Administrație
Marea inaugurare
* podul peste Dunăre a fost deschis pentru trafic, după inaugurarea oficială la care a participat președintele Klaus Iohanis, premierul Marcel Ciolacu, europarlamentarul Mihai Tudose și alte oficialități de la București sau din județele Brăila, Galați și Tulcea * chiar dacă drumurile de legătură încă nu sunt gata 100%, podul poate fi folosit pentru traversarea Dunării spre și dinspre Dobrogea, pe o variantă scurtă, spre Măcin * totul ar trebui să fie finalizat până în luna decembrie a acestui an * șoferii care s-au grăbit să treacă podul începând cu ora 13.00, așa cum fusese anunțat, au avut o dezamăgire, pentru că deschiderea pentru public s-a amânat câteva ore
Liliana NISTOR
Florentin COMAN
După zeci de ani de promisiuni și întârzieri, a venit, în sfârșit, clipa mult așteptată de brăileni, de gălățeni, de tulceni și de toți cei care, venind dinspre Moldova sau dinspre alte regiuni ale țării, vor să treacă Dunărea către Dobrogea și, implicit, către Deltă sau către litoralul Mării Negre. Astăzi, joi, 6 iulie 2023, a fost inaugurat podul peste Dunăre, cu participarea oficialităților de cel mai înalt rang, de la președintele Iohannis și premierul Marcel Ciolacu, până la Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, sau comisarul european pe transporturi, Adina Vălean. Evident, nu a lipsit nici actualul europarlamentar Mihai Tudose, brăileanul care, în calitate de prim-ministru, s-a zbătut șI a reușit sș semneze documentele pentru demararea acestei investiții uriașe. Valoarea totală a proiectului, conform Actului Adițional nr. 4/12.06.2023, este de 3.445.210.691,08 lei, din care contribuția Uniunii Europene din fondul European de Dezvoltare Regională reprezintă 85% – 1.696.947.365,85 lei -, iar cofinanțarea eligibilă a CNAIR SA 15% – 299.461.299,81 lei. La acestea se adaugă cheltuieli neeligibile în valoare de 1.448.802.025,42 lei. După cum v-am mai informat, proiectul demarat pe vremea când Tudose era premier prevedea construirea unui pod peste Dunăre cu o lungime de 1.974,30 m, cu 4 benzi de circulație. Totodată, era prevăzut un drum nou, în lungime de 16,9 km, între Brăila și Jijila, un drum de legătură spre, de 4,3 km, precum și două viaducte de acces, 12 poduri noi, 23 structuri, un nod rutier, șapte intersecții. S-au mai construit un centru de întreținere și coordonare, un pasaj nou, o stație de montare.
În momentul inaugurării, stadiul fizic de execuție a întregului proiect este de 89%, din care secțiunea care se deschide traficului are un stadiu de 99%. Concret, este gata podul propriu-zis, la care mai sunt de pus la punct mici detalii, legate de parapeți sau văruirea pilonilor. Drumul de legătură dinspre Șoseaua de Centură a Brăilei încă nu este gata, deoarece nu s-a finalizat pasajul peste calea ferată din zona FNC. De aceea, până la finalizarea acestui tronson, accesul pe pod se va face, în următoarele câteva luni, dinspre sensul giratoriu construit pe Calea Galați, la ieșirea din municipiu. La giratoriul respectiv se poate ajunge fie dinspre municipiu, ieșirea din cartierul Vidin, fie dinspre localitatea Baldovinești. Pe malul dinspre Tulcea, s-a finalizat doar drumul de legătură spre Măcin, pe o lungime de 4,3 km, iar drumul principal, spre Jijila, în lungime de 16,9 km, încă este în lucru și va fi dat în folosință în toamna acestui an.
Chiar și în aceste condiții, podul a fost deschis pentru circulație, astfel încât să se poată traversa Dunărea, spre Deltă și litoral, încă din această vară. Circulația va fi permisă, totuși, doar ziua, deoarece pe timpul nopții se vor demonta macaralele folosite pentru construirea pilonilor podului, deoarece operațiunea aceasta implică anumite riscuri. Se preconizează că macaralele respective vor fi demontate în circa două luni.
