Social Media

Cultură

Managerii instituţiilor de cultură din municipiu «se încălzesc» să intre în evaluări

Timp de citire: 4 minute

• este vorba despre Lucian Sabados, managerul Teatrului “Maria Filotti”, Daniela Mihovici, cel al Teatrului de Păpuşi, şi Emanoil Ciucaşu, managerul Casei de Cultură Brăila • consilierii municipali au stabilit, recent, comisia care le va evalua activitatea în perioada februarie – martie • la finalul analizei (raport de activitate plus interviu) cei trei manageri se vor alege cu câte o notă • orice notă sub 7 este considerată un rezultat nesatisfăcător
 
Consilierii municipali au aprobat, recent, regulamentul de organizare şi desfăşurare a evaluării anuale a managementului pentru Teatrul “Maria Filotti” (Lucian Sabados), Teatrul de Păpuşi (Daniela Mihovici) şi Casa de Cultură a Municipiului Brăila (Emanoil Ciucaşu). Totodată, membrii CLM au selectat şi componenţa comisiei care va face evaluarea, a celei de contestaţii, precum şi a secretariatului. Plecând de la ideea că din cele două comisii trebuie să facă parte şi un reprezentant al Consiliului Local, în şedinţa ordinară din luna ianuarie s-au făcut propuneri în acest sens şi s-a votat secret.
Astfel, pentru comisia de evaluare a managementului în cazul tuturor celor trei instituţii de cultură, a fost propus PSD-istul Sorin Boşneag care a primit 25 voturi “pentru” şi 1 “împotrivă”.  Pe lângă acesta, din comisie va mai face parte: Ionica Chiriac director executiv al Direcţiei de Cultură, Învăţământ, Sport, Turism a Primăriei şi Nicoleta Brânzia – rectorul general al Liceul “Hariclea Darclee”.
Pentru comisia de soluţionare a contestaţiilor, a fost propus ca reprezentant al CLM, PSD-istul Adrian Goanţă, care a primit la fel ca Boşneag, tot 25 voturi “pentru” şi 1 “împotrivă”. Din această comisie mai fac parte Angelica Bratu – director executiv al Direcţiei Juridic Contencios APL şi Elisabeta Volcu – inspector şcolar arte la Inspectoratul Şcolar Judeţean Brăila.
Secretariatul comisiei, care are rolul de a organiza evaluarea, este alcătuit din reprezentanţi ai autorităţii: Vasilica Gurgu (director executiv, Direcţia Finanţelor Publice Locale), Marin Jercan (şef Serviciu Juridic Contencios), Adrian Lujanschi (şef Birou Resurse Umane), Andra Marinescu (inspector în cadrul Direcţiei Cultură, Învăţământ, Sport, Turism), Leonard Başturescu (inspector în cadrul Direcţiei Cultură, Învăţământ, Sport, Turism), şi Camelia Gabriela Martinov – (consilier primar).
 
Perioadele de analiză diferă în funcţie de manageri
Din regulamentul aprobat de către consilierii municipali aflăm că analiza managerilor instituţiilor vizate se va realiza în perioada februarie – martie 2018. Chiar şi aşa, trebuie punctat că evaluările vor viza intervale diferite, în funcţie de cât de des s-au făcut aceste verificări în trecut. În cazul managerului Teatrului “Maria Filotti” Brăila, analiza va viza perioada iulie – decembrie 2017, însă la Teatrul de Păpuşi perioada este decembrie 2016 – decembrie 2017, în timp ce la Casa de Cultură a Municipiului Brăila vorbim despre noiembrie 2016 – decembrie 2017. În toate cazurile, pe lângă verificarea rapoartelor de activitate va urma şi un interviu, iar rezultatul va fi un cumul al notelor obţinute. Concret, evaluarea managerilor se organizează în două etape: prima se referă strict la analiza raportului de activitate, iar a doua la susţinerea acestui raport de către manager în cadrul unui interviu desfăşurat la sediul autorităţii sau al instituţiei. De precizat că orice rezultat sub nota 7 este considerat nesatisfăcător, însă în cazul în care nu sunt de acord cu punctajul obţinut, managerii au 3 zile la dispoziţie să depună contestaţii.
Trebuie subliniat că, potrivit aceluiaşi proiect de hotărâre, membrii comisiei de evaluare, cei ai comisiei pentru soluţionarea contestaţiilor precum şi cei ai secretariatului vor beneficia de o indemnizaţie în cuantum de 10% din indemnizaţia ordonatorului principal de credite (Primarul), precum şi de decontarea cheltuielilor de transport, cazare şi diurnă, după caz, plătite din bugetul autorităţii, pe baza unor contracte civile conform prevederilor Codului Civil.

