Politică
Lovitura PSD la Prefectură
* social-democrații brăileni au făcut, ieri, publice propunerile pe care le-au înaintat la Centru pentru postul de prefect și cele două de subprefect ale județului nostru * este vorba, surpriză!, despre Mihaela Ciorășteanu pentru fotoliul de prefect și de Iulian Timofei și Loredana Virginia Badiu pentru cele de subprefecți * de cealaltă parte, președintele PNL Brăila Alexandru Popa încă nu este atât de sigur că lucrurile sunt bătute în cuie în coaliție, în privința împărțirii posturilor de la Prefectura Brăila * chiar și senatorul PSD Ion Rotaru a recunoscut că liberalii brăileni încearcă să obțină un fotoliu de subprefect, iar surse politice ne-au precizat că poziția ar putea să îi revină actualului subprefect Adin Boboc
Tensiuni în coaliția de guvernare pe fondul împărțirii posturilor de prefecți și subprefecți din țară, iar situația este valabilă și în cazul Prefecturii Brăila. Ieri, PSD-iștii brăileni au făcut publice, în sfârșit, numele celor pe care i-au propus la nivel central pentru a ocupa fotoliile de prefect, respectiv, subprefecți ai județului nostru. Potrivit președintelui PSD Brăila, senatorul Ion Rotaru, șefa Administrației Județene a Finanțelor Publice Brăila, Mihaela Ciorășteanu (fostă Marcu) este propunerea pentru funcția de prefect. De asemenea, Iulian Timofei, fostul prim-adjunct al Jandarmeriei Brăila este propus pe funcția de subprefect și Loredana Virginia Badiu (consilier local municipal PSD), pentru celălalt fotoliu de subprefect.
Totuși, dacă organizația PSD Brăila a căzut de comun acord privind oamenii pe care să îi nominalizeze pentru aceste poziții importante, lucrurile sunt puțin mai complicate la nivelul coaliției de Guvernare, unde încă se analizează dacă PSD Brăila va avea toate cele trei posturi, așa cum s-a spus inițial, sau dacă un fotoliu de subprefect le va reveni totuși liberalilor. Surse politice din interiorul coaliției de guvernare ne-au transmis că lucrurile sunt departe de a fi încă bătute în cuie și că PNL Brăila încearcă să obțină chiar mai mult de un singur post de subprefect. Chiar și așa, potrivit acelorași surse, s-ar părea că actualul subprefect Adin Boboc ar fi în cărți pentru a-și menține poziția, dacă liberalii vor ajunge să facă nominalizarea pentru cel puțin unul dintre cele trei fotolii de la Brăila.
Popa încă speră la o întorsătură, dar nu se aruncă în a face declarații
Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, președintele organizației județene a PNL, deputatul Alexandru Popa, a fost rezervat în comentarii, chiar și după ce social-democrații și-au anunțat propunerile pentru Prefectură. Acesta a confirmat doar ideea că lucrurile nu sunt încă bătute în cuie și că s-ar putea ca socoteala inițială să fie răsturnată.
”Eu aștept să se încheie negocierile la Centru și apoi vom face o propunere coerentă pe care o va agrea filiala. Nu pot să iau o decizie de unul singur. Va fi o decizie pe care o va lua Biroul Politic Județean. Deocamdată aștept să se definitiveze împărțirea posturilor de la București. Și ca să fie cât mai limpede: posturile vor fi împărțite de la Centru, NU de către PSD Brăila sau PNL Brăila. E o discuție la nivel național și vom vedea ce decizie finală se va lua acolo. Este un lucru pe care îl hotărăsc conducerile centrale ale celor două partide”, a declarat Popa.
Întrebat dacă Adin Boboc este într-adevăr opțiunea liberalilor brăileni, dacă vor ajunge să nominalizeze unul dintre subprefecți, Popa a refuzat să facă vreun comentariu.
