Județul Brăila, locul unu pe țară la irigații

Seceta  de pomină de anul trecut i-a pus la grele încercări pe fermieri, dar şi pe cei de la sucursala brăileană a Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) România, care a fost nevoită să facă tot posibilul pentru creşterea cantităţii de apă pompată pe canale, chiar şi la 80 km distanţă faţă de Dunăre. În total, este vorba de 800 milioane metri cubi de apă plătiți către Sistemul de Gospodărire a Apelor. În unele cazuri, au fost situații de risipă a apei adusă cu mare consum de energie pe zeci de kilometri de canal. Și nu vorbim doar de risipa provocată de infiltrațiile prin canalele prost întreținute sau de rezistența provocată de vegetația crescută în exces sau de aluviunile necurățate de ani de zile. Vorbim și despre risipa făcută intenționat de unii fermieri care, în goana după profit maxim, au aplicat chiar și câte 5-6 udări pe hectar, spălând astfel solul de substanțele nutritive și riscând să provoace nedoritul fenomen de sărăturare!

Trecând peste astfel de aspecte mai puțin dezirabile, Brăila rămâne în continuare județul cu cea mai mare suprafață irigată din țară, iar anul 2025 a fost şi unul al modernizării unor instalaţii, canale de irigat etc vechi de 50 de ani, precum și al unor investiţii şi dotări de ultimă oră, despre care v-am mai informat în edițiile precedente ale cotidianului nostru.

Să vedem, însă, unde şi cât s-a irigat cel mai mult în judeţul Brăila, în paralel cu livrarea apei pentru zeci de mii de hectare  din  judeţele Vrancea, Galaţi şi Ialomiţa. Referitor la Brăila, au fost contractate pentru irigat 297.361 ha, iar cumulat, prin udări succesive, s-a ajuns ca apa să irige 1.289.733 ha; din care 762.222 ha  în cadrul celor 165 Organizații ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI), iar 527.611 ha pentru alţi beneficiari.  Suprafaţa irigată direct din canale prin folosirea de motopompe şi echipamente adecvate a fost de 527.611 ha, iar la transportul pe canale a apei s-au utilizat 278 de staţii diferite (aducţiune, punere sub presiune, repompare) din cele 546 existente. Numărul de motopompe folosite  s-a ridicat la 168, iar cât priveşte lungimea canalelor  umplute cu apă, aceasta a fost de 1031,5 km; din care 879 km  pentru apa din Dunăre, 121 km din Siret şi 31,5 km din Buzău.

Aminteam de cele mai mari suprafeţe irigate. Ele sunt următoarele: în cadrul Unităţii Administrative Brăila Nord, 324.387 ha, îndeosebi pe Terasa Brăilei – 48.449 ha; la Nămoloasa – Măxineni – 25.130 ha, şi 10.245 ha la Ciorăşti-Măicăneşti.

La Unitatea Administrativă Brăila Sud, s-au făcut irigații pe 636.564 ha, ponderea  fiind în Insula Mare a Brăilei, cu 328.782 ha; urmată de Terasa Viziru, 197.383 ha; Ialomiţa-Călmăţui, 236.552 ha; Călmăţui – Gropeni – Chiscani, 65.546 ha; Bazinul Hidrografic Călmăţui, cu 60.217 ha, iar la Ianca – Surdila Greci, 48.087 hectare.

Vom reveni cu probleme privind relaţiile cu OUAI, costul apei pentru irigat şi cu desecările, energia, legislaţia în vigoare sau în curs de schimbare etc. Aspecte care, influențate și de schimbările climatice, vor obliga la o mai bună şi eficientă gospodărire și folosire a apei!