Învățământ
Lecția de demnitate și succes a elevilor de la Liceul Tehnologic „Gh. K. Constantinescu”
• ce poate realiza un elev de la un liceu tehnologic? Răspunsul e simplu: orice • de la medalii în competiții sportive la premii culinare interjudețene, adolescenții de la ”Gheorghe K. Constantinescu ” din Brăila arată că talentul nu ține cont de numele școlii
Într-un sistem care împarte liceele în ”bune” și ”slabe” încă dinainte ca elevii să le treacă pragul, există școli care refuză să accepte aceste etichete ca sentință. Liceul Tehnologic „Gheorghe K. Constantinescu” din Brăila este una dintre ele. Aici, unde prea puțini caută premianți sau campioni, s-au format elevi care demonstrează, zi de zi, că talentul, voința și caracterul nu țin cont de renume, ci de oameni și de șansele care li se oferă.
Într-o societate în care violența juvenilă devine o problemă tot mai prezentă, într-un oraș în care tentațiile străzii pândesc la fiecare colț, există oameni care aleg să nu stea deoparte. La DORU TEAM, o sală de sport aparent modestă s-a transformat într-un adevărat sanctuar al disciplinei, al fair-play-ului și al speranței. Pentru antrenorul Dorel Beșleagă munca sa a devenit o adevărată misiune socială. Alături de el, doi elevi ai Liceul Tehnologic „Gheorghe K. Constantinescu” demonstrează că sportul poate fi o soluție reală în lupta împotriva violenței, rătăcirii și abandonului.
Dorel Beșleagă, antrenorul care modelează caractere, nu doar campioni
Puțini cunosc povestea completă a celui care astăzi conduce clubul sportiv AS Doru Team Brăila. Fost profesor de desen, absolvent al Liceului de Arte și al Facultății de Arte, artist la suflet și sportiv în esență, Dorel Beșleagă a ales în urmă cu decenii să își urmeze pasiunea pentru artele marțiale. A adus în Brăila un stil nou, dur, dar profund educativ, Kyokushin, un karate de contact real, în care corpul e testat, dar spiritul e cel care câștigă. Dorel Beșleagă nu este doar antrenorul clubului AS Doru Team, ci și un mentor, un sprijin și adesea singurul adult care crede cu adevărat în potențialul unor adolescenți care riscă să se piardă în anturaje periculoase. Prin orele petrecute în sala de antrenament, el construiește o alternativă la stradă, una bazată pe disciplină, fair play și autocunoaștere. ”Cu fiecare copil adus înapoi în sală, simt că am câștigat o bătălie importantă. Nu toți vor ajunge campioni, dar toți pot deveni oameni echilibrați dacă li se oferă o șansă”, spune Beșleagă.
El nu se oprește la a fi antrenor. Mai mult decât un antrenor, Dorel Beșleagă este omul care oprește violența cu sufletul și cuvântul. Nu ezită să-i caute pe tinerii care încearcă să renunțe, discută cu părinții, cu profesorii, le insuflă motivație, le amintește că violența nu trebuie să fie o armă în viața reală, ci o energie canalizată în mod organizat, în sală. Uneori, e singurul adult care face asta. ”Sunt mai mult decât un antrenor. Sunt uneori și tată, și prieten, și sprijin moral. Nu judec. Îi adun de pe stradă pentru că știu că în ei există lumină. Trebuie doar să-i conving să și-o aprindă.”
Fără să aștepte beneficii materiale, face ceea ce mulți au abandonat: crede în educație prin sport.
Valentin Mavrodin, campionul mondial care a ales sala în locul străzii
La 21 de ani, Valentin Mavrodin este un exemplu de determinare. Elev în sistemul seral la Liceul Tehnologic „Gheorghe K. Constantinescu”, și-a finalizat studiile profesionale în același loc, iar între timp a devenit unul dintre cei mai promițători luptători ai României în kickboxing. Cu titluri impresionante precum ISKA Oriental Rules World Super Welterweight Champion, DFS Middleweight Champion, sau Kickboxer of the Year, Valentin nu uită de unde a plecat. ”Totul a început acum nouă ani. Jucam fotbal, iar profesorul Laurențiu Buzea mi-a spus să încerc și sporturile de contact. Așa am ajuns în sala lui Doru Beșleagă. Acum mă antrenez zilnic patru-cinci ore și urmează să mergem în Japonia, la faimoasa gală K-1. Fără el, fără sprijinul lui constant, nu aș fi ajuns aici. M-a învățat să transform furia în ambiție și disciplina în stil de viață”, spune sportivul, care se pregătește acum pentru prestigioasa gală K1 din Japonia.
Corbu Fabian, între onoarea ringului și visul unei cariere militare
La doar 17 ani, Corbu Fabian, elev în clasa a X-a la profilul de Industrie alimentară, a obținut deja titluri importante: dublu campion național la Brazilian Jiu Jitsu, campion național la kickboxing, și deține centura verde 3 Kyu în Budokai. Visul său este să urmeze o carieră militară, o alegere firească pentru un tânăr care trăiește după reguli clare de muncă, disciplină și respect. În spatele acestor reușite stau ani de antrenament și o luptă cu sine însuși. A avut și el un moment de cumpănă, când tentațiile străzii și „coolness-ul” fotbalului l-au făcut să vrea să renunțe. Ne spune că ”am vrut să renunț. Mi se părea că fotbalul e mai cool, anturajul mă trăgea într-acolo. Dar familia și antrenorul meu m-au făcut să înțeleg ce înseamnă munca adevărată. Acum sunt mândru că nu am abandonat.”