Cultură

„Nu Brăila este fiica Țării Românești, ci ea este maica acestui Principat”

• este titlul colocviului dedicat savantului Nicolae Iorga, la 155 de ani de la naștere • evenimentul se va desfășura marți, 17 noiembrie, în Sala „Regele Ferdinand I și Regina Maria” a Muzeului Brăilei „Carol I” • vor susține comunicări: drd. Fatme Nistoroi, drd. Cătălina Mârza, conf. dr. Costin Croitoru, dr. Zamfir Bălan și dr. Adrian Trifan

Publicat

în

„Nu Brăila este fiica Țării Românești, ci ea este maica acestui Principat”

Sala „Regele Ferdinand I și Regina Maria” a Muzeului Brăilei „Carol I” (instituție aflată în Piața Traian nr. 3) găzduiește marți, 17 noiembrie 2026, de la ora 11:00, colocviul „Nu Brăila este fiica Țării Românești, ci ea este maica acestui Principat”, dedicat marelui savant, om politic și academician Nicolae Iorga, la 155 de ani de la naștere. Intrarea este liberă. 

Prezintă: drd. Fatme Nistoroi, „Contribuțiile lui Nicolae Iorga referitoare la Brăila turcească”; drd. Cătălina Mârza, „Institutul Român (Casa Iorga) din Saranda, Albania, centru de cultură și spiritualitate românească în Balcani”; conf. dr. Costin Croitoru, „Asupra legăturilor lui Nicolae Iorga cu Brăila”; dr. Zamfir Bălan, „Nicolae Iorga despre Panait Istrati” și dr. Adrian Trifan, „Nicolae Iorga și românii din Balcani”.

Savantul Nicolae Iorga (n. 5 iunie 1871, Botoșani, d. 27 noiembrie 1940, Strejnicu) a fost un mare istoric, critic literar, dramaturg, enciclopedist, memorialist, profesor universitar și academiecian, dar și om politic (parlamentar, cel de-al 34-lea prim-ministru al României). Implicat activ în sărbătorirea Centenarului eliberării urbei dunărene de sub turci (1929), Iorga a fost un adevărat prieten al Brăilei, apropiat al familiei primarului Traian Țino și nu numai.

A publicat lucrări despre Brăila și a susținut conferințe la Teatrul Comunal, azi „Maria Filotti”.

Citește articolul complet

Cultură

„Armata Română la ceas de sărbătoare”. Expoziție de Ziua Artileriei Române

• deschisă publicului pe 10 noiembrie, în clădirea de patrimoniu a Bibliotecii Județene „Panait Istrati”, expoziția documentară realizată de Camelia Aurelia Cherciu, biblitecar, poate fi vizitată până la data de 24 noiembrie 2026

Publicat

în

„Armata Română la ceas de sărbătoare”. Expoziție de Ziua Artileriei Române

„Armata Română la ceas de sărbătoare” – este tema expoziției documentare realizată de Camelia Aurelia Cherciu, bibliotecar, cu prilejul Zilei Artileriei Române (10 noiembrie). Deschisă la Compartimentul Împrumut Carte pentru Adulți, din clădirea de patrimoniu a Bibliotecii Județene „Panait Istrati” Brăila (Piața Poligon nr. 4), expoziția poate fi vizitată până pe data de 24 noiembrie 2026.