Cine sunt oamenii pe care îi propune PSD pentru Prefectura Brăila
Șefa Administrației Județene a Finanțelor Publice Brăila, Mihaela Ciorășteanu a mai fost de câteva ori prefect al Județului Brăila, în trecut și trebuie precizat că și-a îndeplinit atribuțiile cu seriozitate și fără scandaluri. Cunoscută la vremea respectivă pe numele Mihaela Marcu, aceasta a ocupat fotoliul din Prefectura Brăila în perioada septembrie 2007 – februarie 2009, apoi, timp de șase luni, în 2012, când a fost detașată din nou pe post din fotoliul de director adjunct la Direcția Generală a Finanțelor Publice. La vremea respectivă, România era condusă de Guvernul USL. Ciorășteanu a fost revocată din funcție în luna octombrie a acelui an, fără nicio explicație din partea Guvernului Victor Ponta, deși s-a aflat ulterior că se făceau presiuni politice pentru ca fotoliul deținut de aceasta să îi revină fostului președinte al Partidului Conservator Brăila, Gheorghi Obreja (partid ce făcea parte din USL, alături de PSD și PNL). Atunci, timp de o lună de zile, Prefectura a fost condusă de subprefectul Cătălin Grosu. Ulterior, pe 6 noiembrie 2012, Ciorășteanu a fost numită din nou pe funcția de prefect, la fel, fără vreo explicație. Aceasta și-a menținut fotoliul doar până în luna iulie 2013, când tot Guvernul USL a decis, în cele din urmă, să îl numească prefect pe liderul PC Brăila la acea vreme, Gheorghi Obreja, care pentru a ajunge în Prefectură a trebuit să renunțe la funcția politică și să devină funcționar public, aceasta fiind una dintre condițiile legale de atunci pentru cei ce erau numiți prefecți. Ca o paranteză, reamintim că Obreja s-a angajat o foarte scurtă perioadă polițist local la Tărlungeni, Județul Brașov, după care a primit postul la care aspira. Însă din nefericire pentru eforturile sale, care l-au făcut de tot râsul, nu a reușit să își mențină poziția proaspăt obținută decât până în iarnă. În ianuarie 2014, în timp ce județul se afla în Cod Roșu de ninsori și viscol, în loc să coordoneze Comandamentul pentru Situații de Urgență, Obreja a plecat din oraș, aflându-se abia după două zile că a rămas înzăpezit în comuna Gemenele. La finele lunii ianuarie 2014, acesta a fost demis și Prefectura Brăila a revenit din nou sub conducerea subprefectului Cătălin Grosu, până în 2015, când a decis să demisioneze. Interesant de precizat ar fi și că acesta a fost învestit în funcția de subprefect în luna iulie 2012, venind de pe poziția de consilier juridic în cadrul DGFP Brăila. Înainte, între 2007 – 2009, acesta fusese consilierul pe probleme juridice al fostului prefect, Mihaela Ciorășteanu. Revenind, după întreg acest episod, Vasilica Vîlcu a fost numită prefect al județului Brăila în perioada martie 2014 – ianuarie 2015, pe vremea Guvernelor Victor Ponta 3 și 4, la propunerea liderului PC de la vremea respectivă, fostul senator Mihai Dănuț. În tot acest timp, Ciorășteanu a revenit la Finanțe.
Iulian Timofei a devenit oficial prim-adjunct al Jandarmeriei Brăila în luna august 2019, când a fost declarat ”Admis” la concursul pentru ocuparea respectivei funcții, pe atunci fiind locotenent-colonel. Totuși, acesta a fost prim-adjunct al inspectorului șef al Jandarmeriei Brăila și înainte de organizarea concursului, încă din iulie 2016, fiind însă doar împuternicit și nu pe un post plin.
Încă de la începutul carierei militare, din 1991, Timofei a activat doar în cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean, în domeniul ordinii și siguranței publice, cu o singură excepție, în perioada martie 2003 – iunie 2005, când a lucrat în cadrul Relațiilor Publice și Comunicare. Are master în drept comunitar, studii post universitare în domeniul Ordine Publică și Management, plus alte câteva cursuri tot în domeniul Ordine Publică. Surse din cadrul Jandarmeriei Brăila ne-au informat că acesta a ieșit la pensie în 2020 cu grad de colonel.
