Medicii din Brăila și grija pentru noile generații

În spatele ușilor secției din Pavilionul B al spitalului se duce zilnic o luptă împotriva unor boli care afectează tot mai mulți copii, adolescenți și adulți și care, netratate la timp, pot avea consecințe devastatoare asupra întregului organism. Cu o capacitate de 30 de paturi, Secția Diabet, Nutriție și Boli Metabolice este coordonată de dr. Cristiana Chiriță-Voineag, medic primar, doctor în științe medicale și șef de lucrări la disciplina Diabet, Nutriție și Boli de Metabolism din cadrul Universității „Dunărea de Jos” din Galați.

Din echipa medicală mai fac parte dr. Bianca Demetra Postolache, medic primar, precum și dr. Andreea Gugoasă și dr. Anca Diana Niculică, medici specialiști Diabet, Nutriție și Boli de Metabolism. Activitatea este susținută de 12 asistenți medicali, cinci infirmieri, două îngrijitoare și un brancardier. Deși secția nu dispune de linie de gardă, volumul de muncă este unul considerabil. Tot mai mulți pacienți ajung aici cu diabet zaharat, sindrom metabolic, obezitate sau alte afecțiuni metabolice care, în ultimii ani, au început să apară la vârste din ce în ce mai mici.

Obezitatea copiilor, una dintre cele mai mari provocări

Medicul atrage atenția că cifrele privind excesul ponderal în rândul copiilor sunt îngrijorătoare și confirmă ceea ce specialiștii observă deja în activitatea de zi cu zi. ”Nu mai vorbim despre cazuri izolate.

Obezitatea infantilă a devenit o problemă majoră de sănătate publică și trebuie tratată cu maximă seriozitate”, afirmă dr. Cristiana Chiriță-Voineag. Potrivit datelor recente publicate de Organizația Mondială a Sănătății, UNICEF și Institutul Național de Sănătate Publică, aproximativ 28% dintre copiii români cu vârste între 7 și 9 ani sunt supraponderali, iar aproape 12% sunt deja obezi.

La vârsta de 8 ani, excesul ponderal ajunge la aproximativ 32%, ceea ce înseamnă că aproape unul din trei copii are probleme de greutate. Mai mult, evoluția ultimelor două decenii este alarmantă. Dacă în anul 2000 aproximativ 10% dintre copiii cu vârste între 5 și 19 ani erau supraponderali și 2% sufereau de obezitate, în 2022 proporțiile au crescut la 23%, respectiv 9%.

”Vedem tot mai des copii care petrec ore întregi în fața telefoanelor, tabletelor sau calculatoarelor, fac puțină mișcare și consumă frecvent sucuri îndulcite, produse ultraprocesate, snacks-uri și fast-food. În plus, porțiile au devenit mai mari, iar gustările dintre mese sunt aproape permanente. Toate acestea contribuie la acumularea kilogramelor în exces”, explică medicul. Iar pentru medicii diabetologi, una dintre cele mai dificile misiuni nu este prescrierea unui tratament, ci schimbarea comportamentului alimentar al pacienților, mai ales atunci când aceștia sunt copii.

„Cel mai greu este să îl faci pe un copil să înțeleagă de ce trebuie să renunțe la dulciuri, la ciocolată, la băuturile cu zahăr sau la excesul de carbohidrați. Nu este suficient să îi spui că trebuie să mănânce mai puțin. El trebuie să înțeleagă de ce face acest lucru și ce consecințe poate avea obezitatea asupra sănătății sale viitoare”, explică medicul șef.  Consecințele depășesc cu mult aspectul fizic.

Obezitatea la copil crește riscul de diabet zaharat de tip 2, hipertensiune arterială, boli cardiovasculare, articulare, afecțiuni hepatice, o afecțiune diagnosticată deja la copii de numai 10 ani. La acestea se adaugă impactul psihologic, manifestat prin scăderea stimei de sine, anxietate sau dificultăți de integrare socială.

”În România, între un sfert și o treime dintre copiii de vârstă școlară au exces de greutate. Este o realitate pe care nu o mai putem ignora și care impune măsuri susținute de educație și prevenție”, avertizează dr. Chiriță-Voineag.

Fenomenul „injecțiilor pentru slăbit”, privit cu îngrijorare de specialiști

Un alt subiect asupra căruia medicii Secției Diabet Zaharat, Nutriție și Boli Metabolice atrag atenția este utilizarea tot mai frecventă a medicamentelor destinate scăderii în greutate fără recomandare medicală și fără monitorizarea necesară.

