Cultură
Mariana Nicolesco şi zmeii săi pe aripile cântului
• Manifestările Darclée, desfăşurate la Brăila, în perioada 29 iulie – 4 august, pe scena Teatrului “Maria Filotti”, au transformat oraşul nostru într-o adevărată capitală lirică a lumii
Săptămâna în care Brăila a fost o adevărată capitală lirică a lumii s-a încheiat cu Gala Master Class, în care Mariana Nicolesco, într-un adevărat maraton liric de şase ore, a oferit pe scena pe care Hariclea Darclée debuta la 1881 un spectacol emoţionant, exaltant, alături de zmeii săi care au strălucit interpretând pagini celebre din marele repertoriu liric.
Ediţia din acest an a cursurilor Master Classes oferite de marea soprană a ilustrat la superlativ nivelul de măiestrie la care s-au ridicat de la an la an discipolii săi. Cinstind memoria Haricleei Darclée la 80 de ani de la trecerea sa la cele veşnice, manifestările din acest an au constituit o formidabilă pregătire pentru ediţia din anul 2020 a Festivalului şi Concursului Internaţional de Canto Hariclea Darclée, celebrând 25 de ani de remarcabile împliniri.
“Nu există nicăieri în lume o ctitorie ca a noastră – spunea Mariana Nicolesco – care să cinstească la acest înalt nivel numele unei mari personalităţi din trecut, ca legendara noastră predecesoare, care luminează şi azi drumul spre adevărul artistic şi spre marea performanţă lirică al noilor generaţii de artişti lirici”.
Dovadă, prezenţa la Brăila din 1995 încoace a 2.900 de tinere talente din 50 de ţări şi 5 continente. Dovadă, de asemenea, Înaltul Patronaj UNESCO acordat acestor manifestări.
Odată cu orele încântătoare de lucru cu fiecare dintre artiştii prezenţi, ori în grupuri chemate să interpreteze aceeaşi arie, manifestările publice au prilejuit afirmarea fiecărui tânăr talent, chemat să-şi cunoască şi să-şi depăşească propriile limite.
În spiritul înscrierii artei cântului şi a muzicii de operă în contextul fundamental al marii culturi, publicul şi tinerii interpreţi au ascultat, ca în fiecare an, conferinţa susţinută de Stephan Poen, Doctor în Foniatrie şi în Muzicologie, pe care a dedicat-o de această dată temei “Hariclea Darclée şi epoca sa”. Discurs ilustrat cu cinci arii din repertoriul Haricleei Darclée sublim cântate de Mariana Nicolesco pe scenele lumii, prezentate în videoproiecţii, subliniate de nesfârşitele ovaţii ale celor prezenţi.
Date fiind capriciile meteorologice, ploile surprinzătoare, tradiţionalul Concert Extraordinar de pe Esplanada Dunării, care a reunit dintotdeauna peste zece mii de spectatori, a avut loc tot în splendidul Teatru Municipal, reunind Corul Filarmonicii George Enescu pregătit de Iosif Ion Prunner, Orchestra Festivalului Darclée sub bagheta Maestrului Marco Balderi, pe cei peste 80 de tineri interpreţi şi un public extraordinar, fermecat de magia muzicii, a vocii, a cântului.
Seara finală a început cu aceste cuvinte ale Marianei Nicolesco, sufletul manifestării: “Înainte de a-i aplauda pe tinerii artişti care sunt sigură că vor străluci la Gala Master Class, îmi face o deosebită plăcere să-i onorăm în această seară pe unii dintre cei care ne stau alături de ani şi ani, clădind împreună cu noi acest edificiu unic al culturii, închinat memoriei Haricleei Darclée. Dovada adevărului de nezdruncinat al crezului meu că nimic nu-i poate apropia pe oameni mai mult decât cântul este şi prezenţa atât de numeroasă a vocilor venite din îndepărtata Chină”. Printre acestea, mezzosoprana Baoyi Bi, venită la Concurs, la Master Classes, şi apoi invitată ca membră a Juriului Internaţional al Competiţiei, căreia Mariana Nicolesco i-a remis Diploma de Onoare a Fundaţiei Darclée “pentru extraordinara sa contribuţie la formarea tinerelor talente lirice din China şi la prestigiul muzicii de operă”.
