Administrație
“Mâna-ntinsă”, reguli noi
• în cadrul ultimei ședințe ordinare a CJ Brăila de la finele lunii trecute, consilierii au aprobat noua formă a regulamentului privind finanțarea asocierilor pe care instituția le va încheia cu primăriile din județ pentru sprijinirea diferitelor proiecte ale acestora în 2023 • suma prinsă în buget pentru acest deziderat este de 10 milioane lei • în cadrul regulamentului s-au făcut câteva departajări în ceea ce privește nivelul financiar cu care CJ Brăila va interveni, în funcție de domeniul proiectelor • consilierii județeni PNL Brăila au acuzat că se fac discriminări și au solicitat finanțări mai mari pentru toate categoriile de propuneri venite dinspre primari • președintele Consiliului Județean Francisk Iulian Chiriac a explicat că nu mai sunt bani la fel ca în anii trecuți, astfel că prioritatea sa o reprezintă proiectele instituției pe care o conduce • acesta a apreciat totuși că ajutorul venit de la nivelul CJ este un plus pentru comunitățile din județ, având în vedere că primarii au și alte surse de finanțare pentru proiecte
Consiliul Județean Brăila a stabilit noile reguli în baza cărora primarii vor beneficia de sprijin financiar din partea instituției în acest an pentru a-și pune în operă diferite proiecte. Mai precis, în cadrul ședinței ordinare de la finele lunii trecute, s-a dat undă verde Regulamentului pentru finanțarea asocierilor Județului Brăila, prin Consiliul Județean Brăila, cu unele unități administrativ-teritoriale (UAT), prin consiliile locale, în vederea realizării unor obiective de interes public pentru anul 2023. După cum aflăm din referatul de aprobare al proiectului, Consiliul hotărăște cooperarea și asocierea cu alte UAT din țară și din străinătate, precum și dacă să adere la asociații naționale și internaționale ale autorităților administrației publice locale, în vedere promovării unor interese comune, în baza Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul Administrativ.
La fel ca în anii trecuți, s-au stabilit anumite categorii de proiecte considerate prioritare pentru a obține finanțare din partea CJ. În acest context, au fost prevăzute în bugetul propriu al CJ Brăila pe anul 2023 sumele necesare realizării de lucrări pe bază de contracte de asociere. În raportul proiectului se precizează că în acest an suma destinată acestor posibile contracte se ridică la 10.000.000 lei.
Care obiective sunt considerate prioritare
Tot din regulamentul aprobat de consilierii județeni mai aflăm că obiectivele ce sunt considerate prioritare de către administrația județului vizează șase domenii: primul este privitor la Învățământ, tineret sport și spații recreere, al doilea la Sănătate, al treilea Cultură și monumente istorice, iar al patrulea Infrastructura rutieră și edilitară – drumuri/străzi interioare. De asemenea, o categorie aparte în ceea ce privește cofinanțările o reprezintă Drumurile comunale, precum și Infrastructura arealului de tip balnear.
Tot în cadrul regulamentului s-au stabilit anumite limite clare privind modul în care Consiliul Județean va aloca aceste sume către proiectele venite din partea primăriilor și în ce procent. Cota de cofinanțare suportată de CJ Brăila pentru susținerea obiectivelor propuse de comune este de maximum 60% din construcție plus montaj pentru o mare parte dintre domeniile acceptate la finanțare, cu excepția drumurilor comunale și a proiectelor privind infrastructura arealului de tip balnear, unde Consiliul se angajează să aloce 90% din sumă. S-a mai stabilit și că plafonul financiar maximal alocat pentru fiecare comună este de 200.000 lei pentru primele patru categorii de obiective amintite. De asemenea, fără a depăși 300.000 lei în cazul drumurilor comunale și fără a depăși 500.000 lei în cazul obiectivelor privind infrastructura arealului de tip balnear.
”Plafoanele financiare nu pot fi cumulate, astfel că alocarea sumei maxime ce poate fi acordată pentru fiecare comună se face cu încadrarea doar în unul dintre acestea”, se mai precizează în regulament.
În ceea ce privește orașele și Municipiul Brăila, cota de cofinanțare suportată de CJ Brăila pentru susținerea obiectivelor de investiții propuse de acestea este de maximum 50% din construcție plus montaj. Asta în cazul primelor patru categorii de domenii considerate prioritare și de 90% pentru ultimele două amintite. Aici plafonul maximal alocat este de 400.000 lei pentru orașe și 1.000.000 lei pentru municipalitate la primele patru domenii acceptate, fără a depăși 400.000 lei în cazul drumurilor și fără a depăși 500.000 în cazul proiectelor privind infrastructura arealului de tip balnear.
