Să iubim natura
Lebedele – păsările lunii ianuarie
Ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” a inițiat o nouă rubrică „Să iubim natura” cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
Având în vedere faptul că în această perioadă din an este la modă să mergem să vedem lebede de vară în câteva locuri de pe litoralul României și pentru că tot în această perioadă pot fi observate în țara noastră cele trei specii de lebede, sunt motive întemeiate ca păsările lunii ianuarie să fie lebedele.
Lebedele sunt atât de cunoscute, încât am putea spune că nu pot fi confundate cu altă specie. Totuși e nevoie să cunoaștem bine acest grup, pentru că la noi în țară sunt prezente trei specii de lebede. Cele din imagine sunt lebede de vară (Cygnus olor), specie cuibăritoare la noi, prezentă tot timpul anului. Însă lebedele de iarnă (Cygnus cygnus) și lebedele mici (Cygnus columbianus) sosesc la noi începând cu sfârșitul lunii octombrie și pleacă înapoi în teritoriile de cuibărire în februarie sau la începutul lui martie. Probleme de identificare pot apărea și în condiții de vizibilitate redusă, când pot fi confundate cu cele două specii de pelicani, de ajutor în astfel de situații fiind binoclurile, lunetele sau aparatele foto cu teleobiectiv.
Cum pentru iubitorii de păsări și de natură fiecare anotimp e potrivit pentru ieșiri pe teren, vă propunem articolul nostru pentru aprofundarea cunoștințelor.
În luna ianuarie, păsările de apă care se aglomerează în zone acvatice rămase dezghețate oferă cele mai atrăgătoare oportunități de birdwatching. Printre acestea, datorită siluetelor elegante și a taliei mari, se disting vizual lebedele.
Familia/Genul – Lebedele fac parte din genul Cygnus și împreună cu alte specii acvatice (rațe, călifari, gâște) sunt grupate în familia Anatidae.
Lebedele sunt păsări de talie foarte mare, cu gât lung, colorit alb și cioc portocaliu sau galben.
În România sunt prezente toate cele trei specii europene, însă doar una dintre ele cuibărește și este prezentă tot timpul anului (lebăda de vară).
Celelalte două specii (lebăda de iarnă și lebăda mică) pot fi observate în țară doar în perioada de iarnă.
Ocazional, se poate observa și lebăda neagră (Cygnus atratus), specie originară din Australia, care este o specie comună în grădini zoologice în Europa și care poate scăpa în libertate.
Unde le vezi – În perioada rece, speciile de lebede sunt legate de zonele acvatice deschise, fie pentru odihnă, fie pentru odihnă și hrănire. Unele specii se hrănesc intens pe terenuri agricole, în timp ce altele stau aproape exclusiv pe luciul apei.
Hrană – Toate speciile sunt aproape exclusiv ierbivore. Unele specii se hrănesc preponderent în apă (scufundându-și capul pentru a culege vegetația submersă), altele se hrănesc pe câmpuri (cu vegetație ierboasă naturală sau culturi agricole de toamnă).
Cuibărit – În perioadele de cuibărit sunt mult mai retrase, preferă zone cu vegetație acvatică abundentă (stufăriș, japșe, canale etc.).
Cum le poți ajuta – Ca și în cazul altor specii acvatice, hrănirea cu pâine sau alte produse de panificație este complet nerecomandată (le poate cauza afecțiuni grave).
Eventual le putem hrăni cu felii de fructe (mere) sau frunze de salată. În mijlocul lunii ianuarie se desfășoară programul internațional de Recensământ al Speciilor Acvatice (Midwinter Count). Puteți participa alături de observatori experimentați la evaluarea efectivelor acestor specii.
Mitologie – Lebedele au fost o prezență importantă în mitologie, au reprezentat din cele mai vechi timpuri iubirea, fidelitatea și puritatea. În mitologia greacă, Zeus a luat forma unei lebede și a sedus-o pe Leda; astfel s-a născut Elena din Troia, în onoarea căreia Zeus a creat constelația Lebăda.
În mitologia nordică, lebedele dobândesc culoarea albă după ce beau apa pură și sfântă din Izvorul Urd din Asgard.
Și în hinduism lebedele simbolizează puritatea și capacitatea de a fi prezent în lume, dar și de a fi detașat de cele lumești (analogie cu penele păsării care deși sunt în apă, nu se udă).
Lebăda de vară (Cygnus olor)
Este cea mai mare specie de lebădă din Europa, cu anvergura aripilor de până la 240 centimetri. Adulții au colorit complet alb, cioc portocaliu și picioare negre, iar juvenilii au colorit alb-maroniu și cioc maro deschis.
Lebedele de vară sunt aproape exclusiv vegetariene, consumă vegetație acvatică, iarbă, plante agricole, ocazional și hrană animală acvatică.
Le întâlnim în habitate acvatice naturale întinse, cu stuf, unde își construiesc cuibul. Este o specie răspândită în toată țara, sedentară. La noi iernează și exemplare nordice. Populația din România este estimată la 3.000 – 5.000 de perechi cuibăritoare, cu tendință populațională crescătoare.