Popularizate intens pe rețelele de socializare și promovate adesea ca soluții rapide pentru pierderea kilogramelor în plus, aceste tratamente sunt privite de mulți drept „injecții-minune”. În realitate, explică dr. Cristiana Chiriță-Voineag, ele reprezintă terapii complexe care trebuie prescrise doar după evaluări medicale amănunțite și monitorizate pe termen lung.

„Nu există tratament miraculos pentru obezitate. Aceste medicamente pot fi extrem de utile pentru anumite categorii de pacienți, însă numai după investigații complete și în cadrul unui plan terapeutic personalizat. Administrarea după sfaturi primite pe internet sau pe rețelele sociale poate avea consecințe serioase”, avertizează medicul.

Înaintea începerii unui astfel de tratament sunt necesare analize de sânge, evaluarea funcției hepatice și renale, aprecierea riscului cardiovascular, stabilirea compoziției corporale și identificarea eventualelor afecțiuni asociate. De asemenea, pacienții trebuie monitorizați periodic pentru ajustarea dozelor și depistarea eventualelor reacții adverse. Specialiștii subliniază că aceste terapii nu înlocuiesc alimentația echilibrată și activitatea fizică. Dimpotrivă, eficiența lor depinde în mare măsură de schimbarea stilului de viață.

”Există persoane care slăbesc spectaculos și persoane care obțin rezultate modeste. Diferența o face, de multe ori, modul în care pacientul își schimbă obiceiurile alimentare și nivelul de activitate fizică. Dacă după întreruperea tratamentului se revine la vechile obiceiuri, kilogramele se pot întoarce”, explică dr. Chiriță-Voineag. Medicii atrag atenția și asupra posibilelor reacții adverse.

Cele mai frecvente sunt greața, vărsăturile, balonarea, durerile abdominale, constipația sau diareea. În cazuri rare, dar grave, pot apărea complicații precum pancreatita acută, o afecțiune care necesită internare și tratament de specialitate. Tocmai de aceea, în cadrul secției, pacienții care doresc să urmeze terapii pentru scădere ponderală beneficiază de evaluare medicală, consiliere nutrițională și, atunci când este necesar, suport psihologic.

Pentru medicii brăileni, adevărata soluție împotriva obezității nu se rezumă la o injecție administrată săptămânal, ci la educație, prevenție și schimbarea comportamentelor care au dus la acumularea kilogramelor în exces. Iar mesajul transmis în toate campaniile de informare este unul clar: sănătatea nu se obține prin rețete găsite pe internet, ci prin decizii asumate și supraveghere medicală responsabilă.

Tehnologia care schimbă viața pacienților cu diabet

Pe lângă activitatea medicală obișnuită, Secția Diabet, Nutriție și Boli Metabolice din Brăila a devenit, din anul 2022, centru de inițiere pentru senzori de monitorizare glicemică și pompe de insulină destinate pacienților cu diabet zaharat de tip 1.

Un rol esențial în derularea Programului Național de Sănătate îl are asistenta șefă Ana Maria Popescu și asistenta medicală Mihaela Lovin, responsabile de implementarea programului privind pompele de insulină și sistemele de monitorizare continuă a glicemiei. Programul se adresează tuturor pacienților cu diabet zaharat de tip 1, indiferent dacă sunt monitorizați în sistemul public sau privat.

”Aceste sisteme permit monitorizarea glicemiei în timp real. Pacientul poate vedea permanent valorile glicemiei pe telefonul mobil și poate interveni înainte de apariția unei hipoglicemii severe”, explică asistenta Mihaela Lovin.

În prezent, în cadrul secției sunt disponibile sistemele Guardian 4 și Dexcom One Plus. De la debutul programului și până în prezent, 72 de pacienți au fost inițiați cu sistemul Guardian și 33 cu sistemul Dexcom, ceea ce înseamnă un total de 105 beneficiari.

Pe lângă aceste dispozitive, opt pacienți utilizează pompe de insulină cu monitorizare integrată, iar alți doi folosesc pompe fără senzor, achiziționate prin Programul Național de Sănătate. Valoarea unei pompe cu senzor depășește 23.500 de lei, în timp ce o pompă simplă costă aproape 9.700 de lei, sume imposibil de suportat pentru multe familii fără sprijinul sistemului public de sănătate.