Apoi, marea soprană a înmânat Diploma de Onoare a Fundaţiei Darclée şi Premiul Special oferit de Consiliul Judeţean Brăila lui Stephan Poen “pentru remarcabilele sale conferinţe dedicate istoriei muzicii şi Artei Sacre a Cântului” şi Maestrului Marco Balderi “pentru excepţionala sa contribuţie la succesul evenimentelor Darclée”.
Acompaniaţi la pian în mod magistral, ca întotdeauna, de Alexandru Petrovici şi de Peter Kolcsar, sub bagheta magică a Marianei Nicolesco, tinerii artişti s-au întrecut în prodigii muzicale care au entuziasmat publicul, serata încheindu-se în glorie, ca şi în ziua precedentă, cu melodia emblematică a acestor manifestări, faimosul Brindisi din La Traviata de Verdi.
După şase ore de muzică, în ciuda orelor târzii, mulţi spectatori n-au părăsit teatrul, asistând la mica şi încântătoarea ceremonie de remitere a Diplomei de participare la aceste Master Classes, când fiecare interpret anunţa că doreşte să se înscrie de pe acum la Concursul Internaţional de Canto Hariclea Darclée din anul viitor.
Cultură
„Nu Brăila este fiica Țării Românești, ci ea este maica acestui Principat”
• este titlul colocviului dedicat savantului Nicolae Iorga, la 155 de ani de la naștere • evenimentul se va desfășura marți, 17 noiembrie, în Sala „Regele Ferdinand I și Regina Maria” a Muzeului Brăilei „Carol I” • vor susține comunicări: drd. Fatme Nistoroi, drd. Cătălina Mârza, conf. dr. Costin Croitoru, dr. Zamfir Bălan și dr. Adrian Trifan
Sala „Regele Ferdinand I și Regina Maria” a Muzeului Brăilei „Carol I” (instituție aflată în Piața Traian nr. 3) găzduiește marți, 17 noiembrie 2026, de la ora 11:00, colocviul „Nu Brăila este fiica Țării Românești, ci ea este maica acestui Principat”, dedicat marelui savant, om politic și academician Nicolae Iorga, la 155 de ani de la naștere. Intrarea este liberă.
Prezintă: drd. Fatme Nistoroi, „Contribuțiile lui Nicolae Iorga referitoare la Brăila turcească”; drd. Cătălina Mârza, „Institutul Român (Casa Iorga) din Saranda, Albania, centru de cultură și spiritualitate românească în Balcani”; conf. dr. Costin Croitoru, „Asupra legăturilor lui Nicolae Iorga cu Brăila”; dr. Zamfir Bălan, „Nicolae Iorga despre Panait Istrati” și dr. Adrian Trifan, „Nicolae Iorga și românii din Balcani”.
Savantul Nicolae Iorga (n. 5 iunie 1871, Botoșani, d. 27 noiembrie 1940, Strejnicu) a fost un mare istoric, critic literar, dramaturg, enciclopedist, memorialist, profesor universitar și academiecian, dar și om politic (parlamentar, cel de-al 34-lea prim-ministru al României). Implicat activ în sărbătorirea Centenarului eliberării urbei dunărene de sub turci (1929), Iorga a fost un adevărat prieten al Brăilei, apropiat al familiei primarului Traian Țino și nu numai.
A publicat lucrări despre Brăila și a susținut conferințe la Teatrul Comunal, azi „Maria Filotti”.
Cultură
„Armata Română la ceas de sărbătoare”. Expoziție de Ziua Artileriei Române
• deschisă publicului pe 10 noiembrie, în clădirea de patrimoniu a Bibliotecii Județene „Panait Istrati”, expoziția documentară realizată de Camelia Aurelia Cherciu, biblitecar, poate fi vizitată până la data de 24 noiembrie 2026
„Armata Română la ceas de sărbătoare” – este tema expoziției documentare realizată de Camelia Aurelia Cherciu, bibliotecar, cu prilejul Zilei Artileriei Române (10 noiembrie). Deschisă la Compartimentul Împrumut Carte pentru Adulți, din clădirea de patrimoniu a Bibliotecii Județene „Panait Istrati” Brăila (Piața Poligon nr. 4), expoziția poate fi vizitată până pe data de 24 noiembrie 2026.