Inaugurarea pentru public a fost anunțată pentru joi, începând cu ora 13.00, însă cei care au sperat să intre pe pod încă de la ora respectivă au avut o dezamăgire, pentru că deschiderea propriu-zisă s-a amânat cu circa două ore. S-a luat această decizie pentru că trebuia demontate corturile folosite pentru adăpostirea oficialităților, a presei și celorlalți participanți la inaugurarea oficială, care a început la ora 11.00. Pe lângă oficialii de prim rang enumerați mai sus, au fost prezenți primari din Brăila și Galați, consilieri județeni și municipali dar și reprezentanți ai constructorilor – firma italiană Webuild și firma japoneză IHI.
Redăm mai jos discursurile celor care au luat cuvântul, în ordinea stabilită de organizatori.
Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor: “Trăim un moment special pentru infrastructura din România”
Primul care a ținut un discurs a fost ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, care a spus despre Podul peste Dunăre că este un «Pod al speranței».
“Astăzi trăim un moment special pentru infrastructura din România. În 2017 puțini credeau în reușita acestui proiect. Iată că la șase ani distanță suntem aici împeună să deschidem circulația pe acest pod care leagă trei regiuni istorice. Este un pod pe care l-aș denumi un «Pod al speranței», un «Pod al Unirii». Un pod al speranțelor pentru toți românii. Un pod al speranțelor pe care și l-au pus locuitorii în această lucrare de infrastructură unică în România și în sud-estul Europei. Este prima conexiune rutieră din istoria României, din județele Tulcea și Brăila. Acest pod până la urmă este dovada că statul român știe să investească și să atragă bani europeni, știe să abordeze o strategie de dezvoltarea regiunilor din România și mai ales, știe să creeze oportunități pentru noi locuri de muncă. România își consolidează prin această lucrare de infrastructură inclusiv rolul strategie la frontiera de est a Uniunii Europene și a alianței Nord-Atlantice”, a spus ministrul Grindeanu.
Klaus Iohannis, președintele țării: “Construcția aceasta este cu certitudine una dintre cele mai ambițioase inițiative de modernizare a infrastructurii de transport din România”
Șeful statului, Klaus Iohannis, a avut numai cuvinte de laudă la adresa echipei care a construit Podul suspendat peste Dunăre.
“Îmi face o deosebită plăcere să particip la inaugurarea podului suspendat peste Dunăre care leagă începând de astăzi județele Brăila și Tulcea. Aceasta este cea mai amplă construcție ridicată în România în ultimele trei decenii. Este al treilea pod ca mărime din Europa. Îi felicit pe toți cei implicați în acest proiect de investiții pentru eforturile depuse, pentru rezultatul obținut. Avem o nouă dovadă cât se poate de puternică a faptului că și în România dacă există voință și seriozitate se pot duce la capăt proiecte majore de infrastructură. Mulțumiri speciale aduse și partenerilor japonezi și italieni pentru implicarea și profesionalismul de care au dat dovadă. Construcția aceasta este cu certitudine una dintre cele mai ambițioase inițiative de modernizare a infrastructurii de transport din România, realizată cu fonduri europene, cu expertiză internațională de referință și cu tehnologie de ultimă generație. (…) Atragerea de investiții competitive adaptate specificului de dezvoltare local, creare de locuri de muncă mai multe și mai bine plătite sunt doar câteva avantaje de care, în situația de față județele Tulcea și Brăila se vor bucura în perioada următoare prin finalizarea acestui proiect. Felicit autoritățile locale pentru înțelegerea corectă a mizelor unei mai bune conectări a regiunii la rețeaua națională de transport rutier și vă încurajez să păstrați direcția bună pe care ați ales-o pentru atragerea de investiții și noi proiecte de succes care să conecteze comunități și să sprijine afaceri”, a spus președintele Klaus Iohannis.
