Cultură
Lacrimile amare ale Petrei von Kant. ”Un exercițiu de imaginație în care, retrospectiv, te poți gândi în mod diferit la cele întâmplate pe scenă”
• ”intersecția dintre iubire și posesie, diferite forme de putere, ambiguitatea morală și dreptul la simpatie a unor personaje ambivalente”, constituie doar o parte din interpretarea originală dar perfect argumentată a Corinei Preda, cunoscută deja cititorilor brăileni datorită recenziilor interesante și necenzurate
Conceput inițial de către Rainer Werner Fassbinder ca text dramatic, Lacrimile amare ale Petrei von Kant a devenit cunoscut, în 1972, ca film în regia lui Fassbinder și a căpătat, în timp, statutul de film-cult. Fassbinder rămâne unul dintre cei mai prolifici cineaști germani: în ciuda ritmului său de lucru foarte alert (întrucât a regizat peste 40 de filme pe parcursul a doar șaisprezece ani), calitatea producțiilor lui a fost apreciată în industria cinematografică și i-au fost decernate o serie de premii prestigioase. Deși a abordat o gamă foarte largă de teme, filmele lui au, de asemenea, puncte comune. Unul dintre ele este caracterul lor melodramatic, care, pentru Fassbinder, era un mijloc potrivit de a explora trăirile umane, întrucât, conform spuselor lui: „Nu cred că melodrama este nerealistă; toată lumea are dorința de a dramatiza ceea ce se petrece în jur. Toată lumea are o mulțime de mici anxietăți pe care le ocolește pentru a evita să se chestioneze pe sine; melodrama le confruntă în forță”. În plus, regizorul Todd Haynes, pentru care Fassbinder a fost o sursă de inspirație, prețuiește în mod special explorarea nuanțată a diverselor dinamici de putere din filmele sale.
Aceste două aspecte oferă posibile chei de interpretare ale unui text multifațetat. Petra von Kant (interpretată la Teatrul Maria Filotti de Ramona Gîngă), o renumită creatoare de modă, provenită dintr-o familie interesată de cultură și cu bune posibilități financiare, a divorțat recent de soțul ei. Prin intermediul unei prietene de-ale ei, baroana Sidonie von Grasenabb (Elena Andron), Petra face cunoștință cu tânăra Karin Thimm (Corina Borș), rămasă orfană, și se îndrăgostește de ea. Relația lor nu este doar una de natură romantică – Petra îi promite lui Karin că o va ajuta să devină un model de succes, și își asumă parcursul tinerei drept un proiect personal. Karin, în schimb, nu rămâne pasivă în fața dorințelor Petrei, are de multe ori o atitudine sfidătoare, are aventuri cu bărbați, iar atunci când soțul ei se întoarce în Zurich din Australia, o părăsește pe Petra. Protagonista se adâncește într-o suferință sfâșietoare care își are apogeul de ziua ei, alături de fiica (Iulia Vasilescu) și de mama ei (Flori Popa), aflate în vizită. La toate acestea este martoră Marlene (Ileana Ursu), asistenta Petrei, de care Marlene este îndrăgostită, dar căreia Petra îi acordă atenție doar când îi dă ordine. Întâmplările și dialogurile ample pun în lumină teme precum intersecția dintre iubire și posesie, diferite forme de putere, ambiguitatea morală și dreptul la simpatie a unor personaje ambivalente.
În cazul unor asemenea texte care, prin complexitatea lor, facilitează diverse interpretări, regia, scenografia și jocul actoricesc joacă un rol esențial în a scoate la iveală diferite aspecte și chiar în a completa spectrul interpretărilor. Producția TMF (r. Eugen Gyemant) își asumă, până la capăt, o estetică maximalistă, inclusiv prin alegerea de a pune spectacolul în scenă în Sala Oglinzilor. Înainte ca spectacolul să înceapă propriu-zis, actrițele defilează pe un podium, la un nivel mai înalt decât publicul, în ținute extravagante, ca într-o prezentare de high fashion – pe același podium se desfășoară, apoi, mare parte din acțiune. Pe parcursul spectacolului, apar în scenă din ce în ce mai multe obiecte în locuri neobișnuite, decorul devine din ce în ce mai straniu. Scenografia lui Eugen Gyemant oferă, în ansamblul ei, impresia de distanțare și înstrăinare și creează tensiune prin juxtapunerea cu jocul actoricesc. Ramona Gîngă interpretează o Petra care își trăiește suferința într-un mod amplu, necenzurat, iar în economia spectacolului publicul este obligat să „petreacă mult timp” cu un sentiment atât de puternic. Finalul în care Marlene „primește”, în sfârșit, o voce, schimbă focusul spectacolului în mod neașteptat, dar fără să ofere oportunitatea spectatorilor să reflecteze, pe loc, asupra schimbării – pleci de la teatru cu un exercițiu de imaginație în care, retrospectiv, te poți gândi în mod diferit la cele întâmplate pe scenă, întâmplări destul de complexe încât să rămână cu tine.
