Milioane de euro în județ

Patru investiții la nivelul comunelor din județul Brăila au intrat, recent, pe lista finală de proiecte prioritare ce pot fi depuse de către solicitanții eligibili pentru finanțare din Programul Regional Sud-Est (PR SE) 2021-2027.

După cum se menționează în cadrul referatului de aprobare al proiectului, printr-o hotărâre a CJ Brăila din 2024 a fost aprobată ”Metodologia pentru identificarea și selecția partenerilor relevanți pentru Comitetul partenerial (Structura partenerială) de dezvoltare integrată a turismului și patrimoniului cultural în zone non-urbane, la nivelul Județului Brăila”, precum și ”Regulamentul de organizare și funcționare al Comitetului partenerial (Structură partenerială) de dezvoltare integrată a turismului și patrimoniului cultural în zone non-urbane, la nivelul județului Brăila”. În acest context, CJ Brăila a postat un anunț public pe site-ul propriu și au fost depuse patru fișe de proiect în cadrul PR SE 2021-2027, de către solicitanții apelului de proiecte amintite.

După cum se mai subliniază în raport, pe 18 decembrie 2025 a avut loc o întâlnire de lucru a Comitetului Partenerial (Structura Partenerială) de dezvoltare integrată a turismului și patrimoniului cultural în zone non-urbane, la nivelul județului Brăila, astfel că au fost analizate și evaluate fișele de proiecte depuse. Membrii Comitetului Partenerial au stabilit prioritatea proiectelor conform procedurii prevăzute în anexa regulamentului de organizare și funcționare a acestei entități, dar și a Comitetului partenerial de dezvoltare integrată a turismului și patrimoniului cultural în zone non-urbane la nivelul județului nostru.

Ce proiecte s-au încadrat la finanțare

Astfel, potrivit documentației aflate la mapa consilierilor, lista finală de proiecte prioritizate este următoarea: Reabilitarea Palatului Prințului Șuțu din Comuna Șuțești, solicitat de UAT Comuna Șuțești, care a obținut un punctaj final de 35,20; Reabilitarea, consolidarea bisericii Sfinții Împărați Constantin și Elena și a turnului clopotniță, sat Șuțești, comuna Șuțești, solicitat de Parohia Șuțești – Biserica ”Sf. Împărați Constantin și Elena”, cu un punctaj de 32,40; Înființarea zonei de recreere și agrement în localitatea Jirlău, comuna Jirlău – solicitată de UAT Comuna Jirlău, care a obținut un punctaj de 29,60; precum și Înființarea zonei de agrement în comuna Tudor Vladimirescu – solicitată de UAT Comuna Tudor Vladimirescu, care a obținut punctajul de 27,45.

Restaurarea Palatului Prințului Șuțu, un proiect ambițios

Contactați de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, primarii comunelor ne-au oferit mai multe detalii despre proiectele care au intrat pe lista de finanțare prin PR SE 2021-2027. Costică Dobre (PSD), primarul comunei Șuțești, a vorbit despre proiectul primăriei privind restaurarea Palatului Șuțu, dar a oferit câteva detalii și despre cel al Parohiei Șuțești, legat de reabilitarea și consolidarea bisericii ”Sfinții Împărați Constantin și Elena”, precum și a turnului clopotniță. În ceea ce privește restaurarea palatului Șuțu din fonduri europene, Dobre a explicat (la fel cum se arată și într-o postare pe rețelele de socializare făcută de acesta pe 5 februarie), că în urmă cu patru ani, Primăria a achiziționat Palatul Șuțu, împreună cu terenul aferent de 8.000 mp, contra sumei de 80.000 lei, de la o persoană fizică de naționalitate italiană. Potrivit primarului, încă de atunci a demarat o serie de pași necesari pentru restaurarea palatului: Plan Urbanistic Zonal, expertize tehnice și energetice, studiu de fezabilitate, certificat de urbanism și obținerea în mare parte a avizelor necesare.

