Fabricat în Brăila
Lecția de feminitate
* Luminița Șișu, o antreprenoare de 52 ani, este un nume sinonim cu eleganța și feminitatea * și-a dorit încă din copilărie să facă haine și a reușit * magazinul acesteia, Tricoté Boutique, situat pe Regală, este locul în care fiecare femeie se simte răsfățată, apreciată, frumoasă * în paralel cu afacerea pe care o conduce, Luminița este și studentă în anul I la Arte Plastice, iar povestea ei este o adevărată lecție de curaj
Pe Strada Mihai Eminescu, cum mergi dinspre “Dunărea” spre Teatru, pe partea dreaptă se află magazinul Tricoté Boutique, o adevărată pată de culoare ce înviorează atmosfera altfel destul de tristă a acestei artere care pe vremuri era inima comercială a orașului. Asta deoarece atunci când pășești în magazin intri într-o lume a frumosului și a eleganței, atmosfera fiind dată nu doar de hainele expuse, ci și de toate celelalte elemente care compun decorul: tablourile pictate, mobilierul, accesoriile, muzica, parfumul. Iar în spatele atelierului, la masa de lucru o întâlnim pe Luminița Șișu, o antreprenoare de 52 ani, care mai mereu “bibilește” ceva. Deși este ardeleancă, odată cu facultatea a ajuns în orașul de la Dunăre și de mai bine de 20 de ani îmbracă femeile din Brăila. A cunoscut succesul în domeniul modei și pe plan național, iar fiecare piesă pe care o crează este unică. Lucrează cu multă pasiune de dimineață până seara, totul cu scopul de a le face pe femei să se simtă frumoase, elegante, feminine. Povestea Luminiței este și o lecție de curaj, în prezent ea fiind studentă la Arte Plastice.
“De mică desenez haine!”
Povestea Luminiței Șișu în lumea hainelor începe din copilărie.“De copil desenez haine!”.Născută în Brașov, în facultate și-a dorit să studieze Mecanica – Autovehicule rutiere, însă a terminat Metalurgia, la Galați, fără să profeseze o zi în domeniu. “Soarta mea era alta și cu destinul nu te pui!”.
Dorind să facă ceva din pasiunea sa, încă din primul an de facultate s-a pus pe treabă, reușind să își convingă părinții să îi cumpere o mașinuță casnică de cusut.
“Nu îmi doream altceva decât să fac haine. După Revoluție, părinții mei au fost printre primii care au deschis magazine private în Brăila și am beneficiat de un spațiu în care să le vând. Și îmi amintesc că făceam niște fuste pantalon. Atâta ce le-au plăcut clientelor că le-am vândut foarte bine. Ideea nu e că am făcut vreo avere dar felul cum s-au vândut mi-a confirmat că e bine ceea ce fac. Am prins încredere și le-am spus părinților că asta vreau să fac când voi termina facultatea. Iar părinții m-au susținut”, își amintește aceasta.
După facultate, lucrurile au mers foarte bine pentru Luminița și comenzile au început să curgă. S-a perfecționat în domeniu, și-a deschis un atelier și un magazin, și-a achiziționat utilaje, a început să creeze colecții atât pentru femei, cât și pentru bărbați, iar la un moment dat a ajuns la 40 de angajați. Succesul a venit nu doar pe plan local, ci și național. “Am susținut prezentări de modă, am îmbrăcat televiziuni pe vremea aceea”.
Atelierul devenise a doua casă pentru Luminița, iar angajații a doua familie. Inclusiv fetița ei, Bianca, acum în vârstă de 27 ani, se juca adesea printre mașinile de cusut.
“Fata mea când era mică îmi cerea să o urc pe masa de croit. Era o masă uriașăși ea stătea turcește și îmi cerea o hârtie și un creion. Și desena încontinuu. Își inventa ea modele. Toate erau niște trăznăi, unele chiar i le-am făcut. Bineînțeles că la toate serbările făceam ținute. Atunci îi lucram foarte mult. Iar acum mă susține în tot ce fac. Și ea și soțul meu”, ne-a mai povestit aceasta.