Nu prezintă amenințări severe, nefiind vânată în majoritatea arealului, ocazional se poate otrăvi cu plumbul din greutățile de pescuit.
Lebăda de iarnă (Cygnus cygnus)
Este o specie de talie mare, 140 – 160 cm lungime, dintre care doar corpul are aproximativ 75 cm. Adulții au coloritul alb, picioare negre, ciocul lung, galben cu vârful negru; spre deosebire de lebăda mică, galbenul de pe cioc ajunge până la vârful nărilor. Juvenilii au colorit alb-murdar (cu tentă maronie) și ciocul maro deschis cu vârful negru.
Este o specie vocală, emite sunete ca de trompetă (inspirația pentru numele englezesc al speciei – whooper swan); bătaia aripilor este aproape insesizabilă.
După cum ne arată numele, la noi este oaspete de iarnă, specia cuibărește în jumătatea nordică a Europei și a Asiei, preferând habitate acvatice. Este aproape majoritar vegetariană, consumă vegetație acvatică, iarna se hrănește și cu iarbă și plante agricole, spre deosebire de lebăda de vară care se hrănește mai mult pe terenuri agricole.
Specia are efective numeroase, fiind clasificată ca având „risc scăzut”, amenințările sunt legate de degradarea habitatelor de cuibărire și de modificarea practicilor agricole din zonele de iernare.
Lebăda mică (Cygnus columbianus)
Este o specie de talie mică, cu anvergura aripilor cuprinsă între 170-195 cm. Adulții au colorit complet alb, cioc lung, subțire, cu mai puțin galben decât lebăda de iarnă; juvenilii au colorit alb-maroniu și cioc maro deschis cu vârf negru.
Specia cuibărește în zonele de tundră ale Europei, Asiei și Americii de Nord, în habitate acvatice. În România este prezentă doar iarna, în numere mult mai mici decât restul lebedelor. Este o specie majoritar vegetariană, consumă plante acvatice, dar și iarbă și produse agricole în special iarna.
Lebăda mică are două subspecii distincte: Cygnus columbianus columbianus, distribuită în America de Nord și Cygnus columbianus bewickii, distribuită în Europa și Asia, ultima fiind cea prezentă la noi.
Specia are efective numeroase, fiind clasificată ca având „risc scăzut”, amenințările sunt legate de degradarea habitatelor de cuibărire, de modificarea practicilor agricole din zonele de iernare, ciocnirea cu rețelele electrice și eoliene.
Sursa de infomare:
Să iubim natura
Lira Prieteniei la Brăila – etapa a IVa
În fiecare săptămână, așa cum a obișnuit cititorii, ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” vă oferă spre lectură și informare rubrica „Să iubim natura” cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
În Brăila sunt și alte asociații de mediu care desfășoară activități interesante, cu impact la nivel național. Am mai scris despre asta și cu altă ocazie, dar de data aceasta trebuie să vă aduc la cunoștință că un grup inimos de oameni din Brăila se încăpățânează să organizeze un eveniment numit „Lira Prieteniei”, care a ajuns anul acesta la ediția a IV-a. Acești oameni s-au unit sub denumirea de Asociația de Turism și Ecologie Balta Mică a Brăilei.
Asociația A.T.E. Balta Mică a Brăilei este membră a Federației Române de Turism Sportiv și, în acest context, organizează și participă la acest tip de evenimente la nivel național. Menționez faptul că evenimentul de la Mărașu a fost organizat în colaborare cu Federația Națională de Turism Sportiv.
Dacă anul trecut acest eveniment a fost organizat în Lacu Sărat, anul acesta Mărașu a fost ales pentru ca invitații să poată vedea frumusețile Brăilei Sălbatice. Dacă aș numi doar câteva persoane care au muncit efectiv la organizarea acestui eveniment, poate aș omite pe cineva și nu ar fi corect față de aceștia. Cei care au făcut posibil acest eveniment nu sunt mulți și, credeți-mă, este foarte greu să reușești să organizezi o tabără pentru cel puțin 150 de persoane, la care să participe 18 cluburi de profil. Vă spun eu, care am mai organizat astfel de tabere, dar nu pentru mai mult de 20 de persoane. Totuși, trebuie să-l amintesc pe cel care este sufletul acestui eveniment de la Brăila, și anume Cristinel Ungureanu.
Acești oameni au obținut, înainte de toate, sponsorizări pentru a le asigura participanților masa, apa de băut și toate cele necesare, locul de campare și multe alte facilități, deoarece pot apărea probleme neprevăzute, iar distanța față de oraș este destul de mare. Să vă gândiți la faptul că peste 150 de persoane au venit din toată țara și au trebuit să ajungă în zona localității Mărașu, deoarece cazarea s-a făcut exclusiv la cort, locația fiind pusă la dispoziție de Primăria Mărașu. Organizatorii au reușit să găsească sponsorizările necesare pentru a duce la bun sfârșit acest eveniment.
Vă ofer aceste detalii pentru a înțelege faptul că această echipă, care a organizat acest important eveniment, a trebuit să fie atentă la foarte multe detalii organizatorice, deoarece era în joc imaginea sa, ca ONG, în cadrul Federației.
