Economie
Managementul “Transgaz” își arată roadele. Ion Sterian: „Nu va fi nicio problemă cu diponibilul de gaze naturale”
* ultimele cifre confirmă din plin prognozele directorului “Transgaz” * drept urmare, inflația va scădea, susține un raport al BNR
Prognoza făcută de brăileanul Ion Sterian, directorul general al Transgaz, într-un interviu pentru “Gândul” de la începutul lunii februarie este confirmată de ultimele cifre. Mai exact, Sistemul Național de Transport (SNT) al gazelor naturale este într-o stare optimă, conform datelor în timp real ale Transgaz în funcție de Line Pack (LP), adică volumul efectiv de gaze naturale aflat la un moment dat în sistemul de conducte al operatorului național. Astfel, luni, 17 aprilie, prin conductele Transgaz circulau 75,823 milioane de metri cubi de gaze, respectiv peste 812 milioane kWh, în contextul în care limitele pentru funcționarea optimă a SNT sunt de 75 ÷ 78 milioane metri cubi, respectiv 803,85÷ 836 milioane kWh.
În luna februarie, șeful Transgaz dădea asigurări că „nu va fi nicio problemă cu disponibilul de gaze naturale, indiferent cum vor fi temperaturile”, în contextul în care România avea la acea dată, față de anul trecut, cu circa 780 de milioane de metri cubi de gaze mai multe înmagazinate.
Dat fiind că temperaturile au fost destul de ridicate, au rămas stocuri disponibile la debutul sezonului de injecție, respectiv la 1 aprilie, ceea ce, potrivit directorului general Transgaz, contează foarte mult în asigurarea securității în aprovizionare pentru anul viitor.
„O prognoză făcută cu colegii mei de aici – o să rămânem undeva la sfârșitul lui martie la circa 1,2 miliarde – 1,3 miliarde metri cubi de gaze înmagazinate, asta înseamnă cu mult peste 700 de milioane, la cât am fost anul trecut la sfârșitul ciclului. Păi, dacă luăm producția internă de circa 24 de milioane de metri cubi de gaze (pe zi – n.r.) și luăm o medie de consum de la 1 aprilie la 30 octombrie, de circa 12, 13, 14 miliarde de metri cubi, avem deja o rezervă de 10, 12 milioane de metri cubi din producția internă să-i înmagazinăm. Și dacă adunăm lunile, de la 1 aprilie la 30 octombrie sunt șapte luni, deci 210 zile. Dacă luăm o medie de înmagazinat de 10 milioane de metri cubi de gaze pe zi, atunci sunt deja 2 – 2,1 miliarde de metri cubi de gaze, ca potențial. Și luând volumul de gaze înmagazinate, de 1 – 1,2 miliarde de metri cubi de gaze înmagazinate, trecem la 3,3 miliarde de metri cubi. Noi avem capacitatea de înmagazinare operabilă 100% de 3,07 miliarde de metri cubi, dar poate să se ducă până la 3,3 miliarde de metri cubi de gaze. Deci, în condițiile în care n-am importa niciun metru cub de gaze de nicăieri”, spunea Ion Sterian, pentru Gândul.
Prognoza este confirmată de cele mai recente date publicate de Gas Infrastructure Europe (GIE). Astfel, stocurile României de gaze naturale erau, potrivit GIE, de 13,8592 TWh, la sfârșitul zilei de 15 aprilie, respectiv 42,26% din capacitatea totală.
Cifra este peste dublă, atât cantitativ, cât și procentual, față de datele GIE de anul trecut. Mai concret, în 17 aprilie 2022, când măsurile autorităților europene și naționale după izbucnirea războiului din Ucraina erau la început, erau înmagazinate 6,6337 TWh, o pondere de 20,23% din total și 5,8%, raportat la consum.
Apogeul înmagazinării, conform datelor istorice ale GIE, s-a înregistrat în 11 noiembrie 2022, când erau stocate 32,2137 TWh de gaze naturale, respectiv 98,23% din capacitate și 28,17% față de consumul anual.
Per ansamblu, în 15 aprilie 2023, la nivelul UE, cantitatea de gaze înmagazinată era, la data menționată, de 634,8542 TWh, respectiv 56,32% din cantitatea totală și 16,81% din consumul anual, potrivit datelor citate.
Evoluția resurselor României
Cea mai mare parte din resursele de gaze naturale după două luni ale acestui an provine din producția proprie a României, conform celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică. Mai mult, conform cifrelor agregate, importurile au scăzut cu 64,9% (-324.500 tep) faţă de aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, producția a crescut cu 84.000 tep, respectiv 7,2%.
La creșterea producției de gaze naturale au contribuit și concesionarii perimetrului de mică adâncime din Marea Neagră, Black Sea Oil & Gas (BGOG), care au demarat în a doua parte a anului trecut extracția de gaze. O decizie finală privind investiția în valorificarea gazelor din perimetrul de mare adâncime Neptun Deep – concesionat de OMV Petrom și Romgaz, este așteptată până la finalul lunii iunie.
Un fel de confirmare neoficială a deciziei o reprezintă faptul că șeful Transgaz – compania care va construi o conductă pentru transportul gazelor naturale din România – a semnat, pe 16 martie, cu șefii OMV Petrom și Romgaz, concesionarii perimetrului Neptun Deep din Marea Neagră, documentele prin care se angajează să își rezerve capacitate pe acest gazoduct din zona Tuzla – Podișor, o investiție de o jumătate de miliard de euro.
Drept urmare, avertizarea de săptămâna trecută a producătorului rus Gazprom care a transmis că Europa va avea dificultăți în a-și reumple depozitele de gaze pentru iarna următoare nu stă în picioare pentru România. Gazprom, companie de stat a Rusiei, este parte a așa-numitului război al gazelor între Rusia și țările europene.
Efectele asupra inflației
Cel mai recent raport al Băncii Naționale a Românie asupra inflației, publicat în februarie 2023, detaliază evoluția prețurilor gazelor, în raport cu creșterea resurselor și a stocurilor, dar și estimări privind impactul asupra buzunarelor românilor – per ansamblu asupra inflației – pentru perioada următoare.
„Cu toate că prețurile plătite de către toți consumatorii casnici, indiferent de consum, vor rămâne plafonate până în martie 2025 (conform celei mai recente forme a schemei de sprijin, aprobată în decembrie 2022), diminuarea cotațiilor produselor energetice poate reprezenta o supapă de slăbire a presiunilor inflaționiste resimțite și transmise în prețurile finale de agenții economici, sugerând o tendință de scădere a inflației în perioada următoare”, arăta raportul publicat în februarie.
Economie
Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale
• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).
Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.
Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.
În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă; neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.
„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
CELE MAI CITITE