Tricoté Boutique, afacere repornită cu succes în pandemie
După o perioadă de 8 ani în care a trebuit să închidă afacerea și nu a mai lucrat în domeniu, în 2020, chiar de Mărțișor, Luminița a repornit business-ul și așa a apărut Tricoté Boutique pe Strada Mihai Eminescu. De data aceasta, vedeta atelierului era tricotajul, iar tehnica de a realiza hainele a învățat-o singură, de pe Youtube. Și din nou, la fel ca prima dată, afacerea început să se extindă rapid și de la tricotaje au urmat hainele pictate, iar ulterior confecțiile, pentru că veneau tot mai multe comenzi din partea clientelor.
“După pauza de câțiva ani, după ce am luat pentru prima data o bucată de material să croim ceva, când am auzit hărșâitul foarfecului, și mie și Monicăi (n.r. – designer vestimentar în cadrul atelierului) ne-au dat lacrimile. Și am zis nu se poate, trebuie să facem haine. Și pornid de la țelul nostru principal, că ne dorim ca femeile să se simtă frumoase, confortabile, să fie admirate, am ales să lucrăm și pe comandă. Încerc în proporție de 90% că nu poți 100% să lucrez pe țesături naturale, vara pânză topită, in, broderii tradiționale românești, iarna lucrez foarte mult pe catifea că mi se pare foarte elegantăși prețioasă. Lucrez serie micăși fiecare produs este unic. Mă străduiesc să fie diferite și să nu mai am deloc produse identice”, susține Luminița.
În prezent, la Tricoté Boutique se primesc comenzi atât din Brăila, cât și din alte orașe ale țării, ba chiar și din străinătate. Care este secretul?
“Promovez feminitatea. Noi, femeile, avem conformații diferite. Una e cu pieptul mai dezvoltat, alta este în șolduri mai dezvoltată, nu mai zic că sunt femei care au diverse complexe și vor săși le ascundă. Iar eu încerc să duc și puțină muncă de lămurire pe partea psihologică că a înțelege feminitatea și a fi feminină înseamnă să te accepți așa cum ești și să te iubești așa cum ești. Trebuie să te vezi frumoasă că așa te-a lăsat Dumnezeu! Susțin feminitatea și mi-aș dori măcar pe partea la care am eu acces, asta cu hainele, să îndrept privirile către regăsirea feminității. Eu zic că feminitatea începe cu fiecare femeie și începe și cu stilul vestimentar. Și eu m-am învățat de-a lungul vieții, așa, că bărbații ne iubesc în rochie”, afirmă antreprenoarea.
Trebuie spus că, după inaugurare, atelierul nu a stat prea mult deschis pentru că a venit pandemia. Însă și în ciuda acestui aspect tot a avut noroc.
“Pe 1 martie am deschis și îmi amintesc că pe 16 martie s-a închis activitatea peste tot. Dar a fost bine că în acele zile a intrat multă lume, am început să primim comenzi, clientele au trimis alte cliente, iar când s-a redeschis în vară magazinul toate și-au amintit de noi. Secretul succesului e că am înțeles și mi-am descoperit nișa. Mizând pe feminitate și pe dorința femeilor de a fi frumoase și unice mi-am creat o clientelă a mea. Sunt răsfățată de Dumnezeu. Dacă mâine voi dori să fac rochii din hârtie sigur voi găsi clientelă. Acum nu vreau să dau exemple din Coelho, dar este ceva în «Alchimistul» care m-a marcat. În clipa în care tu îți dorești cu adevărat ceva tot universul conspiră în a te ajuta și a te susține. Mie viața mi-a demonstrat că exact așa funcționează lucrurile. Suntem creatorii vieții noastre. Știu că e utopic dar cât de frumos ar fi să trăim într-o societate în care lumea ar face doar ceea ce o pasionează”, crede Luminița.
