Să iubim natura
Lista roșie a speciilor de păsări sălbatice din România. Partea I
Ca peste tot în țările civilizate, dezvoltarea acestor state a adus și un impact negativ asupra biodiversității. Drept urmare a apărut o Listă roșie a speciilor a organismele ce sunt grupate în funcție de existența lor în prezent, în specii extincte (specii dispărute) și specii extante, acestea din urmă fiind afiliate unei categorii care estimează riscul de extincție, pornind de la un risc de extincție minim și sfârșind cu un risc de extincție foarte mare.
A apărut această listă roșie și în țara noastră, de puțin timp, listă ce a fost inclusă în ORDINUL nr. 2.015 din 26 iulie 2022 privind aprobarea Listei roșii naționale a speciilor de păsări din România, folosind criteriile IUCN, în cadrul Proiectului „Completarea nivelului de cunoaștere a biodiversității prin implementarea sistemului de monitorizare a stării de conservare a speciilor de păsări de interes comunitar din România și raportarea în baza articolului 12 al Directivei Păsări 2009/147/CE”, finanțat prin Programul operațional Infrastructura mare 2014-2020.
Trebuie să avem în vedere faptul că în spatele întocmirii unei astfel de liste stă munca de teren a unor specialiști ornitologi cu experiență în domeniu.
Rolul listei roșii a speciilor de păsări din România este acela de a descoperi speciile care au nevoie urgentă de programe de conservare special întocmite.
„Această listă a rezultat din analiza celor 300 de specii de pe lista de referință, principiile aplicându-se și unor specii care nu s-au calificat pentru evaluarea pentru lista roșie (de exemplu pentru specii de pasaj, pe baza cărora s-au declarat Arii Speciale de Protecție Avifaunistică). Acestor specii prioritare, statul va trebui să le acorde o atenție specială și prin măsuri specifice de conservare să încerce să le îmbunătățească statutul de periclitare sau, în cel mai pesimist scenariu, să se asigure că nu vor intra într-o categorie de periclitare cu risc mai mare de extincție. Speciile cuibăritoare care au dispărut de pe teritoriul României în perioada 1900 – 2021 și care sunt amintite pe această listă se califică pe lista speciilor prioritare dacă pot fi reintroduse prin programe speciale de reintroducere.
Cele 95 de specii din care este alcătuită lista speciilor prioritare pentru conservare sunt: corcodelul cu gât roșu (Podiceps grisegena), corcodelul cu gât negru (Podiceps nigricollis), ielcovanul (Puffinus yelkouan), cormoranul mic (Microcarbo pygmaeus), pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus), pelicanul creț (Pelecanus crispus), stârcul pitic (Ixobrychus minutus), stârcul de cireadă (Bubulcus ibis), barza neagră (Ciconia nigra), țigănușul (Plegadis falcinellus), lopătarul (Platalea leucorodia), lebăda mică (Cygnus columbianus bewickii), gârlița mică (Anser erythropus), gâsca cu gât roșu (Branta ruficollis), rața sulițar (Anas acuta), rața cu cap castaniu (Aythya ferina), rața roșie (Aythya nyroca), rața catifelată (Melanitta fusca), rața sunătoare (Bucephala clangula), ferestrașul mic (Mergellus albellus), rața cu cap alb (Oxyura leucocephala), gaia neagră (Milvus migrans), codalbul (Haliaeetus albicilla), zăganul (Gypaetus barbatus), hoitarul (Neophron percnopterus), vulturul sur (Gyps fulvus), vulturul negru (Aegypius monachus), eretele sur (Circus pygargus), uliul porumbar (Accipiter gentilis), acvila țipătoare mică (Clanga pomarina), acvila țipătoare mare (Clanga clanga), acvila de câmp (Aquila heliaca), acvila de munte (Aquila chrysaetos), acvila mică (Hieraaetus pennatus), vânturelul de seară (Falco vespertinus), șoimul de iarnă (Falco columbarius), șoimul dunărean (Falco cherrug), cocoșul de mesteacăn (Lyrurus tetrix), cocoșul de