Învățământ
”Masa sănătoasă”, blocată birocratic
• peste 6.000 de elevi din județul Brăila au rămas fără programul ”masa sănătoasă”, pentru că acesta se acordă pe an calendaristic, nu pe an școlar • programul de acordare a mesei calde, de care beneficiază numeroși copii din familii defavorizate, este întrerupt din cauza expirării contractelor și a întârzierilor în încheierea unora noi • în anul 2024, la propunerea ISJ Brăila, 26 de unități școlare din județul Brăila au fost incluse în programul național ”Masa sănătoasă”, cu 18 mai multe decât în anul 2023, iar în anul 2025 programul nu va putea fi extins și în alte școli din cauza bugetului de austeritate • urmare blocajului existent, în unele școli a crescut absenteismul, elevii nemaifiind motivați să vină la cursuri
Începând cu 1 ianuarie 2024, în cadrul sistemului național de învățământ preuniversitar, a fost instituit Programul Național ”Masă Sănătoasă” (PNMS), care oferă elevilor o masă caldă sau un pachet alimentar, în limita unei valori zilnice de 15 lei/beneficiar. Deși inițiativa promite sprijin pentru mii de elevi, realitatea dezvăluie provocări serioase în implementare.
La Brăila, programul de acordare a mesei calde, de care beneficiază numeroși copii din familii defavorizate, este întrerupt din cauza expirării contractelor de furnizare a mesei și a întârzierilor în încheierea unora noi. Această situație, cauzată de organizarea licitațiilor în funcție de anul calendaristic, lasă sute de copii fără sprijinul vital pe care această masă îl reprezintă. Pentru mulți elevi, masa caldă oferită la școală este singura masă consistentă din zi, dar și motivul principal pentru care continuă să frecventeze cursurile. Profesorii semnalează o scădere a prezenței la clasă în această perioadă, iar părinții acuză autoritățile că pun birocrația mai presus de nevoile reale ale copiilor.
În 2023, când a fost lansat proiectul pilot în Brăila, opt școli din județul nostru au fost incluse în Programul Național ”Masă sănătoasă”(PNMS). În 2024, numărul acestora a crescut la 26. Existau promisiuni că în 2025 vor mai fi incluse și alte unități de învățământ, însă din cauza austerității bugetare nu prea mai sunt șanse să se întâmple asta.
PNMS este implementat, în parteneriat, de Ministerul Educației și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, iar scopul acestui program constă în sprijinirea accesului la educație al tuturor copiilor prin crearea motivației pentru studiu, menținerea echilibrului socio-emoțional, întărirea stării de bine și dezvoltarea igienei muncii intelectuale a preșcolarilor și elevilor și prin oferirea unei alimentații sănătoase care să susțină învățarea.
A crescut absenteismul după întreruperea programului ”Masă sănătoasă”
Fără masă caldă, mulți elevi de la școlile incluse în PNMS rămân nu doar flămânzi, ci și fără motivație de a continua școala. Situația reflectă o problemă sistemică, care necesită o intervenție rapidă și decisivă din partea autorităților. Între timp, copiii și familiile lor continuă să spere că dreptul lor la educație și sprijin nu va fi sacrificat pe altarul birocrației.
„Avem copii care vin la școală doar pentru această masă. Pentru ei, este mai mult decât hrană – este o șansă de a rămâne în sistemul educațional. Acum, cu masa suspendată, observăm deja absenteism crescut și chiar semne de abandon școlar”, a declarat profesor Mihaela Râpă, director Școala „Anton Pann”.
Lipsa mesei calde are efecte mai profunde decât pare la prima vedere. Pe lângă absențele mai dese, copiii care vin totuși la școală sunt vizibil afectați. Cadrele didactice spun că lipsa hranei adecvate afectează concentrarea și performanța școlară. ”Nu poți cere unui copil flămând să fie atent la lecții. Vedem cum se retrag în ei, cum oboseala și foamea îi copleșesc. Este o realitate dură”, adaugă un învățător de la o școală inclusă în Programul Național ”Masă sănătoasă”.
”Este important ca acest sprijin să fie oferit constant. Întreruperile cauzate de probleme administrative pot avea un impact negativ, mai ales pentru copiii care depind de această masă caldă”, spune și Silviu Roșioru, directorul Școlii Profesionale „Costache Grigore Șuțu”, din comuna Șuțești.
Acesta precizează că, atunci când este implementată corespunzător, inițiativa are un impact semnificativ asupra elevilor, oferindu-le o masă caldă zilnic și contribuind astfel la reducerea abandonului școlar și a absenteismului. ”Suntem deja în al treilea an de implementare a acestui program care asigură o masă caldă copiilor noștri. Beneficiile sunt evidente: rata abandonului școlar este în scădere, iar numărul elevilor care absentează nemotivat a scăzut considerabil”, a explicat Silviu Roșioru. Pentru mulți copii, această masă este adesea singura mâncare caldă pe care o primesc pe parcursul unei zile. ”Am văzut elevi care vin cu mai multă plăcere la școală știind că vor primi o masă caldă. Este un motiv în plus să își dorească să fie aici și să participe la ore”, a subliniat acesta.