Studentă la Arte plastice la 52 de ani
Pictura este a doua mare pasiune a Luminiței Șișu, motiv pentru care s-a înscris la Facultatea de Arte Plastice din Galați, fiind studentă în anul I.
“Toată lumea mi-a zis că am mare curaj! Mi-am dorit de copil să pictez dar niciodată nu mi-am găsit timp pentru pasiunile mele. Întotdeauna sunt altele de făcut de-a lungul vieții. Dar pur și simplu m-am trezit într-o dimineațăși mi-am zis că eu trebuie să îmi urmez pasiunea. M-am dus și mi-am luat niște pânze, niște acrilice la momentul acela și am început să mâzgălesc pe ele. Lucru care a determinat încurajarea mea în a începe să pictez pe haine. Și având succes hainele pictate am început să fac și tablouri, care au fost admirate de oameni cu competență în domeniu. Acele persoane m-au sfătuit să urmez o școală. Am zis de ce nu! Și m-am înscris la facultate”, susține aceasta.
Luminița mărturisește că nu e deloc ușor să se împartă între atelier și facultate, însă îi place atât de mult ceea ce face încât reușește să găsească un echilibru.
“În primul semestru m-am străduit să merg cât mai mult de la primul curs, la 8 să fiu în Galați. Mă trezeam la 5 și ceva, pe urmă fugi aici la atelier, muncește, stăteam până târziu să lucrez, în weekend aveam de pictat că la școală aveam teme, se lucrează la alt nivel. Acum lucrăm la o colecție nouă dar îmi mai iau câte o pauză din când în când”, declară aceasta.
Luminița ne-a spus că a încheiat primul semestru cu brio, lucrările studenților fiind expuse în cadrul unei expoziții găzduite de Galeriile de Artă din Galați.
Mesaj de 8 Martie
În final, am rugat-o pe Luminița să adreseze un mesaj de Ziua Femeii. Iată ce ne transmite:
“Din păcate inima mea este destul de îndurerată acum din cauza situației din lume. Poate sună puțin ciudat dar m-am gândit foarte mult la ce se întâmplă acum și nu am alt sentiment decât unul de tristețe profundă. Și mă gâdeam cum să ajut cumva dacă, Doamne ferește, situația o va cere. Mă gâdesc că aș fi capabilă să chem femeile din țară asta. Vizualizez o armată întreagă de femei, cu flori în brațe, care se pun în fața tancurilor. Efectiv o văd așa: ca niște îngeri albi cu flori în brațe punându-se în fața răului. Pentru că nu oamenii ăia din tancuri sunt răul. Oamenii ăia execută niște ordine. Răul există dar oamenii ăia sunt tot oameni și au o secundă dreptul să aleagă între luminăși întuneric. Și mă gândesc că întotdeauna niște femei cu gânduri de pace, cu iubire în suflet și cu flori în brațe vor ajuta ca lumina să învingă. Poate sunt idealistă dar e tot ce pot să spun de 8 Martie. Nu ne gândeam cât de importantă e sănătatea. Am înțeles-o! Nu înțelegeam cât de importantă e pacea. Am înțeles-o! Eu vreau ca toată lumea să fie fericită. Să ne respectăm, să ne iubim, să trăim în armonie”.