”Intenția este aceea de a reabilita palatul. Adică să îl aducem la starea lui inițială, cum a fost gândit de Prințul Șuțu, acum aproape 200 de ani. Așa cum probabil că ați văzut, este un parc acolo, astfel că baza sportivă existentă în zonă, o vom muta în altă locație și acolo va fi amenajat spațiul după cum a fost gândit de Prințul Șuțu. Adică facem parcul și reabilităm palatul. Palatul va fi cu circuit public. Avem o mențiune în ghidul pe baza căruia aplicăm: condiția să asigurăm 10% din finanțarea pentru cheltuielile care vor fi acolo. De exemplu, dacă noi vom avea cheltuieli de întreținere de 10.000 lei, trebuie să avem 10% din venituri proprii. Deci după restaurare va fi intrare cu bilet. Dar facem asta doar pentru întreținere. Avem o istorie întreagă acolo! Interesant este și că prințul a avut hrube pe sub palat, ca în caz de război să poată fugi spre Buzău. Sunt și acum acolo, dar zidite. Vom vedea dacă vor putea fi vizitate. Avem un protocol cu Muzeul Brăilei care va face supraveghere pe toată durata construcției. Dacă se găsește ceva în momentul intervențiilor, dânșii vor analiza situația”, a declarat Dobre.

Primarul comunei Șuțești ne-a mai transmis și că în momentul de față Studiul de Fezabilitate realizat estimează investiția undeva la 4 milioane euro, însă abia în urma realizării proiectului tehnic se va stabili exact valoarea investiției. Sursa citată a mai adăugat că odată intrat pe lista scurtă, urmează să se semneze contractul de finanțare cu ADR, iar mai apoi să fie demarat proiectul tehnic și mai departe execuția propriu-zisă a lucrărilor.

”Noi suntem singura comună din județul Brăila care deținem așa ceva în proprietatea Primăriei. Este adevărat că mai exisă clădiri în genul acesta prin județ, numai că nu sunt în proprietatea primăriilor și nu au voie să investească în ele, dacă nu se află în proprietatea statului”, a mai punctat primarul.

Precizăm că acesta a postat pe pagina sa de Facebook fotografii cu ruina palatului, dar și cu imagini ce conțin proiecții despre cum ar trebui să arate zona după reabilitare.

Tot Costică Dobre ne-a putut lămuri și în privința celui de-al doilea proiect care s-a calificat pentru a obține finanțare, cel al Parohiei din Șuțești. După cum ne-a explicat acesta, clădirea bisericii din comună este un monument de Categoria B și deja există o documentație realizată, lucruri care au contat la obținerea punctajelor finale pentru intrarea la finanțare.

”La momentul acesta, din păcate, cam plouă în biserică. Ne dorim cu toții să o punem în valoare. Se va reabilita, dar momentan doar la exterior, pentru că nu sunt fonduri suficiente. Dacă pe lista de rezervă se va mai suplimenta ceva, ar trebui recondiționată și pictura murală din interior. Dar în momentul acesta, proiectul prevede reabilitarea acoperișului, geamurilor, fațada, deci exteriorul și clopotnița. Consolidarea se referă la tot ceea ce intră la partea exterioară. Este cea mai mare clopotniță din județul Brăila, are 18 m. Din păcate, în prezent se lasă pentru că s-a fisurat”, a mai explicat acesta.

Spațiu dedicat relaxării și sportului la Jirlău

Și Daniel Drăguţ (PSD) primarul comunei Jirlău a fost de acord să ofere mai multe detalii despre proiectul privind înființarea unei zone de recreere și agrement în localitate. Primarul ne-a transmis un document cu informații despre ce anume va presupune proiectul. Așadar, potrivit notei conceptuale ce ne-a fost transmisă, scopul investiției este acela de schimbare a destinației unui teren (arabil în prezent) cu o suprafață totală de 49.187 mp, din care 41.992 mp intravilan și 7.195 mp extravilan, într-o zonă de agrement. Potrivit datelor oferite de Primăria Jirlău, în momentul de față terenul este ocupat de vegetație crescută sălbatic și este lipsit de orice fel de amenajare.

”Prin realizarea proiectului de investiție propus se previzionează mai multe efecte pozitive, se va asigura ecologizarea zonei, creșterea calității vieții cu zone de relaxare și agrement, crearea unui punct de interes atât pentru Comuna Jirlău, cât și pentru întregul județ Brăila, atragerea unui număr cât mai mare de vizitatori”, se menționează în documentul amintit.

Totodată, se mai precizează că pe respectivul amplasament se dorește amenajarea de construcții în limita a 10% din suprafața totală a terenului, respectiv un amfiteatru cu scenă în aer liber, loc de joacă pentru copii, teren de sport multifuncțional, punct belvedere, alei pietonale și alei carosabile, foișoare din lemn, chioșcuri comerciale din lemn și spațiu verde amenajat cu gazon, flori, arbori și arbuști în procent de 90%, inclusiv un sistem de irigații, unul de iluminat și unul de supraveghere video, dar și montarea de mobilier stradal modern. Se vor crea și facilități pentru persoanele cu dizabilități.

