Social
Marea atletă Anişoara Cuşmir-Stanciu, Cetăţean de onoare al Municipiului Brăila
• Consiliul Local Municipal a adoptat, ieri, un proiect de hotărâre în acest sens • atât votul consilierilor cât şi înmânarea titlului au avut loc în cadrul a două şedinţe găzduite de Amfiteatrul Colegiului Naţional “Gheorghe Munteanu Murgoci”, Anişoara Cuşmir-Stanciu fiind fost absolvent • brăileanca a devenit campionă olimpică în 1984 şi este sportiva care a doborât de şase ori recordul mondial la săritura în lungime • şedinţele de ieri au deschis o serie de evenimente care marchează împlinirea a 100 de ani de existenţă a liceului
Atleta de renume mondial, Anişoara Cuşmir-Stanciu, a primit, ieri, titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Brăila. Consilierii municipali s-au întâlnit de dimineaţă în cadrul unei şedinţe extraordinare ce a avut loc în Amfiteatrul Colegiului Naţional “Gheorghe Munteanu Murgoci”. Aceştia au ales o altă sală de şedinţe decât cea obişnuită, pentru că sportiva brăileană a fost absolventă a liceului “Murgoci”, iar conducerea unităţii de învăţământ a decis să îşi înceapă astfel seria de evenimente pregătite pentru marcarea a 100 de ani de existenţă a colegiului.
Proiectul privind acordarea titlului de cetăţean de onoare al Brăilei a venit la iniţiativa consilierilor municipali PSD Brăila Marian Neta, Valentin Pătârlăgeanu, George Caranica şi Virginia – Loredana Badiu. Pe lângă primarul Marian Dragomir şi membrii CLM Brăila, la şedinţă au luat parte şi preşedintele CJ Brăila Francisk Chiriac, prefectul George Paladi, dar şi fostul primar Aurel Simionescu.
“La propunerea liceului, consilierii locali care sunt în Consiliul de Administraţie au iniţiat acest proiect de hotărâre prin care un fost absolvent, în urma unor rezultate deosebite pe plan sportiv, dar şi prin activitatea pe care a desfăşurat-o în decursul timpului, este propus astăzi cetăţean de onoare. Cunoaştem cu toţii rezultatele deosebite ale sportivei Anişoara Cuşmir-Stanciu, faptul că a depăşit recorduri mondiale, faptul că a fost nominalizată ca Maestru Emerit al Sportului, că a coordonat lotul olimpic al României la Rio, dar activitatea dânsei nu poate fi cuprinsă doar în aceste rânduri pe care consilierii şi iniţiatorii le-au depus la materialul anexat şedinţei. Considerăm că este o onoare pentru Primăria Municipiului Brăila, să fim reprezentaţi de un astfel de sportiv, absolvent al liceului. Dar şi un exemplu pentru absolvenţii tuturor liceelor din Municipiul Brăila”, a declarat Dragomir.
Au mai luat cuvântul liberalul Petrică Popa care a solicitat ca în viitorul mandat consilierii să fie invitaţi şi la inaugurarea “Aleii Personalităţilor”, PND-istul Adrian Traian care a felicitat colegiul “Gheorghe Munteanu Murgoci” cu ocazia aniversării a 100 de ani de existenţă, iar PSD-istul Marian Neta a declarat că este un cunoscut al familiei sportivei şi a ţinut să vorbească despre importanţa sportului şi a cărţii în societate. Tot în şedinţa extraordinară a CLM a luat cuvântul şi conducerea liceului şi reprezentanta elevilor din “Murgoci”.
Acordarea titlului de cetăţean de onoare al Municipiului Brăila s-a făcut, potrivit legii, prin vot secret. Astfel, Anişoara Cuşmir-Stanciu a primit distincţia cu 22 voturi “pentru” din partea consilierilor prezenţi şi zero împotrivă. De la şedinţă au absentat motivat patru consilieri: Daniela Rădulescu şi Dan Păun de la ALDE, liberalul Cristian Pricop şi PND-istul Bogdan Botea.
Ulterior, în aceeaşi sală, la ora 11:00 a avut loc o altă întâlnire, în care sportiva a primit un buchet de flori şi distincţia din partea municipalităţii.
“Mulţumesc domnului primar pentru promptitudinea cu care a răspuns, pentru că iniţiativa a aparţinut unei foste eleve şi prietene de-a mea, doamna Gina Panait. Demersurile au fost făcute într-adevăr de liceul unde mi-am petrecut o parte din adolescenţă. Vă mulţumesc din suflet pentru tot! La mulţi ani în acest ceas aniversar şi felicitări tuturor cadrelor didactice şi elevilor! Succes pe mai departe! Vă mulţumesc din suflet! Oricum, permanent v-am purtat aici undeva (n.r. – în inimă). Vă mulţumesc mult de tot!”, a declarat Anişoara Cuşmir-Stanciu după primirea distincţiei.