Fabricat în Brăila
Fabricat în Brăila | Moara Ghionea, locul unde pâinea încă spune o poveste
• într-o industrie dominată tot mai mult de producția în masă și de marile lanțuri de panificație, o afacere de familie din Chiscani continuă să păstreze gustul pâinii făcute ”ca odinioară” • povestea Moarei Ghionea începe însă cu mult înainte de apariția brutăriei, în anii grei de după război, când bunicul familiei, marcat de foametea din 1947, a decis că o moară poate însemna siguranță pentru generațiile viitoare • astăzi, afacerea din Chiscani este condusă de Ileana Ghionea, reprezentanta celei de-a treia generații a familiei
Într-o perioadă în care multe dintre afacerile românești construite după Revoluție au dispărut sau au fost înghițite de marile companii, la Chiscani, în apropiere de Brăila, o familie a reușit să transforme o moară pornită din teama de foamete într-un business românesc care rezistă de peste trei decenii. Povestea Moara Ghionea este una despre muncă dusă până la sacrificiu, despre curajul de a investi într-o Românie nesigură economic și despre o familie care a înțeles că succesul nu vine peste noapte, ci se construiește în ani întregi de consecvență.
Astăzi, Moara Ghionea este condusă de Ileana Ghionea, reprezentanta celei de-a treia generații și este cunoscută pentru pâinea realizată cu făină produsă în propria moară, pentru produsele de patiserie și cofetărie și pentru faptul că a rămas una dintre puținele afaceri de familie autentice din județul Brăila. În spatele brandului se află însă o istorie care începe cu mult înainte de apariția primelor utilaje.
O idee născută din amintirea foametei
Povestea Moarei Ghionea nu poate fi înțeleasă fără trecutul familiei și fără experiențele dramatice trăite de Gheorghe Ghionea, bunicul Ilenei Ghionea, omul care avea să pună prima cărămidă la ceea ce astăzi înseamnă Moara Ghionea. Avea doar 20 de ani când a fost trimis pe front în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. După război a trăit foametea din 1947, într-o familie cu nouă copii, unde hrana devenise cea mai mare grijă a fiecărei zile.
„Fiind cel mai mare dintre frați, a văzut cât de greu este să asiguri hrana pentru o familie atât de mare în vremuri atât de grele”, a precizat Cristache Ghionea. Anii aceia aveau să îl marcheze profund. În mintea lui Gheorghe Ghionea s-a format atunci ideea că hrana și siguranța unei familii nu trebuie să depindă niciodată de vremuri sau de alții.

După Revoluția din 1989, când România încerca să înțeleagă ce înseamnă economia liberă, Gheorghe Ghionea a venit la fiul său, Cristache Ghionea, cu o idee simplă, dar încărcată de experiențele trecutului: să construiască o moară. „I-a spus tatălui meu că dacă vreodată va mai veni o perioadă de foamete, cu moara nu vom muri de foame”, spune Ileana Ghionea. Acea propoziție avea să devină fundamentul unei afaceri care nu urmărea doar profitul, ci siguranța, continuitatea și independența.
Spirit antreprenorial moștenit din generație în generație

Spiritul antreprenorial exista în familie cu mult înainte de apariția morii. Gheorghe Ghionea fusese cunoscut în zonă ca un gospodar extrem de harnic și inventiv. În perioada comunistă avea un solar de aproximativ 2.000 de metri pătrați, cultivat cu roșii și zarzavaturi pentru piață. Mai târziu, a dezvoltat o fermă de nutrii, a crescut ciuperci și a cumpărat stupi de albine, devenind și apicultor.
„Bunicul meu a fost un bun antreprenor și gospodar”, spune Ileana Ghionea. Această mentalitate orientată spre muncă și independență economică s-a transmis mai departe către Cristache Ghionea, cel care avea să dezvolte ulterior activitatea de morărit și panificație.
La începutul anilor ’90 au fost cumpărate primele utilaje pentru moară, chiar pe terenul unde se află și astăzi fabrica din Chiscani. Se măcina grâu și porumb pentru oamenii din zonă, iar activitatea a crescut rapid. Într-o perioadă în care multe sate încă își produceau singure hrana, moara devenise un punct esențial pentru comunitate. Oamenii veneau cu sacii de grâu și plecau cu făina necesară pentru familie. Familia Ghionea a înțeles însă foarte repede că dezvoltarea nu poate veni doar din măcinat. Așa a apărut ideea brutăriei.