Virginia Loredana Badiu este consilier local municipal din partea PSD Brăila la al treilea mandat. Aceasta a fost consilier și în mandatele 2012 – 2016, 2016 – 2020. Badiu este de profesie economist și notează la capitolul ocupație faptul că este contabil. În actualul mandat, aceasta reprezintă CLM Brăila în Adunarea Generală a Acționarilor a SC Administrația Piețelor și Târgurilor SA Brăila. De asemenea, este membru în comisia locală de Ordine Publică a Municipiului Brăila. În trecut aceasta a făcut parte și din AGA ”Braicar”.
Rămâne de văzut însă cum va arăta schema finală a împărțirii posturilor de prefecți și subprefecți la nivel național în cadrul coaliției de guvernare formată din PSD, PNL și UDMR.
Reamintim că liberalii au propus ca acolo unde consiliile județene au președinți din partea unui partid, fie el PSD, PNL sau UDMR, culoarea politică a acestuia să fie menținută și în cazul nominalizării posturilor de prefecți și subprefecți. La începutul săptămânii, presa centrală puncta că în urma negocierilor purtate între cele trei partide, nominalizările pentru Prefectura Brăila ar fi revenit PSD. Totuși, lucrurile sunt încă departe de a fi bătute în cuie, dovadă că la cea mai recentă ședință a Guvernului Nicolae Ciucă a fost aprobată doar o hotărâre privind demiterea unui singur subprefect din țară, nicidecum o serie de hotărâri privind încetarea mandatelor reprezentanților Guvernului în teritoriu, în toate localitățile vizate de coaliție și numirea de înlocuitori, așa cum ar fi fost de așteptat.
Menționăm și că Prefectura Brăila este condusă din 28 octombrie de către Florin Sergiu Dobrescu, numit de Guvernul Florin Cîțu în perioada de interimat. De asemenea, de către cei doi subprefecți Nicolae Nițescu și Adin Boboc, propuși tot de liberali, odată cu numirea USR-istului Nicușor Ciocan pe fotoliul de prefect, dar care a fost demis ulterior.
Politică
Proiectul ”preț mai mic la combustibili pentru agricultori” al lui Popa, încă nu a apărut la Comisia de Agricultură
* asta ne-au transmis surse politice legat de acest subiect și informația potrivit căreia proiectul anunțat de președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, care vizează ca fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili, încă nu ajunsese la Comisia de Agricultură a Camerei, până ieri, ne-a fost confirmată de Ionel Ciunt, președintele acestei entități * contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, Popa a afirmat că el s-a ținut de cuvânt și a depus proiectul în data de 9 noiembrie, așa cum a anunțat, dar nu direct la Comisie, ci la grupul Parlamentar al PNL, pentru a trece prin comisia juridică și a primi o formă adecvată * Parlamentarul a afirmat că proiectul va ajunge astăzi sau cel târziu luni și la Comisia de Agricultură
Proiectul de lege care propune un preț mai mic la combustibili pentru fermierii români, așteptat la Comisia de Agricultură.
Așa cum am precizat într-o altă ediție a cotidianului ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a anunțat la finele săptămânii trecute că dorește să inițieze un proiect prin care fermierii ar putea obține un preț mai bun la combustibili.
Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori. Așa cum am informat la vremea respectivă, în cadrul unei conferințe de presă susținută la sediul PNL Brăila, Popa a afirmat că are de gând să depună acest proiect, luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului.Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” la începutul săptămânii, Popa a precizat că urma să ajungă la Parlament și să depună proiectul.
Interesant este că zilele trecute, surse politice ne-au semnalat că la Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților încă nu ajunsese proiectul ”trâmbițat” de liberal. Ulterior, informația a fost confirmată pe adresa redacției ziarului de către Ionel Ciunt, președintele Comisiei de Agricultură.