Fiecare unitate administrativ teritorială poate depune mai multe proiecte în limita plafoanelor financiare fixate.
Liberalii au acuzat că procentele stabilite dau naștere la situații discreționare
În momentul votului acestui proiect, consilierul județean PNL Brăila Alexandru Bucălău a intervenit pentru a solicita lămuriri legate de faptul că nivelul cofinanțării din partea CJ diferă în funcție de anumite domenii de interes. Acesta a dorit să știe de ce instituția Consiliului Județean finanțează cu 60% proiectele comunelor privind zona educației sau din cea culturală și cu 90% pe cele privind drumurile comunale sau infrastructura arealului de tip balnear.
”Toate aceste reglementări pe care le-am propus au fost în funcție și de dimensiunea proiectelor. Le-am păstrat pe cele de anul trecut ca și cofinanțare 60% cu 40%. Partea de infrastructură a fost, la fel, de 90% cu 10%, dar am băgat și această zonă privind infrastructura arealului de tip balnear pentru că trebuie să ajutăm și partea de Lac Movila Miresii, tot pe partea de infrastructură rutieră. De asta am mers cu 90%”, a explicat președintele CJ Brăila, Francisk Iulian Chiriac (liderul PSD Brăila).
Bucălău a insistat pe ideea că mai multe obiective s-ar fi pretat să primească finanțare de 90% din partea CJ Brăila. Chiriac i-a reamintit că proiectul privind regulamentul a stat în transparență decizională și l-a invitat să propună amendamente, însă liberalul nu a făcut-o.
La rândul său, consilierul județean PNL Dănuț Lungu a ținut să primească lămuri legate de faptul că nu s-a păstrat nivelul sumelor alocate anul trecut.
”Pentru că nu mai sunt bani!”, a venit, sec, răspunsul din partea șefului CJ Brăila.
Lungu a insistat totuși pe ideea că sunt multe proiecte mai mici, pentru care primarii nu pot să solicite finanțare externă de la Uniunea Europeană sau prin diverse proiecte naționale, dar pe care trebuie să le realizeze.
”Revenind la punctul «Învățământ, tineret, sport și spații de recreere». Știți destul de bine că și acum un an, doi, acum trei ani s-a discutat despre aceste unități de învățământ care nici la ora actuală nu au autorizație ISU, DSP și au nevoie de investiții. Noi considerăm că ar trebui să intervenim și aici. Să venim cu un procent mult mai mare pentru aceste investiții și pentru a duce aceste unități de învățământ preuniversitar exact acolo unde să poată să își ia toate avizele necesare. Dacă dumneavoastră considerați că este ok să rămână tot 60 cu 40%, nu e niciun fel de problemă. Dumneavoastră spuneți că nu sunt bani, dar și la aceste investiții ar trebui să ne gândim că și costurile au crescut, la materiale, la mâna de lucru, toate celelalte”, a declarat Lungu.
Chiriac i-a transmis consilierului că prioritatea sa o reprezintă proiectele Consiliului Județean și că dacă poate ajuta pe lângă și primăriile din județ pentru dezideratele comunităților locale o va face, însă în măsura în care se va putea din punct de vedere financiar. Acesta a subliniat și că primarii mai au alte surse de finanțare pe care se pot baza în momentul în care creionează diverse proiecte.
”Domnule consilier, în primul rând mă gândesc la proiectele Consiliului Județean. De asemenea, pe tot ceea ce înseamnă parte de reabilitare școli, dotări și așa mai departe au PNRR-ul. Majoritatea și-au scris proiectele respective. Noi încercăm doar să ajutăm prin aceste cofinanțări. CJ Brăila ajută UAT-urile. Nu era și nu este o obligație. Încercăm să ajutăm primarii să mai facă proiecte prin județ. Și eu cred că lucrurile și sumele date de Consiliul Județean tuturor primarilor au fost destul de consistente în decursul anilor. Acum ne restrângem. Prioritare sunt proiectele Consiliului Județean. Ajutăm și primăriile, dar au și axe de finanțare pe proiectele europene. Eu nu cred că este o problemă. Haideți să gândim în ansamblu, să nu mai așteptăm cu mâna întinsă”, a declarat Chiriac.
Liberalii au insistat că pentru proiectele mici, primarii nu pot accesa fonduri prin PNRR sau ”Anghel Saligny” și că ajutorul ar trebui să vină dinspre Consiliul Județean. În cele din urmă Alexandru Bucălău a acuzat că felul în care a fost stabilită alocarea finanțărilor pentru anumite proiecte este incorect.
