Politică
Mihai Tudose, dezamăgit de cât a donat România pentru combaterea coronavirus
* europarlamentarul brăilean Mihai Tudose a publicat, ieri, un editorial pentru digi24.ro, în care s-a arătat total nemulțumit de modul în care a tratat România strângerea de fonduri la nivelul Uniunii Europene pentru combaterea coronavirus * acesta a afirmat că din UE, numai Bulgaria și țările baltice au donat mai puțin decât România, acestea câte 100.000 de euro, iar țara noastră 200.000 de euro * ”Când vom cere, de acum, la Bruxelles, mai multă solidaritate, va trebui, din păcate, să avem în vedere această… inabilitate guvernamentală românească”, a avertizat Tudose
Europarlamentarul PSD Brăila Mihai Tudose și-a exprimat, ieri, dezamăgirea față de modul în care a tratat Guvernul României ”teledonul pentru salvarea de vieți omenești” organizat de Uniune Europeană. Acesta a publicat un editorial pentru digi24.ro, în cadrul căruia a avertizat că doar Bulgaria și țările baltice au donat mai puțin decât țara noastră pentru combaterea COVID-19, respectiv 100.000 euro, în timp ce România a oferit 200.000 euro. Tudose a atras atenția că atunci când românii vor cere de acum înainte solidaritate de la Bruxelles, va trebui, din păcate să aibă în vedere această ”inabilitate guvernamentală românească”.
”Au trecut 13 ani de la aderarea României la UE. Unde suntem? Un indicator poate fi contribuția României la solidaritatea europeană. Solidaritatea este laitmotivul instituțional bruxellez, dar și punctul cardinal al discursului politic al tuturor celor care credem în construcția europeană. Solidaritatea sună foarte bine. Problema este când o punem pe hârtie. Iată un exemplu. Luni, Comisia Europeană a organizat conferința mondială a donatorilor pentru accelerarea cercetărilor în domeniul diagnosticării, tratamentului și vaccinului pentru coronavirus. Maratonul este în curs până la finalul acestei luni, chiar dacă aproape că și-a atins din primele trei ore obiectivul inițial: colectarea a 7,5 miliarde de euro pentru răspunsul la pandemie. Comisia urmează să anunțe direcția acestor fonduri, banii urmând să ajungă de la donatori direct la beneficiari, în baza unui acord în cadrul acestui parteneriat. Întrucât acțiunea are la bază un apel al Organizației Mondiale a Sănătății și angajamentul recent la nivelul G20, donațiile provin din întreaga lume, din sfera publică și de la companii private”, a precizat Tudose în cadrul editorialului.
Acesta a dorit să sublinieze că din Uniunea Europeană, numai Bulgaria și țările baltice au donat mai puțin decât noi – câte 100.000 de euro, în timp ce România 200.000 de euro. Asta în timp ce țările Grupului de la Vișegrad (Cehia, Slovacia, Polonia și Ungaria) au contribuit cu 750.000 euro fiecare, Croația cu 1 milion de euro, Grecia 3 milioane euro, Slovenia 13,7 milioane euro, Belgia 27 milioane euro, iar Austria 31 milioane de euro. Dintre statele non-UE din regiune, vecinii sârbi au donat de zece ori mai mult decât noi a adăugat Tudose, adică 2 milioane de euro. În timp ce marii donatori: 71,5 milioane euro din partea Italiei, 125 milioane euro – Spania și 192 milioane euro Olanda, până la sumele de aproximativ jumătate de miliard de euro sau chiar mai mari, donate de Arabia Saudită, Germania, Marea Britanie, Japonia și Canada. Comisia Europeană a contribuit cu 1,4 miliarde euro, iar Franța cumulează cele mai multe donații – 1,5 miliarde euro, a mai precizat Tudose.
”N-a fost nuntă cu dar, e adevărat. Ci e vorba de ceva mult mai important: un teledon pentru salvarea de vieți omenești. Când vom cere, de acum, la Bruxelles, mai multă solidaritate, va trebui, din păcate, să avem în vedere această… inabilitate guvernamentală românească (ca să nu-i spun altfel). E foarte posibil să ni se răspundă, parafrazându-l pe președintele Kennedy: Nu vă întrebați ce poate face UE pentru voi, ci întrebați-vă ce faceți voi pentru UE. Mai ales când e vorba de inițiative, ca aceasta, care ne privesc direct și pe noi”, a conchis europarlamentarul brăilean.