munte (Tetrao urogallcus), potârnichea (Perdix perdix), crestețul pestriț (Porzana porzana), crestețul cenușiu (Zapornia parva), crestețul mic (Zapornia pusilla), cristelul de câmp (Crex crex), lișița (Fulica atra), spârcaci (Tetrax tetrax), dropie (Otis tarda), scoicar (Haematopus ostralegus), ciovlică ruginie (Glareola pratincola), ciovlica negrie (Glareola nordmanni), prundărașul de sărătură (Charadrius alexandrinus), prundărașul de munte (Eudromias morinellus), nagâțul (Vanellus vanellus), fugaciul roșcat (Calidris ferruginea), prundașul de nămol (Calidris falcinellus), becațina comună (Gallinago gallinago), sitarul de mal (Limosa limosa), culicul cu cioc subțire (Numenius tenuirostris), culicul mare (Numenius arquata arquata), fluierarul cu picioare roșii (Tringa totanus), pescărușul asiatic (Larus ichthyaetus), pescărușul cu cap negru (Larus melanocephalus), pescărușul rozalb (Larus genei), pescărița râzătoare (Gelochelidon nilotica), chira de mare (Thalasseus sandvicensis), chira mică (Sternula albifrons), chirighița neagră (Chlidonias niger), chirighița cu aripi albe (Chlidonias leucopterus), turturica (Streptopelia turtur), buha (Bubo bubo), ciuvica (Glaucidium passerinum), ciuful de câmp (Asio flammeus), minunița (Aegolius funereus), drepneaua palidă (Apus pallidus), ciocănitoarea cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ciocănitoarea de munte (Picoides tridactylus), ciocârlia de Bărăgan (Melanocorypha calandra), ciocârlia de câmp (Alauda arvensis), rândunica (Hirundo rustica), fâsa de câmp (Anthus campestris), fâsa de pădure (Anthus trivialis), pescărelul negru (Cinclus cinclus), gușa vânătă (Cyanecula svecica), mărăcinar mare (Saxicola rubetra), mărăcinar negru (Saxicola torquatus), pietrarul mediteranean (Oenanthe hispanica), mierla de piatră (Monticola saxatilis), grelușelul pătat (Locustella naevia), muscarul semigulerat (Ficedula semitorquata), fluturașul de stâncă (Tichodroma muraria), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), sfrânciocul mare (Lanius excubitor), cioara de semănătură (Corvus frugilegus), câneparul (Linaria cannabina) și mugurarul roșu (Carpodacus erythrinus).”
Speciile pentru care România are o responsabilitate specială de conservare) pot deveni prioritare pentru conservare dacă:
● au statut de periclitare național sau european
● sunt identificate amenințări care pot duce specia într-o categorie de periclitare
● din rezultatele monitorizării tendința populațională devine negativă. Pentru identificarea speciilor prioritare pentru conservare au fost folosite adițional mai multe criterii cantitative și calitative după cum urmează:
● Statutul de periclitare european și național – dacă o specie este clasificată ca periclitată la nivel național și/sau la nivel european sau global atunci automat intră în categoria speciilor prioritare pentru conservare.
● Amenințările și presiunile cunoscute: aplicate doar dacă specia are un efectiv național de minim 15% din efectivul european. Dacă specia are amenințări care pot duce la declin populațional sever și este prezentă în țară cu un efectiv de minim 15% din efectivul european atunci se califică ca specie prioritară pentru conservare.
● Tendința populațională negativă: Dacă la nivel național este detectată o tendință populațională negativă, iar specia este prezentă în țară într-un efectiv de minim 15% din populația europeană atunci specia se califică ca specie prioritară pentru conservare.
● O specie pentru care România are o responsabilitate specială de conservare devine prioritară pentru conservare doar dacă sunt identificate amenințări și presiuni care pot duce specia într-o categorie de periclitate sau dacă tendința populațională a acelei specii devine negativă.