Povestea unui nume devenit brand
Puțini cunosc faptul că inclusiv numele „Ghionea” ascunde o întâmplare aparte. Potrivit Iulianei Ghionea, numele real al bunicului era „Gheonea”, însă la nașterea tatălui său s-a produs o eroare în acte, iar numele a fost trecut greșit ca „Ghionea”. În timp, aceasta a devenit forma oficială purtată de familie și ulterior de companie. „Cred că acesta a fost, până la urmă, cel mai firesc nume pentru un business construit în familie și dus mai departe de noi”, spune ea. Înainte de a deveni Moara Ghionea, compania a purtat alte două denumiri. Prima firmă s-a numit Armavipan SRL, un acronim format din numele fraților Arion, Victoria și Maria. Ulterior, societatea a devenit Moara Spicu SRL, iar apoi a primit numele familiei.
Primele zile ale morii și începuturile brutăriei
Moara din Chiscani a fost construită pe terenul unde funcționează și astăzi. La început, oamenii veneau cu grâul și porumbul pentru măcinat, iar activitatea era concentrată pe producția de făină, mălai și uruială. Exista inclusiv o presă pentru ulei.
În scurt timp, familia și-a dorit să extindă afacerea și să deschidă o brutărie. Acest pas a fost făcut în 1993, când a început producția de franzelă albă de 400 de grame. Producția era mică la început, însă cererea a crescut rapid. „Vindeam tot ce produceam. Aveam magazin în Brăila, pe strada Hepites, și magazinul de la fabrică, din Chiscani”, își amintește administratorul companiei. Distribuția se făcea cu duba familiei, încărcată la maximum. „Ajungeam în oraș și aproape că nu apucam să punem pâinea pe raft. Se vindea direct de la ușa mașinii”. În acei ani, afacerea era susținută aproape exclusiv prin muncă fizică și implicarea directă a familiei. Nu existau sisteme moderne, echipe mari de management sau tehnologii sofisticate. „Toată familia era implicată în tot ce însemna producție, distribuție și organizare”. Moara devenise rapid mai mult decât un business. Era un mod de viață.
Curajul care a schimbat piața: pâinea de un kilogram
La mijlocul anilor ’90, piața panificației devenea din ce în ce mai competitivă. Tot mai multe brutării apăreau în județ, iar diferențele dintre produse începeau să dispară.
Cristache Ghionea a înțeles că pentru a rezista pe piață era nevoie de ceva diferit. A luat atunci o decizie considerată riscantă pentru acea perioadă: introducerea pâinii de un kilogram – un produs care părea neobișnuit pentru acea perioadă.„Era singurul de pe piață care făcea o pâine atât de mare”, spune Ileana Ghionea. „Brăilenii erau obișnuiți cu franzela mică și nu înțelegeau de ce ar cumpăra o pâine atât de mare”, spune Ileana Ghionea. Modelul fusese inspirat din zona Făgărașului, însă în Brăila produsul era aproape necunoscut. Succesul nu a venit imediat. Familia a trebuit să convingă oamenii prin gust și calitate.
Avantajul major era faptul că Moara Ghionea producea propria făină, lucru rar pentru acea perioadă. ”Ceea ce l-a ajutat să convingă clenții a fost gustul și calitatea pâinii, care nu s-au schimbat și pe care le menținem și astăzi”, concluzionează Ileana Ghionea. În timp, pâinea de un kilogram a devenit produsul care a definit compania și unul dintre cele mai apreciate produse de panificație din zonă.
Investiții curajoase într-o perioadă nesigură



Pe măsură ce afacerea creștea, familia a continuat să investească, chiar și în perioade economice dificile. În 1997 a fost construită o brutărie nouă, mai mare, capabilă să susțină cererea tot mai ridicată. Au urmat silozurile pentru depozitarea cerealelor și laboratorul pentru analiza grâului. Cristache Ghionea s-a implicat inclusiv în dezvoltarea domeniului la nivel național. A fost unul dintre membrii fondatori ai ANAMOB — Asociația Națională de Morărit și Panificație. Prin intermediul asociației, în anii ’90, a ajuns în Statele Unite ale Americii, unde a urmat cursuri de specialitate.