”Domnule președinte, suntem «pentru» acest ajutor, doar să nu fie discreționar! Păi, dacă pentru două proiecte aveți 90% cofinanțare, pentru celelalte doar 60%, cum nu e discreționar?!”, a declarat Bucălău.
Șeful CJ Brăila a ținut să sublinieze că în realitate ajutorul dat de instituție către UAT-uri este binevenit, în ciuda criticilor nefondate ale PNL-iștilor.
”Dar nu este. E pentru toată lumea! Bine, asta e logica dumneavoastră. Eu consider că nu este discreționar, sumele sunt alocate pentru fiecare UAT!”, a conchis Chiriac.
În cele din urmă proiectul privind noul regulament a fost aprobat cu unanimitate de voturi.
cofinantare
Consiliul Judeţean
proiecte
Primarii
regulament
aprobare
2023
Administrație
Ajutoare de câte 10.000 de lei, de la Primărie, pentru două familii din Brăila
• două familii din Brăila, aflate în situații dificile, vor primi ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei • la inițiativa primarului Marian Dragomir, proiectele au fost aprobate de Consiliul Local Municipal, după ce Direcția de Asistență Socială Brăila a evaluat situațiile celor afectați și a propus acordarea sprijinului financiar • banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor pentru tratamentul medical complex al fiicei sale
Sprijin concret pentru două familii din Brăila care se confruntă cu situații dramatice. Primarul Marian Dragomir a inițiat două proiecte de hotărâre prin care administrația locală acordă ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei.
Banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost grav afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor financiar pentru tratamentul complex al fiicei sale, diagnosticată cu afecțiuni grave. Ambele inițiative au primit votul Consiliului Local Municipal.
Dincolo de investițiile în infrastructură și proiectele de dezvoltare ale orașului, administrația locală are în vedere și situațiile în care oamenii au nevoie de ajutor imediat. Două astfel de cazuri au ajuns recent în atenția Primăriei Brăila, iar primarul Marian Dragomir a inițiat, alături de viceprimarul Alexandru Jantea-Crican, proiectele prin care familiile aflate în dificultate vor beneficia de câte 10.000 de lei.
Ajutor după un incendiu devastator
Primul caz este cel al unei familii din municipiu care a rămas cu locuința afectată în urma unui incendiu izbucnit pe 13 octombrie 2026. Flăcările au distrus patru anexe gospodărești, printre care bucătăria, baia și două magazii, pe o suprafață de aproximativ 40 de metri pătrați.
Au ars și bunurile aflate în interior, precum și aproximativ doi metri cubi de lemne. Nici locuința propriu-zisă nu a scăpat neatinsă.
Fumul și temperaturile ridicate au deteriorat tavanele, pereții și pardoselile mai multor încăperi, iar într-unul dintre dormitoare tavanul s-a prăbușit. Din fericire, incendiul nu s-a soldat cu victime. Pentru familia afectată, refacerea locuinței reprezintă însă o povară financiară dificil de suportat, veniturile provenind din pensii nefiind suficiente pentru acoperirea lucrărilor necesare.
În urma evaluării situației de către Direcția de Asistență Socială Brăila, a fost propus și aprobat un ajutor de urgență de 10.000 de lei, destinat reabilitării parțiale a imobilului.
Un alt ajutor, pentru tratamentul unei adolescente
Cel de-al doilea sprijin financiar este destinat unei familii care se confruntă cu o situație medicală deosebit de dificilă. O adolescentă diagnosticată încă de la naștere cu paralizie cerebrală spastică și scolioză severă are nevoie de o intervenție chirurgicală complexă la nivelul coloanei vertebrale.
Potrivit documentelor prezentate consilierilor locali, evoluția afecțiunii a impus recomandarea unei intervenții într-o clinică specializată din Uniunea Europeană, unde este necesară formarea unei echipe medicale multidisciplinare. Intervenția presupune o procedură complexă de stabilizare și corectare a coloanei vertebrale, care trebuie realizată într-un timp cât mai scurt. Costurile sunt considerabile.
Numai avansul solicitat de clinica din străinătate pentru procedura medicală se ridică la 36.800 de euro, iar suma finală urmează să fie stabilită în funcție de complexitatea intervenției și durata spitalizării. Familia are posibilități financiare limitate, venitul lunar fiind asigurat în prezent de un singur părinte angajat, în timp ce celălalt nu are un loc de muncă.
În aceste condiții, cheltuielile pentru transport, cazare, investigații medicale și recuperare reprezintă un efort suplimentar important.