Nicolae Ciucă, președintele Senatului: “S-au investiti aici multe resurse, s-a muncit mult și iată că a ieșit un lucru trainic”
Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, totodată și președintele PNL, a spus despre proiectul Podului peste Dunăre că este “un motiv de mândrie națională”. “Avem astăzi șansa să pășim pe cel mai mare pod suspendat din România și al treilea din Europa așa cum ne-a plăcut de fiecare dată să vorbim despre acest obiectiv de infrastructură mare. Este cel mai complex și cel mai important proiect românesc de infrastructură de după 1989. S-au investiti aici multe resurse, s-a muncit mult și iată că a ieșit un lucru trainic. Îi felicit pe toți cei care au contribuit la această lucrare de mare anvergură. Îi felicit pe partenerii noștri din Japonia și Italia, îl felicit pe ministrul Transporturilor și pe colegii dumnealui cu care am lucrat și care s-au preocupat de finalizarea acestei lucrări și, totodată, doresc să îi felicit pe angajații care au lăsat aici o parte din energia lor. Mulțumim cu toții sprijinului european consistent pentru acest proiect. Este un motiv de mândrie națională. Toți cei implicați am demonstrat că România poate construi serios, eficient și chiar spectaculos cu eforturile populației, țării și cu sprijinul concetățenilor europeni. Sunt puse în această lucrare 20.000 de tone de oțel pentru 86 de tronsoane de tablier. Acestea au fost furnizate de combinatul din Galați, iar construcția segmentelor a fost realizată la Brăila. Avem astfel un exemplu excelent de colaborare regională cu sprijin european pentru un proiect de mare utilitate în zona Dunării de Jos”, a afirmat Nicolae Ciucă.
Marcel Ciolacu, premierul României: „Cele 500 de milioane de euro investite în pod s-au întors în mare parte în economia românească, mai ales în această regiune”
Marcel Ciolacu, prim-ministrul țării și președintele PSD, a scos în evidență impactul pe care construcția podului l-a avut asupra economiei locale.
„Sunt onorat să celebrăm astăzi munca serioasă și de bună calitate. Prin inaugurarea acestui pod spectaculos, România transmite Europei și lumii întregi un mesaj clar, iar acest mesaj este că vrem, știm și mai ales putem să ne construim destinul ca o națiune europeană, puternică și mândră. Podul suspendat pe care ne aflăm este un exemplu în multe privințe. Este un exemplu al muncii în echipă, al cooperării internaționale printr-o lume modernă și plină de provocări. Un consorțiu italo-japonez a lucrat cot la cot cu zeci de subcontractori români. Firmele noastre au participat cu sutele, oameni și mii de mașini, utilaje, macarale și tehnologie diversificată. Este și un model de investiție publică majoră, un uriaș efect multiplicator. Cele 500 de milioane de euro investite în pod s-au întors în mare parte în economia românească, mai ales în această regiune. Beneficiare sunt familiile a mii de angajați de la companii din județe precum Brăila, Tulcea și Galați care au lucrat și lucrează încă la finalizarea întregului obiectiv. Acești bani au însemnat cu siguranță zeci de mii de vise transformate în realitate în viața de zi cu zi a unor copii, a unor părinți și chiar a unor bunici. Este însă în egală măsură un simbol al patriotismului economic pe care l-am pus la baza programului de guvernare. (…) Acest pod devine azi un proiect reușit al României, un proiect pentru care toți cei care au muncit aici merită felicitați și fac asta din toată inima, fiindcă pandemia și războiul din Ucraina i-au întârziat”, a spus premierul României.
Adina Vălean, comisar european
Adina Vălean, comisar european, a declarat că Podul peste Dunăre va duce la dezvoltarea economică a zonei Brăila-Galați-Tulcea.