Acest eveniment este unul important deoarece reușește să promoveze zonele sălbatice din Brăila, iar iubitorii de natură din țară, care au participat la el, au făcut publicitate în mediul online prin imaginile foto și video postate de la fața locului pe rețelele de socializare. De asemenea, aceștia au avut ocazia să vadă frumusețile zonei, să se plimbe cu bărcile într-un tur organizat cu ajutorul celor de la Parcul Natural Balta Mică a Brăilei și să ducă acasă detalii despre aceste locuri frumoase din Brăila.
O să încerc să vă familiarizez cu o parte dintre activitățile desfășurate în cadrul acestei tabere, dar și cu celelalte asociații participante, deoarece au venit oameni de la Baia Mare, Cluj, Sibiu, Galați, Urziceni, Făgăraș, Focșani etc., adică oameni care au parcurs distanțe considerabile pentru a vedea aceste locuri frumoase din Brăila. Un astfel de eveniment reușește să facă publicitate județului nostru, ceea ce este foarte important.
Printre numeroasele concursuri organizate în cadrul taberei, care a avut loc în perioada 4-7 iunie, pot aminti: orientare nocturnă, triatlon, concurs de fotografie, concurs de caricatură, afiș ecologic, desen grafic, probe culturale și slide-show. Peste toate acestea s-a cântat muzică folk la focul de tabără, alături de invitați consacrați, Titus Constantin și Ionel Erimia.
De asemenea, au fost organizate momente culturale de către cluburile participante, care au făcut ca serile să fie unele de neuitat. Nu pot decât să felicit organizatorii acestui important eveniment și să le doresc puterea de a reuși să organizeze și să promoveze Brăila și în anii următori.
Să iubim natura
Păsările sălbatice și puii lor
În fiecare săptămână, așa cum a obișnuit cititorii, ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” vă oferă spre lectură și informare rubrica „Să iubim natura” cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
Păsările sălbatice au comportamente diferite atunci când au pui sau când clocesc, de la specii care apără cuibul cu îndârjire până la specii care părăsesc cuibul pentru a se apăra pe ele, lăsând puii pradă sigură pentru păsările răpitoare și nu numai.
Interesant este comportamentul unor specii de păsări și am să enumăr câteva, nu am pretenția că le voi enumera pe toate: ciovlica ruginie, piciorong, ciocîntors, nagâț. Ce este interesant la aceste păsări? Să știți că atunci când din întâmplare, sau cu bună știință, ai găsit cuibul acestor specii de păsări sau te afli fără să știi în apropierea unui cuib, fie că vorbim de pontă sau de pui, începe un spectacol regizat special pentru a te îndepărta de cuib. Dacă sunt în aer, încep să facă o zarvă atât de mare încât nu știi ce ai făcut, încep să își facă nevoile în aer, în direcția ta, se prefac că au o aripă ruptă, cad la sol. Aici încep să se prefacă rănite, doar pentru a te îndepărta de cuib. Spectacolul este atât de interesant, încât nu știi ce ai pățit, de ce sunt atât de agitate, sau dacă pasărea este rănită cu adevărat.
La polul opus, o să vă vorbesc despre rațe și corcodei, specii care părăsesc cuibul, lăsând puii în voia sorții, atunci când sunt atacate de cele mai multe ori de cioara grivă, sau de păsările răpitoare care dau târcoale cuiburilor.
În această perioadă a anului, au început să apară puii, destul de firav, deoarece vremea nu prea a fost una prielnică, multe păsări sunt în întârziere în ceea ce privește eclozarea puilor, dar am observat deja pui de păsări. În afară de berze, am văzut pui de gâscă de vară, pui de nagâț, pui de rață mare, pui de lișiță, pui de corcodel mare, pui de găinușă de baltă, iar la acest sfârșit de săptămână am văzut și pui de lebădă de vară. Monitorizez o locație unde aștept cu nerăbdare să văd puii de corcodel cu gât roșu și nu în ultimul rând puii de rață roșie, specii pe care nu le-am întâlnit până acum cuibărind în zona respectivă, dar nu am să dau locație pentru a nu pune în pericol aceste păsări și mai ales puii lor. Nu am reușit să fotografiez de aproape puii de nagâț, deoarece distanța era destul de mare.
Cei mai mulți pui la o pereche au fost la lebăda de vară, aceasta are cinci pui, iar la polul opus, corcodelul mare care are un singur pui.
Sper ca aceste păsări să reușească să își crească puii deoarece locurile sunt pline de pericole la tot pasul, de la păsări răpitoare, la câini de stână și nu în ultimul rând la oameni, care de multe ori nu au gânduri din cele mai pașnice.
Am să vă postez câteva fotografii cu acești pui pentru a vă bucura de aceste făpturi minunate. Trebuie de asemenea să menționez faptul că fotografierea acestor pui se face destul de greu, deoarece părinții îi protejează, iar ei sunt destul de prudenți în a se arăta.
CELE MAI CITITE