Pentru România acelor ani, astfel de experiențe erau extrem de rare și au contribuit semnificativ la modernizarea afacerii. „A înțeles foarte devreme că trebuie să înveți permanent și să aduci idei noi dacă vrei să reziști”.
De la pâine, la cofetărie și patiserie
După consolidarea secției de panificație, familia a început diversificarea producției. Au apărut cozonacii, pâinea cu semințe, cornurile, covrigii și pâinea toast. În 2005, a fost deschisă gogoșeria, iar în 2011 compania a accesat fonduri europene pentru dezvoltarea cofetăriei și patiseriei. A fost una dintre cele mai dificile investiții. „Profitul a apărut după șapte-opt ani”, recunoaște Ileana Ghionea. Cu toate acestea, familia a continuat să creadă în proiect și să îl dezvolte. Unele dintre cele mai apreciate produse ale companiei au apărut spontan. Un astfel de exemplu este checul cu vișine. „Părinții mei aveau un vișin foarte mare în curte și într-o vară a făcut atât de multe fructe încât nu mai știam ce să facem cu ele”. După ce au glumit că ar putea face un chec cu vișine, au încercat rețeta, iar rezultatul a fost atât de apreciat încât produsul a rămas permanent în ofertă. „Uneori cele mai bune produse se nasc din momente spontane”.
Astăzi, Moara Ghionea produce torturi, prăjituri și candy bar-uri pentru evenimente, iar compania este prezentă constant la nunți, botezuri și aniversări din județ.
A treia generație și modernizarea businessului
Pentru Ileana Ghionea, alegerea de a continua afacerea familiei nu a fost una întâmplătoare. „Am crescut în sânul familiei Moara Ghionea”, spune ea. Vacanțele copilăriei și le petrecea în fabrică, unde observa fiecare etapă a producției.

„Îmi petreceam vacanța de vară printre cuptoare și miros de pâine caldă”. Curiozitatea de a înțelege procesul de producție a făcut-o să învețe toate aspectele afacerii — de la brutărie și distribuție, până la contabilitate și organizare. „Mereu m-a fascinat câtă muncă există în spatele unui produs atât de simplu cum este pâinea”.
Dorind să îmbine experiența practică cu pregătirea profesională, Ileana Ghionea a urmat cursurile Universității Politehnica din București, specializarea Controlul și Expertiza Produselor Alimentare. Ulterior, a studiat la Pacific Institute of Culinary Arts din Vancouver, unde a absolvit programul Baking and Pastry ca șefă de promoție. „Studiile ajută atât în relația cu echipa, cât și în interacțiunea cu autoritățile de control”, afirmă ea.
În 2022, când a preluat oficial compania, Ileana Ghionea a început un amplu proces de rebranding. „Valorile au rămas aceleași — grija pentru oameni, calitatea și respectul pentru muncă. Doar felul în care le comunicăm s-a schimbat”. Pentru ea, tradiția nu înseamnă blocare în trecut. „Un business care stagnează și nu se adaptează riscă să rămână în urmă”. În paralel, compania pregătește investiții pentru reducerea consumului de energie și tranziția către soluții sustenabile.
Secretul unei afaceri românești care rezistă de peste 30 de ani
Într-o piață dominată tot mai mult de corporații și lanțuri naționale, Moara Ghionea continuă să reziste prin apropierea față de comunitate. „Oamenii ne cunosc și au crescut cu produsele noastre. Cred că acesta este cel mai important lucru”.