“Mă bucur în mod special să fiu astăzi reprezentantul Comisiei Europene la inagurarea acestui pod suspendat. Un proiect românesc de succes și în aceeași măsură un proiect european de succes. Noul pod a primit o finanțare de 363 milioane euro, partea fondurilor europene, din fondurile de coeziune, însemnând 85% din valoarea totală a proiectului. Fiecare proiect de infrastructură aduce prosperitate și confort de cetățeni. Cele aproape 50 de minute economisite în trecerea Dunării prin această nouă conexiune ne așteptăm să ducă la dezvoltarea economică a comunităților din regiune, a comunității de transportatori, să aibă un impact pozitiv pentru regiunile Moldova și Dobrogea. (…) Podul pe care îl inaugurăm astăzi este unul dintre cele mai mari și sofisticate tehnic din Uniunea Europeană și demonstrează că România are capacitatea de a dezvolta proiecte complexe de infrastructură”, a punctat comisarul european.
Yuumi Yoshikawa, Viceministru parlamentar pentru Afaceri externe al Japoniei
Înainte de a-și începe discursul, Yuumi Yoshikawa a făcut gestul de politețe specific culturii japoneze și s-a înclinat mai întâi către pod și apoi spre audiență.
“Sunt foarte bucuroasă că pot fi prezentă astăzi aici la ceremonia de inaugurare a podului peste Dunăre de la Brăila. Este un pod al prieteniei între România și Japonia și pentru noi este o onoare mare faptul că al treilea pod suspendat ca mărime din Uniunea Europeană a fost construit cu tehnologie japoneză. Sperăm că acest pod va rămâne în memorie ca un simbol al prieteniei dintre Japonia și Italia și dintre Japonia și Uniunea Europeană. Aș dori să îmi arăt recunoștința față de toți cei care au făcut eforturi pentru realizarea acest pod”, a declarat Viceministrul parlamentar pentru Afaceri externe al Japoniei.
Tullio Ferrante, secretar de stat în Guvernul italian, ministerul Infrastructurii și transporturilor
“Sunt încâtat să vă transmit salutul meu personal, al ministrului Matteo Slavini și al întregului guvern italian. Inaugurarea Podului de la Brăila marchează un moment istoric nu doar pentru România ci pentru întreaga Uniune Europeană. Suntem mândri că Italia, datorită consorțiului italian WeBuild, condus de Cavalio Rusalini, și-a adus o contribuție importantă, prin capacitatea managerială și excelența tehnolgoică la realizarea acestui lucrări extraordinare. Este vorba despre o infrastructură esențială care va favoriza relansa creșterii și coeziunii teritoriale a României și întregii Europe central-estice. Lucrarea are și o valoare excepțională din punctul de vedere al rezilienței strategice. Sprijinul acordat Ucrainei și Moldovei și răspunsul în fața agresiunii ruse trebuie să continue să se afle în centrul acțiunii guvernelor noastre. Felicitări România, felcitări Italia, felicitări Europa!
Mihai Tudose: “De când au început pilonii podului să iasă din pământ au început să crească și proiectele de infrastructură în zona noastră”
Europarlamentarul PSD Brăila, Mihai Tudose, și premierul care a semnat contractul Podului suspendat peste Dunăre, a subliniat că evenimentul de astăzi marchează începutul dezvoltării pentru zona Dunărea de Jos.
“O să vă cer îngăduința ca astăzi, aici, să nu fiu nici fost prim-ministru sau ministru, nici europarlamentar, ci am să vă vorbesc ca brăilean. După anii ’90 toți am sperat la o dezvoltare accelerată a regiunii noastre, a României în general, dar și noi, cei de aici, de la Dunărea de Jos, am sperat că va veni binele și peste noi. Binele a început să vină dinspre Vest, dar venea spre vest și a ajuns mai puțin în est, mai ales în sud-est. Că nu prea avea pe unde. Nu erau șosele, nu erau poduri etc. Dunărea de Jos, Brăila-Galați, este a doua aglomerare urbană după București, iar toate investițiile se blocau fiindcă nu era infrastructură. Și nu erau șosele fiindcă nu era podul. Podul nu era fiindcă nu erau șosele. Nu avea rost să faci aeroport cargo de marfă fiindcă, nu-i așa, nu era pod, nu erau șosele… (…) De când au început pilonii podului să iasă din pământ, când toată lumea a început să vadă că podul chiar iese din pământ și nu e o eternă poveste românească «s-a semnat și nu se face», au început să crească și proiectele de infrastructură în zona noastră. Suntem la Podul de la Brăila, e al nostru, îl iubim! Iar ca brăilean vă mai spun în singur lucru: ceea ce facem astăzi este marcarea începutului dezvoltării zonei Dunării de Jos”, a declarat Mihai Tudose.