Despre ce simte el când este pe ring, ne spune cu calmitatea care-l caracterizează că ”atunci când ești pe ring, ai nevoie de calm și luciditate. Loviturile nu se dau cu furie, ci cu precizie. În afara ringului, nu mi-am folosit niciodată forța. Mă mândresc cu asta. Datorită antrenorului am înțeles că adevărata victorie este să nu fii nevoit să lovești.” În afara ringului, Fabian nu a folosit niciodată violența, iar pentru el, acesta este cel mai mare câștig. ”Calmitatea și disciplina ne sunt insuflate din prima zi. Nu e vorba doar de pumni, ci de cum alegi să fii ca om”, ne-a împărtășit acesta.
Sportul ca armă împotriva pierderii unei generații
Dorel Beșleagă e conștient că nu toți copiii vor deveni campioni. Dar pentru el, fiecare copil care alege să intre în sală și nu într-un anturaj riscant e un câștig.”Unii vin, pleacă, se întorc. Nu e ușor. Dar dacă îi lași, se pierd. Eu nu-i las. Le arăt că se poate. Că viața are reguli, dar și recompense. Sportul nu este despre bătaie. Este despre cine ești când nu trebuie să lovești”, a subliniat acesta.
Într-o societate care are tot mai multă nevoie de repere morale, ceea ce se întâmplă în această sală de antrenament din Brăila este o lecție de viață. O lecție despre speranță, despre muncă, despre alegeri. Și despre un om care, zi de zi, luptă nu doar pentru trofee, ci pentru suflete.
Dorel Beșleagă nu antrenează pentru podium. El antrenează pentru viitor.
Și viitorul, prin tineri ca Valentin sau Fabian, are toate șansele să fie mai bun.
Mariana Roadevin și Georgiana Alexandru, olimpice într-un liceu ”nepopular”Eleva Mariana Roadevin, care a obținut locul I la faza județeană a Olimpiadei de Industrie Alimentară, a reprezentat Brăila la nivel național. A obținut de asemenea locul I la concursul interjudețean „TehnoMath”. Nu este sportivă de ring, dar face parte din aceeași generație care dovedește că și din licee uitate pot ieși vârfuri. ”Dacă te implici se poate. Eu nu sunt de top, dar știu ce vreau și muncesc pentru asta. Asta m-a învățat școala mea, și oamenii din jur”.
Alături de ea, Georgiana Alexandru a obținut locul II la aceeași olimpiadă, confirmând că performanța din sala de clasă este la fel de importantă ca cea din ring. ”Contează să vrei, să te implici, să ai pe cineva care te susține. Eu i-am avut pe profesorii mei, care nu m-au lăsat să renunț”.Doamna profesor Silvia Zăinescu, director al Liceului Tehnologic ”Gheorghe K. Constantinescu”, ne spune că ”liceul nostru nu este unul cu prestigiu, dar e plin de povești de reușită. Copiii noștri nu pornesc cu avantajul unui nume, ci cu dorința de a se ridica. Iar noi, profesorii, partenerii noștri, cum e domnul Beșleagă, care au înțeles nevoile acestor copii, facem tot posibilul să nu îi lăsăm singuri. Este o muncă de echipă și o dovadă că atunci când investești în oameni, rezultatele vin”.
Gustul succesului în bucătărie: Cooking Style Galați – podium pentru elevii liceului
Dacă în ring sunt duri și disciplinați, în bucătărie, elevii de la „Gheorghe K. Constantinescu” dau dovadă de creativitate, echilibru și eleganță. La Concursul Interjudețean culinar „Cooking Style”, desfășurat recent la Galați, acești tineri au arătat că știu nu doar să servească preparate ci și să servească lecții despre pasiune, muncă și rafinament. Elevele liceului, la specializarea ospătar (chelner) și vânzător în unități de alimentație, Gabriela Apostu și Raisa Dragomir, clasa a X- a, au revendicat premiul II în cadrul concursului. Andreea Ichim și Ștefan Soare, clasa a IX-a, au obținut mențiune, iar premiul special a fost atribuit elevilor Marian Caramalău și Valentina Baicu, clasa a IX-a.
”Pentru unii, poate este doar un concurs culinar. Pentru noi, e o recunoaștere a muncii acestor elevi care își iau foarte în serios meseria și visele. Sunt elevi profesioniști în devenire”, a subliniat directorul liceului, profesor Silvia Zăinescu.
Etichetele nu definesc oamenii. Oamenii definesc școala.
La Liceul Tehnologic „Gheorghe K. Constantinescu”, copiii nu doar că învață o meserie. Învață să devină oameni. Fie că e vorba de sportivi de performanță, elevi olimpici sau viitori maeștri în arta culinară, toți au în comun același lucru: nu renunță.
Poveștile elevilor din acest liceu arată că potențialul nu ține cont de statutul unei școli, ci de mediul creat în interiorul ei. Acolo unde există respect, încredere și oameni dedicați, se nasc campioni. În clasă, în ring, în viață.
Și poate că într-o zi vom învăța cu toții că adevărata performanță nu e despre unde înveți, ci cum lupți cu ce ai.
Învățământ
Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ
De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.
La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.
În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.
Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.
După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.
Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.
Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.
Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.
Contestațiile au schimbat situația unui candidat
În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.
Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.
Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.
În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.
Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.
Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.
Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.
Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.
În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală
Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.
Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.
Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.
Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.
Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.
În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.
Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.
Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.
De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?
La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.
Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.
Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.
Verdictul final, în decembrie
În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.
Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.
Învățământ
Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani
• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari
Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.
La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.
Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.
Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.
Situația burselor la nivelul județului este următoarea:
- 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
- 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
- 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
- 22 de burse pentru mame minore;
- 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.
Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.
Ce sume vor primi elevii
Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.
Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.
După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Mai puțini beneficiari ai burselor de merit
Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.
În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.
La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.
Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.
Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.
CELE MAI CITITE