Politică
Noi reguli pentru gratuitățile la transport acordate pensionarilor și veteranilor de război
Pensionarii, veteranii de război și văduvele de război vor putea beneficia în continuare de gratuități și reduceri la transport, însă modul în care își vor dovedi aceste drepturi urmează să fie modernizat. Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege, votat și de deputatul PSD Doinița Ciocan, care introduce verificarea electronică a documentelor prin cod QR sau cod de bare.
Modificările urmăresc simplificarea procedurilor prin care beneficiarii își pot exercita drepturile de transport, dar și reducerea fraudelor și a birocrației.
Deputatul PSD Doinița Ciocan a anunțat prin intermediul unei postari pe pagina personală Facebook că: „În Camera Deputaților am votat, pe 18 noiembrie 2026, proiectul de lege care modernizează sistemul de acordare și verificare a drepturilor de transport pentru pensionari, veterani de război și văduve de război- PL-x nr. 594/2026.”
Doinița Ciocan explică care sunt avantajele noilor modificări
Concret, pensionarii vor putea prezenta talonul de pensie pentru a dovedi că au dreptul la călătorii gratuite sau cu reducere. Documentul va include un cod QR sau un cod de bare, care va permite verificarea electronică a eligibilității.
În cazul pensionarilor militari, dovada dreptului se va face cu talonul de plată a drepturilor emis de instituția care le achită pensia.
Veteranii de război și văduvele de război vor putea face dovada dreptului la gratuități cu ajutorul legitimației de veteran, care va permite, la rândul său, verificarea electronică.
Aceștia vor putea beneficia de transport gratuit pe calea ferată, cu mijloace de transport auto sau pe căile fluviale, având posibilitatea de a alege varianta de deplasare.
Când intră în vigoare noile reguli
Doinița Ciocan precizează că drepturile de transport nu sunt eliminate și că modificările vizează exclusiv modul în care beneficiarii le dovedesc și le utilizează.
Scopul este simplificarea procedurilor, reducerea birocrației, prevenirea fraudelor și introducerea unui sistem digital de verificare a documentelor. Legea nu se aplică însă imediat. Aceasta trebuie să parcurgă etapele constituționale pentru promulgare și publicare în Monitorul Oficial, iar noile prevederi vor produce efecte după intrarea în vigoare.
Politică
Liderul AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, de acord cu majorarea plafonului plăților numerar de la 5.000 la 50.000 lei pe zi
• este vorba despre un proiect de lege propus de parlamentarii AUR care a fost adoptat pe 18 noiembrie în Camera Deputaților (for decizional) • inițiativa a primit 173 de voturi • deputatul Florin Cîrligea a declarat că este un lucru absolut normal, deoarece pragul de 5.000 lei zilnic era foarte mic pentru societățile comerciale • acesta a precizat că respectivul prag fusese fixat în așa fel încât să existe un avantaj pentru bănci și nu pentru firme • și deputatul AUR Mihail Neamțu sublinia într-o postare recentă pe site-urile de socializare că păstrarea tranzacțiilor numerar reprezintă o garanție a libertății cetățenilor
Parlamentarii AUR au obținut o victorie în Parlament în privința majorării plafonului zilnic pentru plățile și încasările în numerar. Mai precis, de la 5.000 lei la 50.000 lei pe zi. Proiectul de lege a fost inițiat de deputatul Gabriel Florea de la AUR și în data de 18 noiembrie a fost adoptat cu 173 de voturi în Camera Deputaților (for decizional la acest proiect).
Inițiativa modifică Legea nr. 70/2015 și instituie plafonul unic zilnic de 50.000 lei pentru încasările și plățile în numerar între firme, precum și între acestea și persoane fizice, după cum a relatat presa centrală.
Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu acest subiect, președintele AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, a apreciat că măsura este mai mult decât binevenită, punctând că este un lucru normal, în condițiile în care piața arată astăzi complet diferit față de acum câțiva ani.