Pietro Salini, CEO WeBuild: “Mulțumesc tuturor oamenilor care au muncit pe acest șantier și au realizat acest pod pentru generațiile viitoare”
În discursul său, Pietro Salini, CEO WeBuild, a dorit să le mulțumească tuturor oamenilor care timp de șase ani au muncit pentru a construi Podul suspendat peste Dunăre.
“Sunt aici să vorbesc despre această realizare în calitate de reprezentant al consorțiului WeBuild, IHI fiind partenerii noștri japonezi. Sunt un pic emoționat pentru că există o singură zi în care un constructor e fericit. E ziua în care câștigă lucrarea. Imediat, de a doua zi, clientul țipă la el… Că sunt întârzieri… Apoi apar tot felul de probleme. Covid, război, dificultăți tehnice… Și apoi, după toată această perioadă, este o singură zi în care toată lumea e mulțumită. Ziua în care livrezi lucrarea. Asta sărbătorim astăzi. E ziua în care toată lumea e fericită! Ne-am făcut treaba! Oamenii noștri, oamenii de la WeBuild, oamenii de la IHI, sunt cei care au reușit să construiască acest pod. Podul nu este doar un monument al colaborării între Comisia Europeană și o țară sau al colabărării între guverne, ci este și un monument al muncii oamenilor. Oamenii de la WeBuild, de la IHI și oamenii din România, reprezentanții autorităților care au lucrat zi de zi, umăr la umăr, alături de noi pentru a reuși să realizăm acest proiect pentru români. Vreau să mulțumesc tuturor oamenilor care au muncit pe acest șantier și au realizat acest pod pentru generațiile viitoare!”, a declarat Pietro Salini.
Noi investiții în zona Brăila-Galați anunțate de Grindeanu
Înainte de a încheia oficial evenimentul de inaugurare a Podului peste Dunăre, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a făcut o trecere în revistă a investițiilor care vor fi finalizate în lunile următoare în zona Dunărea de Jos.
“Până la sfârșitul anului va trebui să fie finalizat și drumul de aproape de 20 km până la Jijila. La începutul anului viitor trebuie finalizat drumul express Brăila-Galați, pe malul brăilean acest pod se va descărca în acest drum expres. Tot în această zonă e aproape finalizat studiul de fezabilitate pentru drumul express Brăila-Focșani, urmând ca în lunile viitoare să putem să îl scoatem la licitație. Și tot așa pentru drumul expres Brăila-Buzău. Se investește foarte mult în această zonă și sper ca proiectele să mergă în același ritm susținut în viitor”, a precizat ministrul Grindeanu.
Chiriac și Dragomir, mesaj comun: “Imposibilul a devenit posibil”
Prezenți la evenimentul de inaugurare a Podului suspendat peste Dunăre, primarul Marian Dragomir și Francisk Chiriac, președintele Consiliului Județean, au transmis și aceștia un mesaj prin intermediul rețelelor de socializare. Mesajul acestora a fost comun și a sunat în felul următor: “Azi e o zi istorică pentru Brăila, o zi cât cei zeci de ani în care podul a fost doar un vis! Azi, imposibilul a devenit posibil!”.
Administrație
Ajutoare de câte 10.000 de lei, de la Primărie, pentru două familii din Brăila
• două familii din Brăila, aflate în situații dificile, vor primi ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei • la inițiativa primarului Marian Dragomir, proiectele au fost aprobate de Consiliul Local Municipal, după ce Direcția de Asistență Socială Brăila a evaluat situațiile celor afectați și a propus acordarea sprijinului financiar • banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor pentru tratamentul medical complex al fiicei sale
Sprijin concret pentru două familii din Brăila care se confruntă cu situații dramatice. Primarul Marian Dragomir a inițiat două proiecte de hotărâre prin care administrația locală acordă ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei.
Banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost grav afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor financiar pentru tratamentul complex al fiicei sale, diagnosticată cu afecțiuni grave. Ambele inițiative au primit votul Consiliului Local Municipal.
Dincolo de investițiile în infrastructură și proiectele de dezvoltare ale orașului, administrația locală are în vedere și situațiile în care oamenii au nevoie de ajutor imediat. Două astfel de cazuri au ajuns recent în atenția Primăriei Brăila, iar primarul Marian Dragomir a inițiat, alături de viceprimarul Alexandru Jantea-Crican, proiectele prin care familiile aflate în dificultate vor beneficia de câte 10.000 de lei.
Ajutor după un incendiu devastator
Primul caz este cel al unei familii din municipiu care a rămas cu locuința afectată în urma unui incendiu izbucnit pe 13 octombrie 2026. Flăcările au distrus patru anexe gospodărești, printre care bucătăria, baia și două magazii, pe o suprafață de aproximativ 40 de metri pătrați.
Au ars și bunurile aflate în interior, precum și aproximativ doi metri cubi de lemne. Nici locuința propriu-zisă nu a scăpat neatinsă.
Fumul și temperaturile ridicate au deteriorat tavanele, pereții și pardoselile mai multor încăperi, iar într-unul dintre dormitoare tavanul s-a prăbușit. Din fericire, incendiul nu s-a soldat cu victime. Pentru familia afectată, refacerea locuinței reprezintă însă o povară financiară dificil de suportat, veniturile provenind din pensii nefiind suficiente pentru acoperirea lucrărilor necesare.
În urma evaluării situației de către Direcția de Asistență Socială Brăila, a fost propus și aprobat un ajutor de urgență de 10.000 de lei, destinat reabilitării parțiale a imobilului.
Un alt ajutor, pentru tratamentul unei adolescente
Cel de-al doilea sprijin financiar este destinat unei familii care se confruntă cu o situație medicală deosebit de dificilă. O adolescentă diagnosticată încă de la naștere cu paralizie cerebrală spastică și scolioză severă are nevoie de o intervenție chirurgicală complexă la nivelul coloanei vertebrale.
Potrivit documentelor prezentate consilierilor locali, evoluția afecțiunii a impus recomandarea unei intervenții într-o clinică specializată din Uniunea Europeană, unde este necesară formarea unei echipe medicale multidisciplinare. Intervenția presupune o procedură complexă de stabilizare și corectare a coloanei vertebrale, care trebuie realizată într-un timp cât mai scurt. Costurile sunt considerabile.
Numai avansul solicitat de clinica din străinătate pentru procedura medicală se ridică la 36.800 de euro, iar suma finală urmează să fie stabilită în funcție de complexitatea intervenției și durata spitalizării. Familia are posibilități financiare limitate, venitul lunar fiind asigurat în prezent de un singur părinte angajat, în timp ce celălalt nu are un loc de muncă.
În aceste condiții, cheltuielile pentru transport, cazare, investigații medicale și recuperare reprezintă un efort suplimentar important.
Pentru a contribui la acoperirea unei părți dintre aceste cheltuieli, Primăria Brăila va acorda familiei un ajutor de urgență de 10.000 de lei. Suma este destinată transportului către unitatea medicală, cazării, investigațiilor și procedurilor de recuperare necesare adolescentei.
Inițiativă pentru sprijinirea celor aflați în situații-limită
Cele două proiecte au fost inițiate de primarul Marian Dragomir și viceprimarul Alexandru Jantea-Crican și au fost aprobate de Consiliul Local Municipal Brăila. Fondurile vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila.
