Adaugă ca sursă preferată în Google

• începută în 2019, clădirea arată tot mai bine la interior și la exterior, iar tot ce se observă sau nu cu ochiul liber s-a făcut din donații și sponsorizări • lucrările sunt însă departe de a fi încheiate, însă noi, comunitatea, putem contribui la accelerarea procesului de reabilitare • la fel s-a întâmplat și în urmă cu 100 ani, clădirea Palatului LYRA fiind ridicată din donațiile oamenilor de afaceri
 
Palatul Culturii Brăilene – LYRA sau Palatul LYRA, așa cum îl cunoaște toată lumea, clădirea simbol din Centrul Istoric al orașului, arată tot mai bine și la interior, nu doar la exterior. Amplul proces de renovare a clădirii a început în 2019, iar în cei trei ani care au trecut multe s-au reparat și schimbat, de la fațadă și tencuiala afectată de infiltrații la ușile de la intrare și băi. Iar toate s-au făcut din fonduri proprii ale Societății Filarmonice LYRA (proprietarul clădirii) și donațiile și sponsorizările venite din partea iubitorilor de cultură și a oamenilor de afaceri locali.
Mai sunt însă multe de făcut până când Palatul LYRA va avea din nou strălucirea din perioada interbelică. Și cum Societatea Filarmonică LYRA este o organizație non-profit care se autofinanțează, ambițiosul proiect de renovare poate fi dus la bun sfârșit cu ajutorul comunității brăilene.
”Oricine este dispus să ajute să vină aici să dea o mână de ajutor! Pentru orice lucru: de la vopsitul ferestrelor, la pusul geamurilor, la aranjatul scaunelor, chestii din astea care pot să însemne o muncă nu extrem de grea, până la donații. Noi putem primi sponsorizări de 3,5%. Avem oameni care au donat, au redirecționat 3,5% din impozitul pe venit. Iar anul trecut am avut puțin, am avut vreo 35 de persoane care au dat acel 3,5%. Dacă ar fi nu 35 de persoane, ci 350, ar începea să se simtă bine diferența. Avem cazuri de oameni, de brăileni plecați, care au donat din Canada, din Marea Britanie, din Grecia. Toate aceste fonduri care vin, ele vin pentru renovare. Tot ceea ce se stânge din donații este pentru renovare”, a spus Constantin Teodorescu, președintele Societății Filarmonice LYRA.
Un rol major în renovarea Palatului LYRA îl pot juca antreprenorii, care pot contribui foarte simplu prin direcționarea a 20% din impozitul anual pe profit sau venit. De altfel, în urmă cu 100 ani, monumentalul imobil a fost construit datorită donațiilor primite de la mediul de afaceri brăilean, pe vremea aceea mult mai prosper decât în zilele noastre.
”Cea mai importantă sursă o reprezintă de fapt cei 20% pe care îl poate redirecționa o firmă din impozitul pe profit sau venit. Și mai departe îi rugăm pe cei interesați să urmărească postările noastre următoare pe Facebook și pe pagina www.palatul-lyra.ro unde urmează să definim exact categoriilor de lucrări pe care dorim să le facem. Vom ajunge în situația în care și statutul din 1883 va fi actualizat și vom putem intra în rândul ONG-urilor finanțabile din bani guvernamentali și europeni. Și da, ne propunem ca în anul 2023 să punem la punct un proiect prin care să dăm o utilitate actuală sălii de spectacole. Acolo vor fi mulți bani. Și un lucru interesant este că oamenii vor putea cumpăra virtual bucăți din clădire, adică vor face donații și pe site va exista o hartă a palatului și să spunem, că atunci când vor da click pe un obiect, o ușă, o fereastră, un scaun, pe acel obiect va apărea numele donatorului. Adică va fi un fel de proprietate simbolică, adică omul va ști că banii lui sunt acolo. Deja o ușă aparține cuiva. Și treaba asta o vom posta pe site-ul nostru”, a precizat Cristian Lucilius Niculae, președintele Asociației Brăilene pentru Educație și Cultură – ABEC Brăila.
Așadar, indiferent de natura donațiilor, că e vorba de bani sau bunuri materiale, cei care vor să ajute pot afla mai multe informații pe site-ul www.palatul-lyra.ro sau pe paginile de Facebook ”Palatul Culturii Brăilene – LYRA”, ”Descoperă Palatul Culturii Brăilene LYRA”. Pe site există și un buton de PayPal prin care se pot face donații.
Palatul Lyra, o clădire simbol a Brăilei
Societatea Filarmonică LYRA s-a înființat în octombrie 1883, iar terenul pe care se acum Palatul LYRA a fost donat de Primăria Brăila în 1923 ”în vederea construirii unei clădiri care să servească ca local pentru întreținerea Academiei de Muzică”. Toate fondurile pentru construirea Palatului LYRA și funcționarea Societății Filarmonice LYRA au venit exclusiv din cotizațiile membrilor și sponsorizărilor primite din partea simpatizanților și susținătorilor societății și culturii brăilene. În 1926, holul și sala de concert din Palatul LYRA au fost închiriate antreprenorului Stavru Valerianos pentru realizarea unui cinematograf. În 1948, clădirea a fost naționalizată și a intrat în proprietatea Întreprinderii Cinematografice Române, aici funcționând, după cum bine știu toți brăilenii, Cinematograful LYRA pe toată perioada regimului comunist. Totuși, din anul 1974, grație implicării doctorului Nicu Teodorescu, tatăl actualului președinte Constantin Teodorescu, Societatea LYRA și-a reluat activitatea în două camere de la parterul Palatului LYRA, sub denumirea Societatea Muzicală LYRA. Sub bagheta lui Nicu Teodorescu, absolvent al Conservatorului din Cluj înaintea absolvirii Facultății de Medicină din Timișoara, societatea și-a refăcut sălile de cursuri muzicale, fiind înființată o orchestră simfonică completă și un cor mixt, cu intensă activitate culturală. După cutremurul din 1977, Societatea Muzicală LYRA a trebuit să-și mute activitatea în Casa de Cultură de pe strada Polonă. După 1989, doctorul Nicu Teodorescu a făcut nenumărate demersuri pentru ca Societatea LYRA să reintre în posesia Palatului LYRA, lucru care s-a întâmplat abia în 2006, când RADEF România Film a retrocedat imobilul către proprietarul de drept.
Precizăm că Societatea Filarmonică LYRA nu are nicio legătură cu Instituția Publică LYRA înființată de Consiliul Județean. Din acest motiv, reamintim că o reabilitare completă a clădirii, de la A la Z, cum s-a procedat, de exemplu, la Teatrul ”Maria Filotti”, nu este posibilă în cazul Palatului LYRA, din simplul motiv că acesta aparține unei organizații non-profit – Societatea Filarmonică LYRA – care nu are nicio treabă cu instituțiile statului român.