Politică
Mihai Isvoranu (USR-PLUS) vine cu două noi proiecte pentru Brăila: spital de copii şi policlinici de cartier
• candidatul USR-PLUS la Primăria Brăila spune că spitalul de pediatrie este unul dintre cele mai importante şi necesare proiecte pentru oraş • legat de policlinici publice moderne în principalele cartiere ale oraşului, Isvoranu susţine că acestea ar oferi cetăţenilor servicii de asistenţă medicală de calitate şi ar simplifica atât viaţa lor cât şi a personalului medical • sursa de finanţare identificată de acesta pentru cele două proiecte sunt fondurile europene
Mihai Isvoranu, candidatul USR-PLUS pentru Primăria Municipiului Brăila, continuă să le prezinte brăilenilor programul său electoral. În cea mai recentă conferinţă de presă, acesta a vorbit despre două proiecte din domeniul sănătăţii pe care vrea să le implementeze. Primul se referă la construirea unui Spital de Pediatrie, într-o clădire nouă, modernă, astfel încât părinţii să nu mai fie nevoiţi să meargă cu cei mici la Urgenţe la Spitalul Judeţean, sau chiar în alte oraşe, aşa cum se întâmplă de multe ori.
“În contextul în care suntem, am realizat ceva ce ştim cu toţii de fapt: Brăila nu are un spital de pediatrie! Chiar dacă există secţii speciale în spitalele existente, nu putem continua la nesfârşit cu renovări de clădiri vechi care nu au nici măcar instalaţii de climatizare speciale pentru servicii medicale. Este momentul să vorbim despre modernizarea clădirilor vechi, atât cât este posibil, dar cred că este momentul să vorbim şi despre clădiri noi şi moderne, la standardele secolului în care trăim. Unul dintre proiectele cele mai importante pentru acest oraş este, după mine, construirea unui spital de pediatrie sau măcar a unei policlinici pentru copii. Când eram eu copil exista în Brăila un spital specializat. Clădirea aceea nu mai corespunde standardelor actuale, oricât am moderniza-o, dar putem să decidem că facem un spital nou pentru copii. Nu mă refer la un spital ca cel pe care îl face «Dăruieşte Viaţa», ci la un spital relativ mic, pe care oraşul să îşi permită să îl facă, dar apoi să îl opereze – mă refer aici la personalul medical necesar şi la costurile de funcţionare”, a spus candidatul USR-PLUS.
Isvoranu a argumentat importanţa construirii unui spital de copii în Brăila şi prin prisma statisticile alarmante privind mortalitatea infantilă. Concret, în Raportul privind Respectarea drepturilor copilului în România din 2019, Brăila este unul dintre judeţele unde mortalitatea infantilă este peste media naţională (6,5 la mie în România, în 2018, respectiv 8,8 la mie în Brăila).
“Ca să vedem cât de necesar este acest spital, vă invit să ne gândim la un scenariu în care acum, în această perioadă, avem mulţi copii care se îmbolnăvesc de bolile sezonului rece, ca să nu ne gândim la ceva mai rău. În această perioadă, ar trebui să ne gândim la copiii care trebuie izolaţi, protejaţi, internaţi cu un părinte – în condiţiile actuale, nici trenul spre Bucureşti nu ar mai fi soluţia deoarece, probabil, nu o să putem să îl folosim din cauza simptomatologiei. Este un proiect pe care primăria poate şi trebuie să şi-l asume, chiar dacă majoritatea spitalelor sunt în grija Consiliului Judeţean. Independent de criza creată de coronavirus, eu cred cu tărie că Brăila are nevoie de un spital de pediatrie”, a mai spus candidatul USR-PLUS la Primărie.
Cel de-al doilea proiect pe care Mihai Isvoranu vrea să îl realizeze se referă la înfiinţarea de policlinici publice în principalele cartiere brăilene.
“Policlinicile publice sunt, după mine, fundaţia unei asistenţe medicale corecte în prima linie. În Brăila nu mai avem, de facto, policlinici publice. Clădirile în care funcţionau cândva policlinici – acum privatizate – au fost construite înainte să mă nasc eu şi au fost gândite pentru vremea aceea. În ultimele decenii nu s-a mai construit nici o policlinică nouă. După mine, existenţa unor policlinici moderne în principalele cartiere ale oraşului ar oferi cetăţenilor servicii de asistenţă medicală de calitate şi ar simplifica atât viaţa lor, cât şi a personalului medical”, a mai afirmat acesta.
Isvoranu a indicat şi sursa de finanţare pentru realizarea celor două proiecte. Este vorba despre Programul Operaţional Sănătate (POS), care oferă fonduri europene doar pentru sănătate, cu un buget total alocat de 4,068 miliarde euro.
