartamente, dintre care 28 apartamente cu 2 camere și 11 apartamente cu 3 camere.
Lângă șantier sunt deja afișate imagini cu viitoarea construcție, fiind scoasă în evidență stilul arhitectonic modern, cu suprafețe vitrate mari și linii drepte.
Viitorii locatari vor beneficia de locuri de parcare amenajate atât la subsolul clădirii cât și pe un teren învecinat, situat pe Bdul Cuza, nr. 10 – 12, teren aflat, de asemenea, în proprietatea ”Doraly Mall”.
Numărul total de locuri de parcare va fi de 52, dintre care 26 vor fi amplasate la subsolul blocului, iar 26 pe terenul de la nr. 10-12.
În prezent, se lucrează la fundația clădirii, iar reprezentanții constructorului spun că blocul ar putea fi inaugurat în toamna anului viitor.
Administrație
Ajutoare de câte 10.000 de lei, de la Primărie, pentru două familii din Brăila
• două familii din Brăila, aflate în situații dificile, vor primi ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei • la inițiativa primarului Marian Dragomir, proiectele au fost aprobate de Consiliul Local Municipal, după ce Direcția de Asistență Socială Brăila a evaluat situațiile celor afectați și a propus acordarea sprijinului financiar • banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor pentru tratamentul medical complex al fiicei sale
Sprijin concret pentru două familii din Brăila care se confruntă cu situații dramatice. Primarul Marian Dragomir a inițiat două proiecte de hotărâre prin care administrația locală acordă ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei.
Banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost grav afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor financiar pentru tratamentul complex al fiicei sale, diagnosticată cu afecțiuni grave. Ambele inițiative au primit votul Consiliului Local Municipal.
Dincolo de investițiile în infrastructură și proiectele de dezvoltare ale orașului, administrația locală are în vedere și situațiile în care oamenii au nevoie de ajutor imediat. Două astfel de cazuri au ajuns recent în atenția Primăriei Brăila, iar primarul Marian Dragomir a inițiat, alături de viceprimarul Alexandru Jantea-Crican, proiectele prin care familiile aflate în dificultate vor beneficia de câte 10.000 de lei.
Ajutor după un incendiu devastator
Primul caz este cel al unei familii din municipiu care a rămas cu locuința afectată în urma unui incendiu izbucnit pe 13 octombrie 2026. Flăcările au distrus patru anexe gospodărești, printre care bucătăria, baia și două magazii, pe o suprafață de aproximativ 40 de metri pătrați.
Au ars și bunurile aflate în interior, precum și aproximativ doi metri cubi de lemne. Nici locuința propriu-zisă nu a scăpat neatinsă.
Fumul și temperaturile ridicate au deteriorat tavanele, pereții și pardoselile mai multor încăperi, iar într-unul dintre dormitoare tavanul s-a prăbușit. Din fericire, incendiul nu s-a soldat cu victime. Pentru familia afectată, refacerea locuinței reprezintă însă o povară financiară dificil de suportat, veniturile provenind din pensii nefiind suficiente pentru acoperirea lucrărilor necesare.
În urma evaluării situației de către Direcția de Asistență Socială Brăila, a fost propus și aprobat un ajutor de urgență de 10.000 de lei, destinat reabilitării parțiale a imobilului.
Un alt ajutor, pentru tratamentul unei adolescente
Cel de-al doilea sprijin financiar este destinat unei familii care se confruntă cu o situație medicală deosebit de dificilă. O adolescentă diagnosticată încă de la naștere cu paralizie cerebrală spastică și scolioză severă are nevoie de o intervenție chirurgicală complexă la nivelul coloanei vertebrale.
Potrivit documentelor prezentate consilierilor locali, evoluția afecțiunii a impus recomandarea unei intervenții într-o clinică specializată din Uniunea Europeană, unde este necesară formarea unei echipe medicale multidisciplinare. Intervenția presupune o procedură complexă de stabilizare și corectare a coloanei vertebrale, care trebuie realizată într-un timp cât mai scurt. Costurile sunt considerabile.
Numai avansul solicitat de clinica din străinătate pentru procedura medicală se ridică la 36.800 de euro, iar suma finală urmează să fie stabilită în funcție de complexitatea intervenției și durata spitalizării. Familia are posibilități financiare limitate, venitul lunar fiind asigurat în prezent de un singur părinte angajat, în timp ce celălalt nu are un loc de muncă.
În aceste condiții, cheltuielile pentru transport, cazare, investigații medicale și recuperare reprezintă un efort suplimentar important.
Pentru a contribui la acoperirea unei părți dintre aceste cheltuieli, Primăria Brăila va acorda familiei un ajutor de urgență de 10.000 de lei. Suma este destinată transportului către unitatea medicală, cazării, investigațiilor și procedurilor de recuperare necesare adolescentei.
Inițiativă pentru sprijinirea celor aflați în situații-limită
Cele două proiecte au fost inițiate de primarul Marian Dragomir și viceprimarul Alexandru Jantea-Crican și au fost aprobate de Consiliul Local Municipal Brăila. Fondurile vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila.
Potrivit condițiilor stabilite, beneficiarii vor trebui să justifice utilizarea sumelor prin documente, în termen de șase luni de la efectuarea plății. Pentru ca acest sprijin să ajungă la familiile care au nevoie de el, un rol important l-a avut Direcția de Asistență Socială Brăila, care a analizat fiecare situație în parte și a evaluat dificultățile cu care se confruntă cei afectați.
Într-un caz, este vorba despre o familie care trebuie să-și refacă locuința după incendiul care i-a afectat gospodăria, iar în celălalt, despre o mamă care face eforturi pentru a-i asigura fiicei sale accesul la o intervenție medicală complexă.
În urma evaluărilor și a demersurilor făcute de instituție, au fost propuse soluții concrete de sprijin, materializate prin cele două ajutoare de urgență. În cazul în care banii nu sunt folosiți în scopurile pentru care au fost acordați, aceștia pot fi recuperați conform legii.
Fondurile, în valoare totală de 20.000 de lei, vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila. Cele 20.000 de lei reprezintă un ajutor punctual, dar și o formă de solidaritate a comunității locale față de oameni care se confruntă cu probleme ce le depășesc posibilitățile financiare.
Iar prin aceste inițiative, administrația condusă de Marian Dragomir intervine în două situații în care sprijinul financiar poate face diferența: refacerea unui cămin afectat de incendiu și susținerea unei familii care luptă pentru accesul copilului la tratamentul medical de care are nevoie.
CELE MAI CITITE