● Speciile care au dispărut ca specii cuibăritoare au fost încadrate la lista speciilor prioritare pentru conservare doar dacă este viabil din punct de vedere tehnic dezvoltarea unui program de reintroducere.
Deoarece subiectul este unul mai amplu, am ales să îl prezint în două episoade.
Sursa de informare:
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/258555
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/258409
https://www.iucnredlist.org/
Să iubim natura
Lira Prieteniei la Brăila – etapa a IVa
În fiecare săptămână, așa cum a obișnuit cititorii, ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” vă oferă spre lectură și informare rubrica „Să iubim natura” cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
În Brăila sunt și alte asociații de mediu care desfășoară activități interesante, cu impact la nivel național. Am mai scris despre asta și cu altă ocazie, dar de data aceasta trebuie să vă aduc la cunoștință că un grup inimos de oameni din Brăila se încăpățânează să organizeze un eveniment numit „Lira Prieteniei”, care a ajuns anul acesta la ediția a IV-a. Acești oameni s-au unit sub denumirea de Asociația de Turism și Ecologie Balta Mică a Brăilei.
Asociația A.T.E. Balta Mică a Brăilei este membră a Federației Române de Turism Sportiv și, în acest context, organizează și participă la acest tip de evenimente la nivel național. Menționez faptul că evenimentul de la Mărașu a fost organizat în colaborare cu Federația Națională de Turism Sportiv.
Dacă anul trecut acest eveniment a fost organizat în Lacu Sărat, anul acesta Mărașu a fost ales pentru ca invitații să poată vedea frumusețile Brăilei Sălbatice. Dacă aș numi doar câteva persoane care au muncit efectiv la organizarea acestui eveniment, poate aș omite pe cineva și nu ar fi corect față de aceștia. Cei care au făcut posibil acest eveniment nu sunt mulți și, credeți-mă, este foarte greu să reușești să organizezi o tabără pentru cel puțin 150 de persoane, la care să participe 18 cluburi de profil. Vă spun eu, care am mai organizat astfel de tabere, dar nu pentru mai mult de 20 de persoane. Totuși, trebuie să-l amintesc pe cel care este sufletul acestui eveniment de la Brăila, și anume Cristinel Ungureanu.
Acești oameni au obținut, înainte de toate, sponsorizări pentru a le asigura participanților masa, apa de băut și toate cele necesare, locul de campare și multe alte facilități, deoarece pot apărea probleme neprevăzute, iar distanța față de oraș este destul de mare. Să vă gândiți la faptul că peste 150 de persoane au venit din toată țara și au trebuit să ajungă în zona localității Mărașu, deoarece cazarea s-a făcut exclusiv la cort, locația fiind pusă la dispoziție de Primăria Mărașu. Organizatorii au reușit să găsească sponsorizările necesare pentru a duce la bun sfârșit acest eveniment.
Vă ofer aceste detalii pentru a înțelege faptul că această echipă, care a organizat acest important eveniment, a trebuit să fie atentă la foarte multe detalii organizatorice, deoarece era în joc imaginea sa, ca ONG, în cadrul Federației.
Acest eveniment este unul important deoarece reușește să promoveze zonele sălbatice din Brăila, iar iubitorii de natură din țară, care au participat la el, au făcut publicitate în mediul online prin imaginile foto și video postate de la fața locului pe rețelele de socializare. De asemenea, aceștia au avut ocazia să vadă frumusețile zonei, să se plimbe cu bărcile într-un tur organizat cu ajutorul celor de la Parcul Natural Balta Mică a Brăilei și să ducă acasă detalii despre aceste locuri frumoase din Brăila.
O să încerc să vă familiarizez cu o parte dintre activitățile desfășurate în cadrul acestei tabere, dar și cu celelalte asociații participante, deoarece au venit oameni de la Baia Mare, Cluj, Sibiu, Galați, Urziceni, Făgăraș, Focșani etc., adică oameni care au parcurs distanțe considerabile pentru a vedea aceste locuri frumoase din Brăila. Un astfel de eveniment reușește să facă publicitate județului nostru, ceea ce este foarte important.