Contactat din nou în acest context, Alexandru Popa a afirmat că nu a mințit ci chiar a depus proiectul, doar că procedura este una mai complicată. Mai precis, acesta ne-a transmis că înainte de a ajunge la Comisie proiectul trebuie să treacă prin filtrele grupului PNL, astfel că a fost depus luni și în prezent se află în analiză la comisia juridică a grupului.
”Procedura este următoarea: proiectul se depune întâi la noi, în comisia de specialitate internă, serviciul juridic al grupului parlamentar. Teoretic, trebuia să ajungă a doua zi (n.r. – la Comisia de Agricultură), dar probabil că nu a ajuns. Întâi se verifică legalitatea la noi la grup. Așa pleacă de aici. Deci proiectul este depus la noi la grup, se dă aviz de legalitate, i se dă o formă juridică, pentru că eu am făcut proiectul strict ca un inginer agronom.
Abia atunci când are forma juridică și este totul corect din acest punct de vedere, ajunge la Comisie. Acesta este fluxul. Nu pot să merg eu să o depun direct la Comisie. Trece prin grupul nostru și abia apoi ajunge la Comisie.
Dacă nu a ajuns, probabil că se va întâmpla mâine (n.r. – vineri) sau zilele următoare. Oricum, a fost înregistrat la noi la grup și pot oricând să solicit numărul de înregistrare și să vi-l pun la dispoziție. Dar cei de la grup le adună și le duc la comisii. Nu duc câte un proiect, duc mai multe”, a declarat Popa.
Ulterior, Alexandru Popa a revenit cu un apel telefonic pentru a ne informa că a discutat cu reprezentații grupului parlamentar din care face parte și ne-a transmis că i s-a confirmat că proiectul încă se află la serviciul juridic al grupului parlamentar PNL și că va fi depus la Comisie, cel mai probabil vineri, în a doua parte a zilei, cel târziu luni.
”Repet, aceasta este procedura. Eu l-am depus în forma brută și acum trece prin compartimentul juridic care îi dă o formă corectă din punct de vedere juridic”, a mai adăugat Popa.
Ce propune deputatul
În cadrul conferinței de presă în care a anunțat că are în plan să depună acest proiect, Popa a declarat că acesta: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. (…) Am scos din contabilitate. Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii.
M-am uitat: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici și nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul, cu mențiunea că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă.
La vremea respectivă, întrebat despre propunerea liberalului, senatorul PSD Brăila, Sorin Moise a precizat că ideea a spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, astfel că aceasta pare ”împrumutată” de Popa, mai ales că a fost prezent la acel eveniment.
Chiar și așa, Moise a punctat că ar susține orice inițiativă benefică pentru fermieri, dar doar dacă proiectul este unul fundamentat, avizat de miniștrii de resort și nu bazat pe declarații populiste.
Politică
Preț mai mic la combustibili pentru agricultori
• președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a declarat săptămâna trecută că va depune luni, 9 noiembrie, în Parlament, la Comisia de Agricultură, un proiect prin care fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili • mai precis, Popa are în plan scutirea de TVA și accize direct la pompă pentru fermieri • deputatul a dorit să sublinieze că propunerea sa nu ar avea un impact negativ pentru bugetul statului român • întrebat dacă ar susține o astfel de inițiativă legislativă, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, fermier la rându-i, a precizat că ideea ar fi spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, dar că va susține orice proiect care vine în sprijinul agricultorilor • deputatul-fermier Vasilică Priceputu (PSD) nu a oferit niciun punct de vedere
Președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a ieșit recent ”la rampă” pentru a anunța un proiect de lege pe care dorește să îl inițieze, de pe urma căruia fermierii ar putea obține un preț mai mic la combustibili.
În cadrul unei conferințe de presă susținută săptămâna trecută la sediul PNL Brăila, Popa a vorbit despre propunerea sa, cu mențiunea că are de gând să depună proiectul la începutul acestei săptămâni, mai precis luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului. Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori.