Zonă de agrement și în comuna Tudor Vladimirescu

În fine și Mircea Tudorel Berteşteanu (PSD), primarul Comunei Tudor Vladimirescu,  a răspuns invitației de a prezenta proiectul legat de Înființarea zonei de agrement în comună. Ca și ceilalți primari și Tudorel Berteșteanu ne-a trimis  un document cu informații despre ce anume va presupune proiectul. Așa am aflat că este vorba despre un teren aflat în proprietatea comunei Tudor Vladimirescu, în localitatea Scorțaru Vechi, având o suprafață totală de 81.650 mp. ”Prin proiect se va căuta soluția optimă de amenajare a terenului, actual neamenajat și degradat. În felul acesta, locuitorilor comunei, dar și turiștilor care tranzitează zona, li se oferă posibilitatea petrecerii unui timp de calitate în natură, într-o zonă liniștită, accesibilă, cu diverse activități”, a explicat primarul comunei. Din documentele trimise la redacție mai aflăm, pe lângă multe alte detalii tehnice, că pe amplasamentul respectiv ”se propune amenajarea de construcții în limita a 10% din suprafața totală a terenului, respectiv amfiteatru cu scenă în aer liber, loc de joacă pentru copii, teren de sport multifuncțional, punct belvedere, alei pietonale și alei carosabile, foișoare din lemn, chioșcuri comerciale din lemn și spațiu verde amenajat cu gazon, flori, arbori și arbuști în procent de 90%, inclusiv sistem de irigații, sistem de iluminat și sistem de supraveghere video, precum și montare de mobilier stradal modern”.

ADR Sud- Est creionează lista finală a proiectelor eligibile

Potrivit raportului proiectului, conform Ghidului de finanțare, alocarea indicativă pentru Județul Brăila este de 12.000.000 euro – Fondul European de Dezvoltare Regională și Bugetul de Stat (FEDR Â BS), din care 10.408.163 euro (FEDR) și 1.591.837 euro (BS).

”Apelul de proiecte este necompetitiv, fiind finanțate proiectele care sunt incluse în lista proiectelor prioritizate, în limita sumelor alocate”, se mai punctează în raportul proiectului.

Subiectul nu a trecut neobservat în timpul ședinței. Consilierul județean PNL Brăila Dănuț Lungu a dorit să fie informat dacă proiectele în cauză au fost introduse în ”Strategia de dezvoltare a județului Brăila 2021-2027”, care fusese modificată în aceeași ședință, prin aprobarea unui punct precedent celui referitor la cele patru viitoare investiții din județ (modificarea și completarea Hotărârii Consiliului Județean Brăila nr. 189/14.09.2021).

Președintele Consiliului Județean Brăila, Francisk Iulian Chiriac (șeful PSD Brăila), dar și vicepreședintele Mirela Chivu, au oferit explicații pe subiect, subliniind că Agenția de Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Est este entitatea care creionează lista finală a proiectelor eligibile.

”Punctul 8 (n.r. – referitor la modificarea adusă strategiei de dezvoltare) se referă la obținerea avizului din partea Direcției Județene de Mediu pentru Strategia de dezvoltare a județului. Noi am depus documentele pentru obținerea acestui aviz de mediu, pentru că trebuie să demonstrăm că toate investițiile care se vor realiza la nivelul județului nu au impact major asupra mediului. Conform legii sau a legislației europene, dar și a legislației naționale, suntem obligați să obținem aceste avize pentru programele de finanțare, strategiile la nivelul județelor, strategiile care există la nivelul municipiilor, dar și a proiectelor. Suntem obligați! Și atunci, CJ Brăila a făcut aceste demersuri pentru obținerea acestor avize”, a declarat Mirela Chivu despre modificările aduse la strategia de dezvoltare.

La rândul său, Chiriac a precizat că se vor mai face modificări viitoare listei de proiecte, totul fiind coordonat de ADR.

”Au fost mai multe proiecte introduse. Ele sunt pe această listă finală, pe un proiect al ADR-ului. (…) Deci în funcție de ghidurile de la ADR le vom introduce sau le vom scoate, în funcție de finanțarea lor. Că va fi pe buget local, că va fi pe buget guvernamental sau din fonduri europene, ea va fluctua și o să mai lucrăm pe această listă cu modificări”, a mai punctat Chiriac.

În cele din urmă, proiectul a fost aprobat cu unanimitate de voturi.