Situația în județul Brăila
La nivelul județului Brăila, în program sunt incluse 26 de unități de învățământ, dintre care Școala „Anton Pann” din municipiu și alte 25 de școli din mediul rural. Potrivit ultimului raport întocmit de Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Brăila, 6.168 de elevi beneficiază de acest program, astfel: 1.433 de copii de nivel preșcolar, 2.514 de elevi de nivel primar, 2.053 de nivel gimnazial, 89 de nivel liceal și 79 din învățământul profesional. Cu toate acestea, toate cele 26 de școli se confruntă cu aceeași problemă gravă, întreruperea acordării mesei calde la începutul anului calendaristic, din cauza expirării contractelor de catering și a întârzierilor în procesul de încheiere a unora noi.
Reprezentanții ISJ au confirmat că aceste școli vor continua să beneficieze de masa caldă sau pachete alimentare, conform opțiunii fiecărei unități școlare, în limita sumei de 15 lei/zi/elev. Totuși, procedurile birocratice și lipsa de fonduri suplimentare limitează impactul programului.
”Am reușit să menținem cele 26 de școli în program, dar bugetul din acest an ne împiedică să extindem inițiativa. Deși ar fi fost necesar, mai ales pentru alte comunități vulnerabile, resursele financiare nu permit includerea și altor unități”, a declarat reprezentantul ISJ Brăila.
Cum s-a ajuns aici?
Anul 2025 aduce constrângeri financiare severe, iar acest lucru afectează direct programele destinate elevilor. Bugetul de austeritate a blocat posibilitatea extinderii ”Mesei Sănătoase” la alte unități școlare, în ciuda cererilor venite din partea părinților, profesorilor și autorităților locale.”Deși programul este unul extrem de necesar, alocările financiare actuale sunt insuficiente pentru a acoperi și alte școli. Resursele sunt limitate, iar prioritatea este să asigurăm continuitatea pentru cei care deja beneficiază de acest sprijin”, a precizat un reprezentant al Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Brăila.
Această întrerupere este cauzată de modul în care se raportează programul la anul calendaristic și nu la cel școlar. Astfel, la finalul lunii decembrie, contractele existente expiră, iar procedurile birocratice pentru organizarea noilor licitații durează săptămâni sau chiar luni. În acest interval, copiii sunt practic abandonați. Deși situația este cunoscută, soluțiile întârzie să apară. La 31 decembrie, contractele existente au expirat, iar procedurile birocratice pentru organizarea noilor licitații durează săptămâni sau chiar luni.
Buget de austeritate, impact limitat
La acest moment, situația este complicată și de așa-numita „ordonanță trenuleț”, care a blocat temporar anumite cheltuieli publice. În plus, bugetul de austeritate pentru acest an exclude posibilitatea extinderii programului către alte școli din județ.
”Ne dorim să oferim elevilor masa caldă în condiții optime, dar suntem legați de proceduri și constrângeri financiare. Din păcate, această situație afectează mii de copii” ,a mai precizat reprezentantul ISJ Brăila.
Soluții pe termen lung
Părinții și cadrele didactice cer modificarea urgentă a cadrului legislativ pentru a sincroniza perioada contractelor cu anul școlar, și nu cu cel calendaristic. Alte soluții propuse includ prelungirea automată a contractelor până la semnarea unora noi, stabilirea unor fonduri de rezervă pentru situații de tranziție, dezvoltarea unor programe alternative de sprijin alimentar, chiar și temporare.
Un sprijin necesar, dar insuficient
Deși este o veste bună faptul că cele 26 de școli vor rămâne incluse în Programul ”Masă Sănătoasă” și în 2025, lipsa extinderii reprezintă o mare pierdere pentru restul comunităților din județ. Într-un context în care abandonul școlar rămâne o problemă majoră, iar nevoile elevilor sunt în creștere, programul își pierde din potențialul de a avea un impact mai larg.
Părinții și cadrele didactice continuă să ceară soluții pentru a include mai multe școli în acest program vital, dar fără resurse financiare suplimentare, șansele unei schimbări în 2025 rămân minime.
Învățământ
Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ
De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.
La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.
În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.
Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.
După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.
Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.
Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.
Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.
Contestațiile au schimbat situația unui candidat
În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.
Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.
Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.
În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.
Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.
Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.
Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.
Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.
În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală
Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.
Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.
Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.
Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.
Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.
În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.
Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.
Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.
De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?
La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.
Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.
Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.
Verdictul final, în decembrie
În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.
Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.
Învățământ
Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani
• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari
Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.
La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.
Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.
Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.
Situația burselor la nivelul județului este următoarea:
- 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
- 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
- 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
- 22 de burse pentru mame minore;
- 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.
Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.
Ce sume vor primi elevii
Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.
Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.
După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Mai puțini beneficiari ai burselor de merit
Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.
În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.
La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.
Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.
Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.
CELE MAI CITITE