Printre numeroasele concursuri organizate în cadrul taberei, care a avut loc în perioada 4-7 iunie, pot aminti: orientare nocturnă, triatlon, concurs de fotografie, concurs de caricatură, afiș ecologic, desen grafic, probe culturale și slide-show. Peste toate acestea s-a cântat muzică folk la focul de tabără, alături de invitați consacrați, Titus Constantin și Ionel Erimia.
De asemenea, au fost organizate momente culturale de către cluburile participante, care au făcut ca serile să fie unele de neuitat. Nu pot decât să felicit organizatorii acestui important eveniment și să le doresc puterea de a reuși să organizeze și să promoveze Brăila și în anii următori.
Să iubim natura
Păsările sălbatice și puii lor
În fiecare săptămână, așa cum a obișnuit cititorii, ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” vă oferă spre lectură și informare rubrica „Să iubim natura” cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
Păsările sălbatice au comportamente diferite atunci când au pui sau când clocesc, de la specii care apără cuibul cu îndârjire până la specii care părăsesc cuibul pentru a se apăra pe ele, lăsând puii pradă sigură pentru păsările răpitoare și nu numai.
Interesant este comportamentul unor specii de păsări și am să enumăr câteva, nu am pretenția că le voi enumera pe toate: ciovlica ruginie, piciorong, ciocîntors, nagâț. Ce este interesant la aceste păsări? Să știți că atunci când din întâmplare, sau cu bună știință, ai găsit cuibul acestor specii de păsări sau te afli fără să știi în apropierea unui cuib, fie că vorbim de pontă sau de pui, începe un spectacol regizat special pentru a te îndepărta de cuib. Dacă sunt în aer, încep să facă o zarvă atât de mare încât nu știi ce ai făcut, încep să își facă nevoile în aer, în direcția ta, se prefac că au o aripă ruptă, cad la sol. Aici încep să se prefacă rănite, doar pentru a te îndepărta de cuib. Spectacolul este atât de interesant, încât nu știi ce ai pățit, de ce sunt atât de agitate, sau dacă pasărea este rănită cu adevărat.
La polul opus, o să vă vorbesc despre rațe și corcodei, specii care părăsesc cuibul, lăsând puii în voia sorții, atunci când sunt atacate de cele mai multe ori de cioara grivă, sau de păsările răpitoare care dau târcoale cuiburilor.
În această perioadă a anului, au început să apară puii, destul de firav, deoarece vremea nu prea a fost una prielnică, multe păsări sunt în întârziere în ceea ce privește eclozarea puilor, dar am observat deja pui de păsări. În afară de berze, am văzut pui de gâscă de vară, pui de nagâț, pui de rață mare, pui de lișiță, pui de corcodel mare, pui de găinușă de baltă, iar la acest sfârșit de săptămână am văzut și pui de lebădă de vară. Monitorizez o locație unde aștept cu nerăbdare să văd puii de corcodel cu gât roșu și nu în ultimul rând puii de rață roșie, specii pe care nu le-am întâlnit până acum cuibărind în zona respectivă, dar nu am să dau locație pentru a nu pune în pericol aceste păsări și mai ales puii lor. Nu am reușit să fotografiez de aproape puii de nagâț, deoarece distanța era destul de mare.
Cei mai mulți pui la o pereche au fost la lebăda de vară, aceasta are cinci pui, iar la polul opus, corcodelul mare care are un singur pui.
Sper ca aceste păsări să reușească să își crească puii deoarece locurile sunt pline de pericole la tot pasul, de la păsări răpitoare, la câini de stână și nu în ultimul rând la oameni, care de multe ori nu au gânduri din cele mai pașnice.
Am să vă postez câteva fotografii cu acești pui pentru a vă bucura de aceste făpturi minunate. Trebuie de asemenea să menționez faptul că fotografierea acestor pui se face destul de greu, deoarece părinții îi protejează, iar ei sunt destul de prudenți în a se arăta.
CELE MAI CITITE