LACRIMILE AMARE ALE PETREI VON KANT
Traducerea de Victor Scoradeț
Regie și scenografie – Eugen Gyemant
Cultură
„Principii și principesele României”. Expoziție la Muzeul Eparhial din Galați
• expoziția poate fi vizitată în perioada noiembrie 2026 – 5 februarie 2027, de marți până sâmbătă, între orele 08:00 și 16:00 • proiectul expozițional este realizat de Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine, în colaborare cu Muzeul Național Peleș și Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”
Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine de la Dunărea de Jos, din Galați, a găzduit marți, 10 noiembrie 2026, vernisajul expoziției „Principii și principesele României”. Proiectul expozițional este organizat de Muzeul Eparhial din Galați, în parteneriat cu Muzeul Național Peleș și Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”, iar expoziția poate fi vizitată, de brăileni și gălățeni deopotrivă, în perioada noiembrie 2026 – 5 februarie 2027, de marți până sâmbătă, între orele 08:00 și 16:00.
La manifestarea culturală desfășurată în Salonul Oficial al Muzeului Eparhial au fost prezenți: Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, alături de oameni de cultură, artiști, profesori, clerici, numeroși elevi și studenți.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Eparhiei Dunării de Jos, pr. Rareș Bucur, Înaltpreasfinția Sa a binecuvântat manifestarea și a adresat un cuvânt de apreciere pentru organizarea acestei expoziții de excepție, subliniind faptul că evenimentul se înscrie în seria manifestărilor dedicate Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul spiritual al Eparhiei Dunării de Jos.
Părintele Arhiepiscop Casian a mai arătat că această expoziție – realizată de Muzeul Pelișor, în colaborare cu Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine – ilustrează modul în care Monarhia Română a promovat arta, educația copiilor și păstrarea tradițiilor naționale, considerându-le adevărate „perle ale coroanei” și un model demn de urmat pentru tânăra generație.
„În cadrul sărbătorilor închinate Apostolului cel dintâi chemat, Sfântul Andrei, un loc aparte îl ocupă manifestările artistice, spirituale și culturale, cu atât mai mult cu cât această capelă se bucură de patronajul ceresc al celui mai mare iubitor de cultură dintre voievozii noștri, Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu. În egală măsură, Suveranii României – Regele Carol I, Regele Ferdinand, Regina Elisabeta și Regina Maria – și-au dăltuit frumusețea sufletească în specificul românesc al artei. Însă arta cea mai frumoasă o arată această expoziție de la Muzeul Peleş: «perlele coroanei» pentru regi au fost copiii lor, iar creșterea, educația, împurpurarea și înveșmântarea lor în ținuta românească pot constitui un imbold şi un îndemn pentru educația de astăzi, în duhul modernităţii şi al tradiţiei ca la Casa Regală. Este o expoziție dedicată, în special, tinerilor și copiilor. Să dea Dumnezeu să rodească această inițiativă!”, a precizat ierarhul Dunării de Jos.
Expoziția este dedicată Principesei Maria (1870-1874), unica fiică a cuplului regal Carol I și Elisabeta, precum și copiilor Regelui Ferdinand I și ai Reginei Maria: Principesele Elisabeta (1894-1956), Maria (1900-1961) și Ileana (1909-1991), alături de Principii Nicolae (1903-1978) și Mircea (1913-1916).
Potrivit organizatorilor, expoziția surprinde modul în care vlăstarele regale au fost educate de guvernante și profesori de elită ai vremii, pregătindu-se pentru rolul istoric pe care aveau să și-l asume la maturitate, în special după trecerea la cele veșnice a Regelui Ferdinand I, în anul 1927.
„Publicul prezent a admirat panourile cu reproduceri foto din viața privată și publică a principilor și principeselor României – de la instantanee din copilărie și adolescență, până la portrete oficiale care au imortalizat momente cruciale din istoria națională”, a mai transmis, într-un comunicat, pr. Rareș Bucur.
Cultură
Despre inteligența artificială, la Centrul de Creație Brăila
• conferința „AI îmi face viața mai ușoară sau mă face mai leneș?” va avea loc vineri, 13 noiembrie, de la ora 9:00, în Sala ProArte a Centrului de Creație • invitați: prof. univ. dr. Elena Enache și masterand Robert Bratosin
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (Centrul de Creație) Brăila, cu sprijinul Consiliului Județean și al Primăriei Municipiului Brăila – în parteneriat cu Consiliul Național al Audiovizualului, Universitatea „Constantin Brâncoveanu” și Penitenciarul Brăila – organizează vineri, 13 noiembrie 2026, începând cu ora 9:00, Conferința tematică intitulată „AI îmi face viața mai ușoară sau mă face mai leneș?” – un eveniment dedicat dezbaterii provocărilor cu care ne confruntăm în contextul actual.
Discuția va fi moderată de managerul CJCPCT Brăila, Petronela Alina Sulicu, alături de invitata specială, prof. univ.dr. Elena Enache și de masterand Robert Bratosin, care vor oferi perspective academice și practice asupra modului în care tehnologia, inteligența artificială, ne modelează gândirea și obiceiurile.
„Într-o eră în care inteligența artificială influențează tot mai mult activitățile zilnice, educația și piața muncii, conferința își propune să exploreze echilibrul dintre eficiența tehnologică și riscul dependenței digitale. Evenimentul are un format interactiv și incluziv, reunind în aceeași sală membrii Uniunii Județene „Solidaritatea” a Pensionarilor și persoane private de libertate din cadrul Penitenciarului Brăila. Această inițiativă urmărește facilitarea dialogului deschis și a integrării sociale prin intermediul educației și al dezbaterilor pe teme contemporane”, precizează organizatorii conferinței de vineri, 13 noeimbrie. Evenimentul va fi transmis LIVE pe pagina de Facebook:Centrul.de.Creatie.Braila, iar accesul va fi liber, în limita locurilor disponibile.
CELE MAI CITITE