Pentru familia Ghionea, succesul nu înseamnă doar vânzări. Înseamnă faptul că după trei generații, oamenii încă recunosc gustul pâinii lor. Înseamnă angajați care lucrează în companie de peste 20 de ani și sunt considerați parte din familie. Înseamnă continuitate într-o Românie în care foarte puține afaceri de familie reușesc să treacă testul timpului. „Moara Ghionea înseamnă grijă, pasiune și comunitate”, spune Ileana Ghionea. Iar povestea acestei afaceri demonstrează că uneori cele mai solide businessuri românești nu se nasc din planuri spectaculoase, ci din dorința simplă a unei familii de a nu mai cunoaște niciodată lipsa pâinii de pe masă.
Fabricat în Brăila
Cofetăria Marshal, renovare cu… bun gust
• Cofetăria Marshal din Piața Traian și-a redeschis porțile miercuri, 28 ianuarie, într-un spațiu complet reamenajat, aducând din nou în centrul orașului gustul deserturilor tradiționale și moderne • evenimentul a marcat nu doar relansarea unei afaceri de familie, ci și revitalizarea unei clădiri istorice din centrul Brăilei, cu sprijinul administrației locale
Mirosul de baclava proaspăt scoasă din cuptor și strălucirea prăjiturilor atent finisate au revenit, miercuri, 28 ianuarie, în Piața Traian. Cofetăria Marshal, unul dintre locurile deja consacrate pe harta dulce a Brăilei, și-a redeschis porțile într-un spațiu reamenajat, cu un nou aspect, dar cu aceeași promisiune: respect pentru tradiție și curajul de a merge mai departe, spre modern.
Redeschiderea a avut loc într-un cadru oficial, în prezența primarului municipiului Brăila, Marian Dragomir, și a viceprimarului Alexandru Jantea, evenimentul marcând nu doar relansarea unei afaceri de familie, ci și un nou pas în revitalizarea centrului istoric al orașului.
Între Orient și Occident: Vitrina care unește comunitățile Brăilei
Brăila a fost mereu un model de conviețuire, un mozaic de culturi unde turcii, grecii, armenii sau evreii și-au lăsat amprenta asupra gusturilor locale. La Marshal, această moștenire este vie. În vitrina dedicată tradiției, sarailii și baclavale ”tronează” la loc de cinste, ca o discretă reverență față de spiritul multicultural al Brăilei – oraș-port în care, de-a lungul timpului, aceste comunități au lăsat urme nu doar în arhitectură, ci și în gastronomie. Sunt prăjituri care nu au nevoie de prezentări sofisticate: vorbesc singure, prin gust și memorie. La doar câțiva pași distanță, însă, noul începe să câștige teren. Prăjiturile moderne, sub formă de fructe, intens colorate și aproape realiste, atrag privirea din vitrina alăturată, părând desprinse din paginile unei reviste de design culinar. Este acea trecere firească dintre tradiție și contemporan, dintre rețete clasice și tehnici moderne de cofetărie, pe care Cofetăria Marshal o face fără a pierde din identitate. ”Toate produsele sunt realizate în laboratorul propriu, din ingrediente de calitate, după rețete perfecționate în ani de experiență. Secretul… cred că pentru a te atrage, o prăjitură trebuie să arate bine prima dată”, spune cofetarul Bogdănel Monahov, omul din spatele deserturilor care, de peste 25 de ani, dau culoare și gust Brăilei.
O clădire cu istorie, o investiție cu sens
Evenimentul de redeschidere s-a bucurat de prezența primarului Marian Dragomir și a viceprimarului Alexandru Jantea, marcând o reușită nu doar culinară, ci și urbanistică. Clădirea istorică în care funcționează cofetăria a fost salvată prin eforturi comune: municipalitatea a reabilitat fațada și interioarele aflate în proprietate publică, respectând cromatica zonei vechi, în timp ce familia Monahov a investit resurse proprii pentru a transforma interiorul într-un spațiu modern și primitor.
Primarul Marian Dragomir a subliniat că administrația locală a susținut acest proiect pentru că orașul ”a câștigat încă o clădire istorică reabilitată”, obiectivul fiind acela ca centrul istoric al Brăilei să redevină un spațiu viu, frecventat și atractiv.