Educația terapeutică, la fel de importantă ca tratamentul

Pentru echipa secției, tratamentul nu înseamnă doar medicamente și investigații. Pacientul trebuie să învețe să trăiască cu boala, să își monitorizeze glicemia, să își administreze corect insulina și să își adapteze stilul de viață. În acest proces, educația terapeutică ocupă un loc central.

„Diabetul nu este o boală care se tratează și apoi dispare. Pacientul trebuie să înțeleagă ce înseamnă boala, ce riscuri există și cum poate preveni complicațiile. De aceea, educația este esențială”, subliniază specialiștii.

În cadrul secției există și sprijin psihologic pentru persoanele nou diagnosticate, deoarece acceptarea diagnosticului reprezintă adesea un moment dificil.

Un medic prezent și în afara cabinetului

Activitatea dr. Cristiana Chiriță-Voineag nu se rezumă la consultații și internări. În ultimii ani, medicul a devenit una dintre cele mai active prezențe din județ în campaniile de prevenție și educație pentru sănătate. Fie că este vorba despre acțiuni de screening, întâlniri cu elevi, campanii de informare sau evenimente dedicate promovării unui stil de viață sănătos, medicul diabetolog încearcă să transmită un mesaj simplu: prevenția este mult mai eficientă decât tratamentul.

”Diabetul nu doare, iar acesta este cel mai mare pericol. Mulți pacienți ajung la medic atunci când au deja complicații. De aceea, controalele periodice și educația pentru sănătate sunt esențiale”, explică medicul șef,  dr. Cristiana Chiriță-Voineag.

Pentru echipa Secției Diabet , Nutriție și Boli Metabolice, prevenția nu reprezintă doar un concept medical, ci o activitate desfășurată constant în comunitate de mai bine de zece ani. Încă din 2015, medicii și asistenții secției au ieșit dincolo de zidurile spitalului pentru a fi mai aproape de oameni.

Cu ocazia Zilei Mondiale de Conștientizare a Diabetului, marcată anual pe 14 noiembrie, dar și a Zilei Mondiale a Sănătății, celebrată pe 7 aprilie, au fost organizate numeroase campanii de informare și screening în diferite zone ale județului. Brăilenii au putut beneficia de testări gratuite ale glicemiei și de recomandări medicale personalizate în locații precum Mall Promenada, piețele municipiului, Casa Tineretului, Facultatea de Inginerie sau Casa de Cultură din Ianca.

Scopul acestor acțiuni a fost identificarea precoce a persoanelor cu risc și promovarea unui stil de viață sănătos. În paralel, echipa coordonată de dr. Cristiana Chiriță-Voineag a desfășurat activități educative în grădinițe și școli, încercând să formeze încă de la vârste fragede deprinderi alimentare sănătoase și să încurajeze mișcarea fizică.

”Prevenția trebuie să înceapă din copilărie. Dacă îi învățăm pe copii să facă alegeri sănătoase, să fie activi și să înțeleagă importanța alimentației echilibrate, putem reduce considerabil riscul de diabet și obezitate la vârsta adultă”, subliniază dr. Cristiana Chiriță-Voineag.

Medicul vorbește frecvent despre importanța alimentației echilibrate, a mișcării și a menținerii unei greutăți normale, insistând asupra faptului că prevenția trebuie să înceapă încă din copilărie. Mai mult, aceasta își propune dezvoltarea unor noi campanii de conștientizare dedicate combaterii sedentarismului și obezității, afecțiuni considerate de specialiști adevărate probleme de sănătate publică.

Secția care formează și viitorii specialiști Pe lângă activitatea clinică și proiectele de prevenție, Secția Diabet, Nutriție și Boli Metabolice are și un important rol educațional. Din anul 2024, dr. Cristiana Chiriță-Voineag este coordonator al programului de rezidențiat pentru specialitatea Diabet, Nutriție și Boli Metabolice în centrele Galați și Brăila.

În cadrul secției efectuează stagii de pregătire nu doar medicii rezidenți din această specialitate, ci și rezidenți din Medicina de Familie, Cardiologie, Geriatrie și alte domenii medicale care necesită cunoștințe solide despre bolile metabolice și diabet.

În prezent, secția contribuie la formarea unui medic rezident aflat în anul al IV-lea de pregătire în specialitatea Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, consolidând astfel rolul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila ca centru de formare profesională pentru viitoarele generații de medici.