”Da, proiectul AUR a trecut! Este o chestie normală. Pentru că fiecare face cu banii lui ce dorește. Și este mult mai ușor pentru societăți, pentru că 5.000 lei era o sumă mult prea mică. Mă refer la plafoanele de casă și la tot ce însemna… Cu 5.000 lei ce mai cumpărai în ziua de azi?! O societate care avea 7-8 puncte de lucru împrăștiate prin toată țara, nu putea să cumpere decât de 5.000 lei pe zi, utilizând cash, dar pe toată țara! Și mai sunt exemple. Mai ales la magazine”, a declarat Cîrligea.
Păstrarea tranzacțiilor cu numerar reprezintă garanția libertății
Este opinia deputatului AUR Mihail Neamțu, care a publicat recent pe rețelele de socializare un comunicat legat de propunerea partidului din care face parte. Acesta explica faptul că prin utilizarea sistemului de plată cu card de către cetățeni, organele statului capătă un control mult prea mare asupra vieții tuturor.
”De ce păstrarea tranzacțiilor cu numerar sunt garanția libertății? Pentru că nu e treaba Statului să-și monitorizeze cetățenii. Dimpotrivă. E obligația cetățenilor să-și monitorizeze birocrații și clasa conducătoare. Nu doar în China, ci și-n Occident există un sofisticat sistem de control al vieții private. Orice informație personală cu amprentă digitală poate deveni publică, la cererea justificată sau nejustificată a reprezentanților Statului. În timpul pandemiei, Guvernul canadian a interzis accesul multor șoferi-protestatari la propriul cont bancar. Prin dispariția banului tangibil («cash»), asistăm la moartea vieții private. Abuz? Discriminare? Mai mult: o formă de tiranie. Există, evident, și argumente practice în favoarea tranzacțiilor «cash». Uneori n-ai semnal la telefon și nici conexiune Wifi.
Alteori vine furtuna și cade curentul. Cum vei face tranzacții dacă n-ai o baterie încărcată? Mergeți apoi la piață pentru a cumpăra un kilogram de struguri. Vă așteptați la tranzacții online? Dați o fugă la țară și veți descoperi milioane de români cumsecade care n-au acces imediat la un bancomat. E vina lor? Trebuie să ducem un ATM chiar și-n ultimul cătun? Plata cash nu implică nicio taxă, spre deosebire de tranzacțiile digitale care presupun, adesea, costuri de procesare. Tranzacțiile non-coercitive cu numerar sunt imediate și finale, fără niciun fel de întârziere. Sunt o mie de motive pentru a proteja plata cash. Doar mințile bolnave doresc o schimbare de dragul schimbării. Doar satrapii vor să restrângă spațiul de mișcare al omului liber”, declara Neamțu pe Facebook.
Întrebat în legătură cu opinia colegului său, Florin Cîrligea a precizat că într-adevăr oamenii ar trebui să aibă libertate totală atunci când vine vorba despre utilizarea veniturilor pe care le au și le dețin în mod legal.
Acesta a afirmat că măsura privind pragul de 5.000 lei, în opinia sa, a venit în sprijinul băncilor și nu pentru combaterea evaziunii fiscale, așa cum s-a declarat.
”Corect! Așa și este! Atât timp cât sunt banii omului nu poți să îi impui tu în ce fel să îi folosească! Și repet, suma era infimă: 5.000 lei! Oricum nu era o mare realizare pragul ăsta, iar evaziunea nu este de aici sub nicio formă. Era făcută pentru bănci. Știți, au scumpit Ordinele de Plată de la 3 lei la 8 lei/OP. Acum doi ani, un OP era taxat cu 3 lei, acum este taxat cu 8 lei. Dacă aveai 850 lei este 8 lei. Nu se poate! Este enorm! Nu e în funcție de valoare. E sumă fixă. Vă dau un exemplu: ai o societate cu 10 puncte de lucru. Se fac vânzări de 400 lei, 600 lei. Dacă depășeai 5.000 lei… Gata! Ăla erai!
Iar dacă aveai 10 ordine de plată de câte 500 lei, 80 lei îți luau băncile. Adică 1 și ceva la sută. Este enorm de mult! De aceea, eu așa cred, că la momentul respectiv a fost făcută pentru bănci. Treaba cu «lupta împotriva evaziunii» este așa de speriat lumea. Că «domnule, ce luptăm noi împotriva evaziunii»!! Hai să fim serioși, nu aici este evaziunea!”, a conchis Cîrligea.





