”Anul trecut, Primăria Brăila a reabilitat din fonduri proprii fațada și partea de interior care ne aparținea. Proprietarul a continuat lucrările în spațiul său. Am încercat să respectăm cromatica clădirilor învecinate, deja reabilitate, pentru a avea o imagine unitară în centrul istoric. Îi felicit pentru ceea ce au realizat, mai ales pentru unicitatea produselor – sarailii și baclavale care lipseau orașului nostru”, a transmis edilul-șef.
Cu această ocazie, municipalitatea a oferit un cadou simbolic administratorilor cofetăriei: un ceas care reprezintă simbolurile Brăilei din centrul istoric, un gest ce marchează legătura dintre timp, memorie și identitate urbană.
„Când există voință, se pot face lucruri frumoase”
Pentru Bogdănel și Mihaela Monahov, redeschiderea are și o puternică dimensiune personală. ”Am cumpărat spațiul anul trecut și, cu ajutorul domnului primar, am refăcut fațada. Primăria ne-a sprijinit cu actele, decopertarea, tencuiala, vopsirea, iar noi am schimbat geamurile, ușa din lemn stratificat și am tras utilitățile. Apoi am decis să facem un efort suplimentar și să reamenajăm și interiorul, pentru clienții noștri fideli”, explică proprietarul. Implicarea administrației locale este, în acest context, un exemplu de colaborare care arată că atunci când există voință de ambele părți, patrimoniul poate fi salvat, iar orașul poate câștiga spații vii, nu doar fațade frumoase.
O moștenire dulce cu parfum de mare, începută din pasiune
Numele cofetăriei nu este ales la întâmplare. Întrebat de la ce vine numele cofetăriei, Marshal, proprietarul ne-a spus că este un omagiu adus tatălui său, care a fost marinar şi de la care a auzit poveşti despre Insulele Marshall din Oceanul Pacific, poveşti pe care nu le-a uitat nici până azi. Astăzi, ”insulele” de savoare sunt chiar în laboratorul propriu din Piața Traian, unde se folosesc ingrediente de calitate pentru a crea de la banalele, dar delicioasele plăcinte cu dovleac, până la complexe torturi personalizate sau produse fără zahăr pentru cei cu nevoi speciale. Fondată în 2020, imediat după finalul stării de urgență, Cofetăria Marshal este o afacere de familie, construită pe un vis vechi de 20 de ani. Bogdănel Monahov, cofetar de meserie, spune că inițial și-a dorit să devină bucătar, dar drumul l-a dus spre cofetărie, sub îndrumarea unor maeștri cunoscuți ai Brăilei, precum Gica Apostolatu sau Gica Tarcia, care i-au insuflat dragostea pentru frumos și rigoarea meseriei.
”Am fost cofetarul Brăilei. Și sunt mândru că am pus umărul la succesul multor branduri locale din domeniu înainte de a-mi deschide propria afacere alături de soția mea, Mihaela”, spune acesta, cu o nostalgie asumată.
Experiența sa profesională include și activitatea de consultant tehnolog la o multinațională norvegiană, unde mai bine de un deceniu a predat concepte de prăjituri pentru lanțuri de supermarketuri, din mai multe țări europene. Toate aceste etape se regăsesc, astăzi, în fiecare desert expus în vitrina din Piața Traian.
Astăzi, cu un spațiu reînnoit și aceeași pasiune, Cofetăria Marshal rămâne un loc în care tradiția nu este un pretext, ci o valoare, iar modernul nu șterge trecutul, ci îl completează. Un loc care demonstrează că, în inima Brăilei, lucrurile făcute cu suflet au încă timp să crească.
Vă invităm să redescoperiți bucuria unui desert autentic, zilnic, în Piața Traian!






