Proiectul, potrivit lui Popa: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. Luni, voi depune un proiect în Camera Deputaților, un proiect la Comisia de Agricultură, prin care fermierii vor fi scutiți din momentul achiziției motorinei, de acciză și de subvenții (n.r. – contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în data de 9 noiembrie, Popa a precizat că urma să depună proiectul până în ora 16.00).
Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii. M-am uitat în contabilitate: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul.
Economia ar putea merge în investiții ale agricultorilor
În plus, sursa citată a mai adăugat că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă. După cum a mai punctat Popa, cu excepția ultimului an agricol, în istoria recentă, fermierii din județul Brăila nu au reușit să facă profit sau să aibă o producție mulțumitoare, astfel că lucrurile s-ar putea regla prin măsura pe care o propune.
”Astfel, cei 4 lei sunt investiți în alte lucruri, cum ar fi inputurile (semințe, îngrășăminte etc n.red.). În momentul în care cumperi inputurile cash, reușești să ai un discount mult mai mare, reușești să nu mai mergi să iei linii de credite. Sunt multe lucruri care se pot acoperi. Repet, impactul bugetar pentru statul român este zero. Doar în limita cotelor pe care le-am primit de la APIA, și aici mă gândesc la cereale. Avem 78 litri pe hectar, în fiecare an, care sunt subvenționați de Uniunea Europeană și de statul român.
La oleaginoase tot 78 l, iar la legume avem 148 litri pe hectar. Achiziția motorinei cu 6 lei, repet – poate spun a 3-a, a 4-a oară-, nu are impact bugetar, dar ajută foarte mult fermierul român. Pentru că, la acest moment, achiziția motorinei și achiziția îngrășămintelor devine una dintre cele mai costisitoare pentru un fermier. La un hectar înființat, până la momentul recoltării, consumul este între 80 și 100 litri – depinde de tehnologia pe care o folosești. Cu 4 lei sunt 300 – 350 litri, pe care, oricum îi iei, dar nu-i mai aștepți de la statul român. Cu lunile. Uneori cu anii”, a conchis Popa.
Sorin Moise: «Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine. Dar măsură concretă și nu populism!»
Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu anunțul făcut de Popa, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, a precizat că ideea pare împrumutată de la actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), care ar fi atins subiectul în timpul audierilor din Parlament, la momentul formării Guvernului Luca Niculescu, audieri la care a participat și Alexandru Popa.
”Am auzit această idee la audierile ministrului PSD al Agriculturii, Florin Barbu, unde a participat și domnul deputat Popa. Probabil de acolo a împrumutat ideea. Deci este cumva o idee copiată. Nu știu dacă au avut discuții împreună, ca domnul deputat Popa să depună acest proiect de lege sau nu.
Din câte cunosc, inițiativa ar trebui să vină, cel mai probabil, și ca o ordonanță de urgență sau ca hotărâre de Guvern. De asemenea, este interesant de văzut dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe (n.r. – Alexandru Nazare). Am prea puține date ca să știu ce a stat la baza deciziei domnului Popa. Dacă are deja niște discuții purtate cu ministrul de Finanțe, în acest sens și are ok-ul ministrului pentru a face această propunere legislativă, e foarte bine. Adică ar fi un lucru bun dacă s-ar întâmpla.
Domnul deputat, dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe, ar putea să ne spună dacă are «ok-ul» ministrului de Finanțe pentru acest PLx. Și care este punctul de vedere al ministrului. Pentru că fiind vorba despre acciză și TVA trebuie să aibă punct de vedere de la Ministerul de Finanțe”, a declarat Moise.
Întrebat dacă ar susține acest proiect în condițiile în care întrunește condițiile amintite, Sorin Moise a afirmat că ar susține orice proiect în sprijinul agricultorilor, dar dacă este ceva concret și nu praf în ochii electoratului.
”Sigur că aș susține proiectul. Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine! Dar măsură concretă și nu populism!”, a mai afirmat senatorul.
Tot pe acest subiect am încercat să obținem un punct de vedere și de la deputatul PSD Brăila Vasilică Priceputu, la rându-i fermier, însă parlamentarul nu ne-a transmis nimic până la acest moment.
CELE MAI CITITE