„Ziua Artileriei Române este sărbătorită, anual, la 10 noiembrie, în amintirea momentului în care, prin Porunca Domnească nr. 198, domnitorul Gheorghe Bibescu a consfințit înființarea primei baterii de artilerie a Țării Românești. Data reprezintă actul de naștere al artileriei române moderne și un reper fundamental în tradiția militară națională. Această zi este mai mult decât o aniversare militară.
Este un prilej de omagiere a generațiilor de artileriști care și-au făcut datoria pe câmpurile de luptă, a celor care au contribuit la dezvoltarea și modernizarea armei și a tuturor militarilor care duc mai departe tradiția acesteia.
Pentru că Artileria nu înseamnă doar tunuri, obuziere sau rachete. Înseamnă precizie, calcul, disciplină, stăpânirea tehnicii și, mai presus de toate, oameni bine pregătiți, capabili să acționeze împreună. Pentru că, dincolo de puterea focului, adevărata forță a artileriei a stat, întotdeauna, în priceperea și responsabilitatea celor care o servesc”, au consemnat organizatorii expoziției documentare.
Istoria artileriei este legată de procesul de modernizare a Armatei Naționale și de formarea statului român modern. De-a lungul timpului, de la primele tunuri de bronz până la sistemele moderne de artilerie, această armă a reprezentat una dintre principalele forțe de sprijin ale trupelor terestre, având un rol important în marile confruntări militare ale României.
Primele forme de artilerie au fost cunoscute pe teritoriul românesc încă din Evul Mediu, fiind folosite în oștile voievozilor și domnitorilor. Totuși, constituirea artileriei ca armă distinctă, organizată în cadrul unei armate moderne, s-a produs în secolul al XIX-lea.
Momentul fundamental s-a petrecut la 10 noiembrie 1843, când domnitorul Țării Românești, Gheorghe Bibescu, a promulgat Porunca Domnească nr. 198, prin care se legifera înființarea primei baterii de artilerie. Un detaliu interesant este că primele patru tunuri, de calibru 80 mm, fuseseră dăruite domnitorului de sultanul Abdulmejid I, cu prilejul unei vizite la Istanbul. Primul comandant al bateriei a fost căpitanul Pavel Lenz.
În anii următori, artileria s-a dezvoltat atât în Țara Românească, cât și în Moldova. Un alt reper important a fost 21 decembrie 1860, când, în timpul domniei Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cele patru baterii existente au fost reunite în primul Regiment de artilerie al Armatei Române moderne.
Dezvoltarea artileriei a fost strâns legată de evoluția tehnicii militare și de marile momente ale istoriei naționale.
În timpul Războiului de Independență din 1877 -1878, artileria română s-a afirmat în luptele împotriva otomanilor, contribuind la succesul operațiunilor militare, inclusiv în zona Griviței, Rahovei și Plevnei.
Ulterior, modernizarea armamentului, pregătirea specialiștilor și diversificarea structurilor au transformat artileria într-o componentă esențială a armatei.
La începutul Primului Război Mondial, Armata Română dispunea, deja, de 294 de baterii de artilerie. În această perioadă s-a dezvoltat și artileria antiaeriană, al cărei act de constituire datează din 15 august 1916. În perioada interbelică și în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, arma a continuat să se diversifice, adaptându-se noilor realități ale câmpului de luptă.
În perioada postbelică, artileria română a cunoscut noi etape de reorganizare și modernizare, fiind introduse sisteme de artilerie autopropulsată, mijloace antitanc și lansatoare de rachete.
După 1990, transformarea armatei și apropierea de standardele NATO au impus noi direcții de dezvoltare.
Printre sistemele moderne intrate în dotare se numără LAROM și HIMARS, care au schimbat considerabil capacitatea de sprijin cu foc a Forțelor Terestre Române.