Pentru a contribui la acoperirea unei părți dintre aceste cheltuieli, Primăria Brăila va acorda familiei un ajutor de urgență de 10.000 de lei. Suma este destinată transportului către unitatea medicală, cazării, investigațiilor și procedurilor de recuperare necesare adolescentei.
Inițiativă pentru sprijinirea celor aflați în situații-limită
Cele două proiecte au fost inițiate de primarul Marian Dragomir și viceprimarul Alexandru Jantea-Crican și au fost aprobate de Consiliul Local Municipal Brăila. Fondurile vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila.
Potrivit condițiilor stabilite, beneficiarii vor trebui să justifice utilizarea sumelor prin documente, în termen de șase luni de la efectuarea plății. Pentru ca acest sprijin să ajungă la familiile care au nevoie de el, un rol important l-a avut Direcția de Asistență Socială Brăila, care a analizat fiecare situație în parte și a evaluat dificultățile cu care se confruntă cei afectați.
Într-un caz, este vorba despre o familie care trebuie să-și refacă locuința după incendiul care i-a afectat gospodăria, iar în celălalt, despre o mamă care face eforturi pentru a-i asigura fiicei sale accesul la o intervenție medicală complexă.
În urma evaluărilor și a demersurilor făcute de instituție, au fost propuse soluții concrete de sprijin, materializate prin cele două ajutoare de urgență. În cazul în care banii nu sunt folosiți în scopurile pentru care au fost acordați, aceștia pot fi recuperați conform legii.
Fondurile, în valoare totală de 20.000 de lei, vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila. Cele 20.000 de lei reprezintă un ajutor punctual, dar și o formă de solidaritate a comunității locale față de oameni care se confruntă cu probleme ce le depășesc posibilitățile financiare.
Iar prin aceste inițiative, administrația condusă de Marian Dragomir intervine în două situații în care sprijinul financiar poate face diferența: refacerea unui cămin afectat de incendiu și susținerea unei familii care luptă pentru accesul copilului la tratamentul medical de care are nevoie.
Administrație
Noul bloc de lângă faleză începe să prindă formă
• fundația e gata, se intră în următoarele etape ale construcției • la fața locului a fost montată, ieri, o macara de mare capacitate, necesară pentru actuala fază a șantierului • blocul va avea cinci etaje și o arhitectură modernă, cu impact deosebit asupra aspectului general al falezei Dunării
Șantierul de la capătul bulevardului Cuza, unde se ridică un nou bloc de locuințe – primul cu vedere spre Dunăre din această zonă a falezei – a trecut de faza realizării fundației și intră în faza construcției propriu-zise.
Ieri, traficul auto a fost întrerupt aproape toată ziua pe porțiunea de bulevard dintre Calea Călărașilor și Faleză, deoarece a fost adusă pe bucăți și montată la fața locului o macara de mare capacitate care urmează să deservească șantierul în următoarele luni.
După cum v-am mai informat, blocul care va schimba complet aspectul zonei va avea cinci etaje și este descris, atât de antreprenorul ”Doraly Mall” SRL Constanța cât și de autoritățile locale ca fiind un ”proiect ultramodern”, cu parcări amenajate la subsol și cu o panoramă deosebită spre Dunăre.
Autorizația de Construire a fost emisă de Primăria Brăila în 15 septembrie 2025, iar șantierul a fost deschis efectiv în luna decembrie a anului trecut.
Imobilul cu funcțiunea de locuințe colective va avea regim de înălțime subsol plus parter plus cinci etaje, iar pe terenul în suprafață de 1.398 metri pătrați, proprietate a ”Doraly Mall”, vor fi amenajate, pe lângă blocul propriu-zis, și spații verzi și locuri de joacă.
În total, blocul va avea 39 de apartamente, dintre care 28 apartamente cu 2 camere și 11 apartamente cu 3 camere.
Lângă șantier sunt deja afișate imagini cu viitoarea construcție, fiind scoasă în evidență stilul arhitectonic modern, cu suprafețe vitrate mari și linii drepte.
Viitorii locatari vor beneficia de locuri de parcare amenajate atât la subsolul clădirii cât și pe un teren învecinat, situat pe Bdul Cuza, nr. 10 – 12, teren aflat, de asemenea, în proprietatea ”Doraly Mall”.
Numărul total de locuri de parcare va fi de 52, dintre care 26 vor fi amplasate la subsolul blocului, iar 26 pe terenul de la nr. 10-12.
În prezent, se lucrează la fundația clădirii, iar reprezentanții constructorului spun că blocul ar putea fi inaugurat în toamna anului viitor.
CELE MAI CITITE