Cariera Anişoarei Cuşmir-Stanciu
Născută la Brăila, în 1962, Anişoara Cuşmir-Stanciu a început atletismul la vârsta de 10 ani. Adevăratele performanţe au venit după numai un an de zile de când a fost preluată de antrenorul Ioan Moroiu, cel care i-a şlefuit calităţile de săritoare în lungime.
Potrivit site-ului clubului cssteaua.ro, acolo unde antrenează în prezent, pe 4 iunie 1983, Anişoara Cuşmir-Stanciu duce recordul mondial la sărituri până la 7,43 m, infirmând astfel calculele antrenorilor, medicilor, biochimiştilor, specialiştilor care studiau dinamica creşterii valorii recordurilor şi care prognosticaseră depăşirea graniţei de 7,40 m pentru anul 2000. Agenţiile internaţionale de presă au transmis repetat în acea zi ştirea despre “fantastica, incredibila performanţă a atletei românce”.
Anişoara Cuşmir-Stanciu a atins însă apogeul carierei în 1984, când a câştigat medalia de aur la Jocurile Olimpice de la Los Angeles. De altfel, la acea ediţie a competiţiei atletismul românesc a fost reprezentat de 9 sportive, dintre care 8 au realizat cea mai bună performanţă a atletismului românesc din istoria participărilor la Jocurile Olimpice, câştigând în total 10 medalii.
În palmaresul sportivei din Brăila se mai află şi titlurile de vicecampioană mondială şi europeană, reuşind să doboare de şase ori recordul la săritura în lungime.
Având un palmares impresionant şi un viitor strălucit în faţă, atleta a fost nevoită să se retragă la doar 22 de ani din motive medicale.
Maestru Emerit al Sportului, Anişoara Cuşmir-Stanciu a primit în anul 2000 Ordinul naţional „Pentru Merit”, în grad de ofiţer.
În prezent, fosta mare campioană olimpică din Brăila este antrenor în cadrul secţiei de atletism a clubului CS Steaua Bucureşti. În 2016, aceasta a coordonat lotului olimpic de atletism Rio 2016.
Social
Sărăcia afectează milioane de copii din România. Unul din trei se confruntă cu riscul excluziunii sociale
Sărăcia continuă să afecteze profund copilăria în România. Pentru sute de mii de familii, lipsurile nu înseamnă doar dificultăți în achitarea facturilor, ci și probleme în asigurarea unei alimentații corespunzătoare, a hainelor, a rechizitelor sau a accesului la activități educaționale. Cele mai recente date europene arată că aproape unul din trei copii din România se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, o realitate care influențează nu doar prezentul, ci și șansele acestor copii de a avea un viitor mai bun.
Potrivit datelor Eurostat pentru anul 2025, 32,4% dintre copiii din România cu vârste sub 18 ani se aflau în această situație. Procentul este mai mic decât în anii precedenți, când indicatorul ajunsese la 39% în 2023 și 33,8% în 2024, însă țara noastră continuă să se situeze printre statele europene cu cele mai ridicate niveluri ale sărăciei în rândul copiilor.
România, printre țările europene cu cele mai mari probleme
Datele publicate în octombrie 2026 de organizația Salvați Copiii confirmă amploarea fenomenului. La nivelul Uniunii Europene, aproximativ 19 milioane de copii continuă să fie expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială.
România a înregistrat în 2025 cea mai redusă valoare a indicatorului din ultimul deceniu, însă procentul de 32,4% rămâne foarte ridicat în comparație cu media europeană. În clasamentul statelor membre, țara noastră se află pe locul al treilea, după Spania și înaintea celorlalte state cu valori mai mici.
Sărăcia nu trebuie înțeleasă exclusiv ca lipsa veniturilor. Indicatorul european ia în calcul și privarea materială și socială severă, precum și situația copiilor care trăiesc în gospodării în care adulții au o intensitate foarte redusă a muncii.
Cu alte cuvinte, un copil poate fi afectat chiar dacă familia sa are un anumit venit, atunci când resursele disponibile nu îi permit să beneficieze de condițiile considerate necesare pentru o viață decentă.
Sărăcia se vede în alimentație, educație și sănătate
Consecințele lipsurilor materiale se resimt în aproape toate aspectele vieții unui copil. Unii nu au acces constant la alimente suficiente și variate, alții nu dispun de haine potrivite pentru sezonul rece sau de un spațiu adecvat pentru pregătirea lecțiilor.
În familiile vulnerabile, costurile asociate școlii pot deveni o povară suplimentară. Transportul, rechizitele, îmbrăcămintea și participarea la activități educaționale pot depăși posibilitățile părinților. În aceste condiții, copiii pornesc în viață cu dezavantaje importante față de colegii lor din familii cu venituri mai mari.
O analiză prezentată de Salvați Copiii în octombrie 2026 evidențiază și diferențele mari de performanță școlară în funcție de situația economică a familiei.
Potrivit datelor PISA 2025 citate de organizație, 70,6% dintre elevii proveniți din medii dezavantajate au rezultate slabe la citire, comparativ cu 20,6% dintre elevii din familii înstărite.