„Ziua Artileriei Române este sărbătorită, anual, la 10 noiembrie, în amintirea momentului în care, prin Porunca Domnească nr. 198, domnitorul Gheorghe Bibescu a consfințit înființarea primei baterii de artilerie a Țării Românești. Data reprezintă actul de naștere al artileriei române moderne și un reper fundamental în tradiția militară națională. Această zi este mai mult decât o aniversare militară.

Este un prilej de omagiere a generațiilor de artileriști care și-au făcut datoria pe câmpurile de luptă, a celor care au contribuit la dezvoltarea și modernizarea armei și a tuturor militarilor care duc mai departe tradiția acesteia.

Pentru că Artileria nu înseamnă doar tunuri, obuziere sau rachete.  Înseamnă precizie, calcul, disciplină, stăpânirea tehnicii și, mai presus de toate, oameni bine pregătiți, capabili să acționeze împreună. Pentru că, dincolo de puterea focului, adevărata forță a artileriei a stat, întotdeauna, în priceperea și responsabilitatea celor care o servesc”, au consemnat organizatorii expoziției documentare.

Istoria artileriei este legată de procesul de modernizare a Armatei Naționale și de formarea statului român modern. De-a lungul timpului, de la primele tunuri de bronz până la sistemele moderne de artilerie, această armă a reprezentat una dintre principalele forțe de sprijin ale trupelor terestre, având un rol important în marile confruntări militare ale României.

Primele forme de artilerie au fost cunoscute pe teritoriul românesc încă din Evul Mediu, fiind folosite în oștile voievozilor și domnitorilor. Totuși, constituirea artileriei ca armă distinctă, organizată în cadrul unei armate moderne, s-a produs în secolul al XIX-lea.

Momentul fundamental s-a petrecut la 10 noiembrie 1843, când domnitorul Țării Românești, Gheorghe Bibescu, a promulgat Porunca Domnească nr. 198, prin care se legifera înființarea primei baterii de artilerie. Un detaliu interesant este că primele patru tunuri, de calibru 80 mm, fuseseră dăruite domnitorului de sultanul Abdulmejid I, cu prilejul unei vizite la Istanbul. Primul comandant al bateriei a fost căpitanul Pavel Lenz.

În anii următori, artileria s-a dezvoltat atât în Țara Românească, cât și în Moldova. Un alt reper important a fost 21 decembrie 1860, când, în timpul domniei Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cele patru baterii existente au fost reunite în primul Regiment de artilerie al Armatei Române moderne.

Dezvoltarea artileriei a fost strâns legată de evoluția tehnicii militare și de marile momente ale istoriei naționale.

În timpul Războiului de Independență din 1877 -1878, artileria română s-a afirmat în luptele împotriva otomanilor, contribuind la succesul operațiunilor militare, inclusiv în zona Griviței, Rahovei și Plevnei.

Ulterior, modernizarea armamentului, pregătirea specialiștilor și diversificarea structurilor au transformat artileria într-o componentă esențială a armatei.

La începutul Primului Război Mondial, Armata Română dispunea, deja, de 294 de baterii de artilerie. În această perioadă s-a dezvoltat și artileria antiaeriană, al cărei act de constituire datează din 15 august 1916. În perioada interbelică și în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, arma a continuat să se diversifice, adaptându-se noilor realități ale câmpului de luptă.

În perioada postbelică, artileria română a cunoscut noi etape de reorganizare și modernizare, fiind introduse sisteme de artilerie autopropulsată, mijloace antitanc și lansatoare de rachete.

După 1990, transformarea armatei și apropierea de standardele NATO au impus noi direcții de dezvoltare.

Printre sistemele moderne intrate în dotare se numără LAROM și HIMARS, care au schimbat considerabil capacitatea de sprijin cu foc a Forțelor Terestre Române.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