“Deci fonduri există. Doar că, pentru a fi accesate, mai avem nevoie de muncă şi asumare”, a completat candidatul.
Tot la capitolul sănătate intră şi mişcarea, Isvoranu fiind de părere că Primăria trebuie să dezvolte infrastructura sportivă.
“Terenurile de pe lângă şcoli, din păcate, arată jalnic, seamănă mai mult cu nişte maidane cu buruieni. Să fim practici: sunt nişte curţi folosite trei luni pe an (mai, iunie, septembrie), apoi devin nepracticabile din motive de vreme, iar copii au acces extrem de limitat la nişte săli de sport. Ca să practici orice sport în afara puţinelor ore de educaţie fizică, trebuie să mergi la o sală privată – acest lucru este, ştim toţi, prohibitiv pentru majoritatea părinţilor”, a mai punctat acesta.
Politică
Noi reguli pentru gratuitățile la transport acordate pensionarilor și veteranilor de război
Pensionarii, veteranii de război și văduvele de război vor putea beneficia în continuare de gratuități și reduceri la transport, însă modul în care își vor dovedi aceste drepturi urmează să fie modernizat. Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege, votat și de deputatul PSD Doinița Ciocan, care introduce verificarea electronică a documentelor prin cod QR sau cod de bare.
Modificările urmăresc simplificarea procedurilor prin care beneficiarii își pot exercita drepturile de transport, dar și reducerea fraudelor și a birocrației.
Deputatul PSD Doinița Ciocan a anunțat prin intermediul unei postari pe pagina personală Facebook că: „În Camera Deputaților am votat, pe 18 noiembrie 2026, proiectul de lege care modernizează sistemul de acordare și verificare a drepturilor de transport pentru pensionari, veterani de război și văduve de război- PL-x nr. 594/2026.”
Doinița Ciocan explică care sunt avantajele noilor modificări
Concret, pensionarii vor putea prezenta talonul de pensie pentru a dovedi că au dreptul la călătorii gratuite sau cu reducere. Documentul va include un cod QR sau un cod de bare, care va permite verificarea electronică a eligibilității.
În cazul pensionarilor militari, dovada dreptului se va face cu talonul de plată a drepturilor emis de instituția care le achită pensia.
Veteranii de război și văduvele de război vor putea face dovada dreptului la gratuități cu ajutorul legitimației de veteran, care va permite, la rândul său, verificarea electronică.
Aceștia vor putea beneficia de transport gratuit pe calea ferată, cu mijloace de transport auto sau pe căile fluviale, având posibilitatea de a alege varianta de deplasare.
Când intră în vigoare noile reguli
Doinița Ciocan precizează că drepturile de transport nu sunt eliminate și că modificările vizează exclusiv modul în care beneficiarii le dovedesc și le utilizează.
Scopul este simplificarea procedurilor, reducerea birocrației, prevenirea fraudelor și introducerea unui sistem digital de verificare a documentelor. Legea nu se aplică însă imediat. Aceasta trebuie să parcurgă etapele constituționale pentru promulgare și publicare în Monitorul Oficial, iar noile prevederi vor produce efecte după intrarea în vigoare.
Politică
Liderul AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, de acord cu majorarea plafonului plăților numerar de la 5.000 la 50.000 lei pe zi
• este vorba despre un proiect de lege propus de parlamentarii AUR care a fost adoptat pe 18 noiembrie în Camera Deputaților (for decizional) • inițiativa a primit 173 de voturi • deputatul Florin Cîrligea a declarat că este un lucru absolut normal, deoarece pragul de 5.000 lei zilnic era foarte mic pentru societățile comerciale • acesta a precizat că respectivul prag fusese fixat în așa fel încât să existe un avantaj pentru bănci și nu pentru firme • și deputatul AUR Mihail Neamțu sublinia într-o postare recentă pe site-urile de socializare că păstrarea tranzacțiilor numerar reprezintă o garanție a libertății cetățenilor
Parlamentarii AUR au obținut o victorie în Parlament în privința majorării plafonului zilnic pentru plățile și încasările în numerar. Mai precis, de la 5.000 lei la 50.000 lei pe zi. Proiectul de lege a fost inițiat de deputatul Gabriel Florea de la AUR și în data de 18 noiembrie a fost adoptat cu 173 de voturi în Camera Deputaților (for decizional la acest proiect).
Inițiativa modifică Legea nr. 70/2015 și instituie plafonul unic zilnic de 50.000 lei pentru încasările și plățile în numerar între firme, precum și între acestea și persoane fizice, după cum a relatat presa centrală.
Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu acest subiect, președintele AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, a apreciat că măsura este mai mult decât binevenită, punctând că este un lucru normal, în condițiile în care piața arată astăzi complet diferit față de acum câțiva ani.
”Da, proiectul AUR a trecut! Este o chestie normală. Pentru că fiecare face cu banii lui ce dorește. Și este mult mai ușor pentru societăți, pentru că 5.000 lei era o sumă mult prea mică. Mă refer la plafoanele de casă și la tot ce însemna… Cu 5.000 lei ce mai cumpărai în ziua de azi?! O societate care avea 7-8 puncte de lucru împrăștiate prin toată țara, nu putea să cumpere decât de 5.000 lei pe zi, utilizând cash, dar pe toată țara! Și mai sunt exemple. Mai ales la magazine”, a declarat Cîrligea.
Păstrarea tranzacțiilor cu numerar reprezintă garanția libertății
Este opinia deputatului AUR Mihail Neamțu, care a publicat recent pe rețelele de socializare un comunicat legat de propunerea partidului din care face parte. Acesta explica faptul că prin utilizarea sistemului de plată cu card de către cetățeni, organele statului capătă un control mult prea mare asupra vieții tuturor.
”De ce păstrarea tranzacțiilor cu numerar sunt garanția libertății? Pentru că nu e treaba Statului să-și monitorizeze cetățenii. Dimpotrivă. E obligația cetățenilor să-și monitorizeze birocrații și clasa conducătoare. Nu doar în China, ci și-n Occident există un sofisticat sistem de control al vieții private. Orice informație personală cu amprentă digitală poate deveni publică, la cererea justificată sau nejustificată a reprezentanților Statului. În timpul pandemiei, Guvernul canadian a interzis accesul multor șoferi-protestatari la propriul cont bancar. Prin dispariția banului tangibil («cash»), asistăm la moartea vieții private. Abuz? Discriminare? Mai mult: o formă de tiranie. Există, evident, și argumente practice în favoarea tranzacțiilor «cash». Uneori n-ai semnal la telefon și nici conexiune Wifi.
Alteori vine furtuna și cade curentul. Cum vei face tranzacții dacă n-ai o baterie încărcată? Mergeți apoi la piață pentru a cumpăra un kilogram de struguri. Vă așteptați la tranzacții online? Dați o fugă la țară și veți descoperi milioane de români cumsecade care n-au acces imediat la un bancomat. E vina lor? Trebuie să ducem un ATM chiar și-n ultimul cătun? Plata cash nu implică nicio taxă, spre deosebire de tranzacțiile digitale care presupun, adesea, costuri de procesare. Tranzacțiile non-coercitive cu numerar sunt imediate și finale, fără niciun fel de întârziere. Sunt o mie de motive pentru a proteja plata cash. Doar mințile bolnave doresc o schimbare de dragul schimbării. Doar satrapii vor să restrângă spațiul de mișcare al omului liber”, declara Neamțu pe Facebook.
Întrebat în legătură cu opinia colegului său, Florin Cîrligea a precizat că într-adevăr oamenii ar trebui să aibă libertate totală atunci când vine vorba despre utilizarea veniturilor pe care le au și le dețin în mod legal.
Acesta a afirmat că măsura privind pragul de 5.000 lei, în opinia sa, a venit în sprijinul băncilor și nu pentru combaterea evaziunii fiscale, așa cum s-a declarat.
”Corect! Așa și este! Atât timp cât sunt banii omului nu poți să îi impui tu în ce fel să îi folosească! Și repet, suma era infimă: 5.000 lei! Oricum nu era o mare realizare pragul ăsta, iar evaziunea nu este de aici sub nicio formă. Era făcută pentru bănci. Știți, au scumpit Ordinele de Plată de la 3 lei la 8 lei/OP. Acum doi ani, un OP era taxat cu 3 lei, acum este taxat cu 8 lei. Dacă aveai 850 lei este 8 lei. Nu se poate! Este enorm! Nu e în funcție de valoare. E sumă fixă. Vă dau un exemplu: ai o societate cu 10 puncte de lucru. Se fac vânzări de 400 lei, 600 lei. Dacă depășeai 5.000 lei… Gata! Ăla erai!
Iar dacă aveai 10 ordine de plată de câte 500 lei, 80 lei îți luau băncile. Adică 1 și ceva la sută. Este enorm de mult! De aceea, eu așa cred, că la momentul respectiv a fost făcută pentru bănci. Treaba cu «lupta împotriva evaziunii» este așa de speriat lumea. Că «domnule, ce luptăm noi împotriva evaziunii»!! Hai să fim serioși, nu aici este evaziunea!”, a conchis Cîrligea.





