Diferența arată cât de mult poate influența situația materială accesul la educație și capacitatea copiilor de a-și valorifica potențialul.
O problemă care poate continua și la vârsta adultă
Efectele sărăciei din copilărie nu dispar automat odată cu înaintarea în vârstă. Lipsurile din primii ani de viață pot influența dezvoltarea, sănătatea, rezultatele școlare și posibilitățile de angajare.
Copiii care nu beneficiază de aceleași oportunități educaționale au un risc mai mare să întâmpine dificultăți și la intrarea pe piața muncii. Astfel, dezavantajele economice se pot transmite de la o generație la alta.
Organizația Salvați Copiii atrage atenția asupra necesității unor măsuri mai consistente pentru sprijinirea familiilor vulnerabile, inclusiv prin acces mai bun la educație, servicii medicale, hrană și protecție socială.
Datele arată că România a făcut progrese în ultimii ani, dar problema este departe de a fi rezolvată. În spatele procentelor statistice se află copii pentru care lucruri considerate firești de alți colegi – o masă suficientă, rechizite noi, haine potrivite sau participarea la o excursie școlară – pot rămâne un lux.
Social
Una din patru gospodării din mediul rural încă nu are toaleta în locuință
Deși România a făcut progrese importante în ultimii ani în ceea ce privește condițiile de locuit și extinderea utilităților, accesul la facilități sanitare de bază rămâne o problemă pentru numeroase familii din mediul rural. Aproximativ una din patru gospodării de la sate nu are nici în prezent toaletă în interiorul locuinței, iar diferența față de mediul urban continuă să fie considerabilă.
Potrivit celor mai recente date INS, aferente anului 2025 și analizate într-un studiu privind infrastructura locuințelor, doar 75% dintre gospodăriile rurale aveau toaleta în interiorul casei. Situația este ceva mai bună în privința băii, 75,5% dintre gospodării beneficiind de cadă sau duș în locuință.
Prin comparație, în mediul urban, aproape 98% dintre gospodării dispun de aceste facilități.
Progrese importante în ultimii aproape 20 de ani
Evoluția este totuși semnificativă dacă sunt comparate datele actuale cu cele din urmă cu aproape două decenii.
În 2007, numai 16,5% dintre gospodăriile din mediul rural aveau toaletă în interiorul locuinței. În cazul băii, procentul era de 20,4%.
În 2025, valorile au ajuns la 75%, respectiv 75,5%. Asta înseamnă că accesul la facilități sanitare s-a îmbunătățit considerabil, însă decalajul dintre sate și orașe rămâne mare.
Și în ultimul an s-au înregistrat progrese. Ponderea gospodăriilor rurale cu toaletă în interior a crescut de la 71,1% în 2024 la 75% în 2025.
Cu toate acestea, aproximativ un sfert dintre gospodăriile de la sate continuă să utilizeze toalete amplasate în afara locuinței.
Canalizarea rămâne una dintre marile probleme ale satelor
O altă provocare este reprezentată de extinderea rețelelor de canalizare. Chiar dacă infrastructura s-a dezvoltat, accesul la apă curentă nu înseamnă automat și posibilitatea racordării la sistemul public de colectare a apelor uzate.
În 2025, România avea 2.424 de comune cu rețea de alimentare cu apă, în timp ce canalizarea era disponibilă în numai 1.381 de comune, dintr-un total de 2.862.
Astfel, 1.063 de comune aveau apă la robinet, dar nu dispuneau de rețea publică de canalizare.
Totuși, anul trecut a adus o extindere importantă a infrastructurii. Rețeaua de canalizare din mediul rural a crescut cu 11,8%, ajungând la 24.623 de kilometri. În același timp, rețeaua de alimentare cu apă s-a extins cu 2,6%.
În cursul anului 2025, 85 de comune care nu aveau anterior canalizare au beneficiat de conectarea la această infrastructură.
Brăila, printre județele cu multe comune fără canalizare
Situația infrastructurii diferă semnificativ de la un județ la altul. În județul Brăila, dintre cele 40 de comune, numai opt aveau rețea de canalizare în 2025, potrivit datelor prezentate în analiza bazată pe statisticile INS.
Asta înseamnă că 32 de comune nu aveau încă această infrastructură publică.
Este important de precizat că lipsa unei rețele publice de canalizare nu înseamnă automat că toate gospodăriile din respectivele localități nu au toaletă în interior. Unele locuințe dispun de sisteme individuale de colectare a apelor uzate.
La nivel național, diferența dintre mediul rural și cel urban arată însă că accesul la condiții sanitare considerate obișnuite în majoritatea locuințelor de la oraș continuă să fie o problemă pentru numeroase familii de la sate.
Extinderea rețelelor de apă și canalizare rămâne esențială pentru îmbunătățirea condițiilor de trai, protejarea sănătății populației și reducerea diferențelor dintre comunitățile rurale și cele urbane.





