Potrivit condițiilor stabilite, beneficiarii vor trebui să justifice utilizarea sumelor prin documente, în termen de șase luni de la efectuarea plății. Pentru ca acest sprijin să ajungă la familiile care au nevoie de el, un rol important l-a avut Direcția de Asistență Socială Brăila, care a analizat fiecare situație în parte și a evaluat dificultățile cu care se confruntă cei afectați.
Într-un caz, este vorba despre o familie care trebuie să-și refacă locuința după incendiul care i-a afectat gospodăria, iar în celălalt, despre o mamă care face eforturi pentru a-i asigura fiicei sale accesul la o intervenție medicală complexă.
În urma evaluărilor și a demersurilor făcute de instituție, au fost propuse soluții concrete de sprijin, materializate prin cele două ajutoare de urgență. În cazul în care banii nu sunt folosiți în scopurile pentru care au fost acordați, aceștia pot fi recuperați conform legii.
Fondurile, în valoare totală de 20.000 de lei, vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila. Cele 20.000 de lei reprezintă un ajutor punctual, dar și o formă de solidaritate a comunității locale față de oameni care se confruntă cu probleme ce le depășesc posibilitățile financiare.
Iar prin aceste inițiative, administrația condusă de Marian Dragomir intervine în două situații în care sprijinul financiar poate face diferența: refacerea unui cămin afectat de incendiu și susținerea unei familii care luptă pentru accesul copilului la tratamentul medical de care are nevoie.
Administrație
Noul bloc de lângă faleză începe să prindă formă
• fundația e gata, se intră în următoarele etape ale construcției • la fața locului a fost montată, ieri, o macara de mare capacitate, necesară pentru actuala fază a șantierului • blocul va avea cinci etaje și o arhitectură modernă, cu impact deosebit asupra aspectului general al falezei Dunării
Șantierul de la capătul bulevardului Cuza, unde se ridică un nou bloc de locuințe – primul cu vedere spre Dunăre din această zonă a falezei – a trecut de faza realizării fundației și intră în faza construcției propriu-zise.
Ieri, traficul auto a fost întrerupt aproape toată ziua pe porțiunea de bulevard dintre Calea Călărașilor și Faleză, deoarece a fost adusă pe bucăți și montată la fața locului o macara de mare capacitate care urmează să deservească șantierul în următoarele luni.
După cum v-am mai informat, blocul care va schimba complet aspectul zonei va avea cinci etaje și este descris, atât de antreprenorul ”Doraly Mall” SRL Constanța cât și de autoritățile locale ca fiind un ”proiect ultramodern”, cu parcări amenajate la subsol și cu o panoramă deosebită spre Dunăre.




Autorizația de Construire a fost emisă de Primăria Brăila în 15 septembrie 2025, iar șantierul a fost deschis efectiv în luna decembrie a anului trecut.
Imobilul cu funcțiunea de locuințe colective va avea regim de înălțime subsol plus parter plus cinci etaje, iar pe terenul în suprafață de 1.398 metri pătrați, proprietate a ”Doraly Mall”, vor fi amenajate, pe lângă blocul propriu-zis, și spații verzi și locuri de joacă.
În total, blocul va avea 39 de apartamente, dintre care 28 apartamente cu 2 camere și 11 apartamente cu 3 camere.
Lângă șantier sunt deja afișate imagini cu viitoarea construcție, fiind scoasă în evidență stilul arhitectonic modern, cu suprafețe vitrate mari și linii drepte.
Viitorii locatari vor beneficia de locuri de parcare amenajate atât la subsolul clădirii cât și pe un teren învecinat, situat pe Bdul Cuza, nr. 10 – 12, teren aflat, de asemenea, în proprietatea ”Doraly Mall”.
Numărul total de locuri de parcare va fi de 52, dintre care 26 vor fi amplasate la subsolul blocului, iar 26 pe terenul de la nr. 10-12.
În prezent, se lucrează la fundația clădirii, iar reprezentanții constructorului spun că blocul ar putea fi inaugurat în toamna anului viitor.






















