Social Media

Cultură

„Jocul de-a vacanța” și „Neranțula” pe scena Teatrului „Maria Filotti”

Timp de citire: 3 minute

* spectacolele sunt  incluse în  calendarul manifestărilor teatrale dedicate aniversării  a 650 de ani de atestare documentară a orașului Brăila
 
Sâmbătă, 20 ianuarie, de la orele 18.00,  la Sala Mare a Teatrului „Maria Filotti” se va juca  spectacolul „Jocul de-a vacanța” de Mihail Sebastian. Regia spectacolului este semnată de Erwin Șimșensohn, scenografia aparține Alinei Herescu, light design, Daniel Klinger. Un spectacol cu: Emilian Oprea, Corina Moise, Valentin Terente, Ramona Gîngă/Narcisa Novac, Marcel Turcoianu, Ciprian Nicula, Zane Jarcu, Cătălina Nedelea, Elena Andron, Adrian Ștefan.
O întâlnire emoționantă cu teatrul lui Sebastian, cu prima sa piesă, scrisă în 1936, așa cum reiese din jurnalul scriitorului, pe baza unor amintiri personale și a unor teme reluate din romanul său „Femei” -apărut în 1933- piesă pusă în scenă pentru prima dată în anul 1938, cu premiera în 17 decembrie la Teatrul de Comedie din București.
În Jurnalul său de creație, la piesa „JOCUL DE-A VACANȚA”, Mihail Sebastian scria în martie 1936: „Am început să scriu… Nu știu ce va ieși. Dar trebuie să fac experiența. Ca tehnică literară mai ales mă interesează. Îmi dau seama că am pus mâna pe un subiect de teatru, care nu s-ar preta la nimic altceva – nici roman, nici nuvelă. Nu știam până acum ce însemnează a vedea scenic o poveste. E cu totul alt proces de gestație decât pentru un roman. Și mă amețește tentația culiselor, a sălii de teatru, a afișelor”.
Mihail Sebastian a pus sub lupă,  minuțios și plin de compasiune, o lume mică, o lume contorsionată de probleme intelectuale, morale și sociale, general valabile, depășind timpul și locul desfășurării acțiunii și acesta este și motivul pentru care „Jocul de-a vacanța”, ca de altfel și celelalte piese de teatru ale sale, rezistă peste timpuri și își transmit fiorul dulce-amar pe scenele țării și în secolul 21.
Un alt  spectacol  inclus în  calendarul manifestărilor  teatrale dedicate aniversării a 650 de ani de atestare documentară a orașului Brăila se va juca duminică, 21 ianuarie 2018, de la ora 18.00, la Sala „Bujor Macrin”. Este vorba despre spectacolul „NERANȚULA” după Panait Istrati,  dramatizarea și regia Bogdan Budeș, iar scenografia  este semnată de  Andreea Negrilă . 
În distribuție: Corina Borș (Neranțula), Nicholas Cațianis (Marco), Alexandru Marin (Epaminonda), Adrian Ștefan (Aurel), Silvia Tariq (o ghicitoare/ o codoașă / o doamnă bogată), Emilia Mocanu ( Adela, mama Neranțulei), Valentin Terente (Tatăl Neranțulei).
”NERANȚULA” …o întâlnire emoționantă cu lumea lui Panait Istrati, cu aventura extraordinară a vieții scriitorului brăilean, unic în istoria literaturii.
Fundalul acestei superbe povești de iubire, una imposibilă care se intersectează cu povestea plină de suspans, dar și de charismatica prietenie a cuplului Marco – Epaminonda este Brăila începutului de secol 20. Una mustind de pasiuni, instincte, contraste năucitoare între bogați și săraci, un oraș cosmopolit dominat de simbolul și prezența Dunării – Mamă, dar și implacabil Judecător… O Brăila de poveste și totuși reală, levantină, trufașă și leneșă… O Poartă a Orientului…
Nu întâmplător comunicarea cu alte spații prezente în Povestea Neranțulei, aduce în atenție alte emblematice locații, cu parfumuri orientale precum, Egipt și Constantinopole.
Două spectacole de excepție, incluse  în  calendarul manifestărilor  teatrale dedicate aniversării  a 650 de ani de atestare documentară a orașului Brăila, oferite cu generozitate de actorii Teatrului „Maria Filotti”.
 

Cultură

„Nu Brăila este fiica Țării Românești, ci ea este maica acestui Principat”

• este titlul colocviului dedicat savantului Nicolae Iorga, la 155 de ani de la naștere • evenimentul se va desfășura marți, 17 noiembrie, în Sala „Regele Ferdinand I și Regina Maria” a Muzeului Brăilei „Carol I” • vor susține comunicări: drd. Fatme Nistoroi, drd. Cătălina Mârza, conf. dr. Costin Croitoru, dr. Zamfir Bălan și dr. Adrian Trifan

Publicat

în

„Nu Brăila este fiica Țării Românești, ci ea este maica acestui Principat”

Sala „Regele Ferdinand I și Regina Maria” a Muzeului Brăilei „Carol I” (instituție aflată în Piața Traian nr. 3) găzduiește marți, 17 noiembrie 2026, de la ora 11:00, colocviul „Nu Brăila este fiica Țării Românești, ci ea este maica acestui Principat”, dedicat marelui savant, om politic și academician Nicolae Iorga, la 155 de ani de la naștere. Intrarea este liberă. 

Prezintă: drd. Fatme Nistoroi, „Contribuțiile lui Nicolae Iorga referitoare la Brăila turcească”; drd. Cătălina Mârza, „Institutul Român (Casa Iorga) din Saranda, Albania, centru de cultură și spiritualitate românească în Balcani”; conf. dr. Costin Croitoru, „Asupra legăturilor lui Nicolae Iorga cu Brăila”; dr. Zamfir Bălan, „Nicolae Iorga despre Panait Istrati” și dr. Adrian Trifan, „Nicolae Iorga și românii din Balcani”.

Savantul Nicolae Iorga (n. 5 iunie 1871, Botoșani, d. 27 noiembrie 1940, Strejnicu) a fost un mare istoric, critic literar, dramaturg, enciclopedist, memorialist, profesor universitar și academiecian, dar și om politic (parlamentar, cel de-al 34-lea prim-ministru al României). Implicat activ în sărbătorirea Centenarului eliberării urbei dunărene de sub turci (1929), Iorga a fost un adevărat prieten al Brăilei, apropiat al familiei primarului Traian Țino și nu numai.

A publicat lucrări despre Brăila și a susținut conferințe la Teatrul Comunal, azi „Maria Filotti”.

Citește articolul complet

Cultură

„Armata Română la ceas de sărbătoare”. Expoziție de Ziua Artileriei Române

• deschisă publicului pe 10 noiembrie, în clădirea de patrimoniu a Bibliotecii Județene „Panait Istrati”, expoziția documentară realizată de Camelia Aurelia Cherciu, biblitecar, poate fi vizitată până la data de 24 noiembrie 2026

Publicat

în

„Armata Română la ceas de sărbătoare”. Expoziție de Ziua Artileriei Române

„Armata Română la ceas de sărbătoare” – este tema expoziției documentare realizată de Camelia Aurelia Cherciu, bibliotecar, cu prilejul Zilei Artileriei Române (10 noiembrie). Deschisă la Compartimentul Împrumut Carte pentru Adulți, din clădirea de patrimoniu a Bibliotecii Județene „Panait Istrati” Brăila (Piața Poligon nr. 4), expoziția poate fi vizitată până pe data de 24 noiembrie 2026.

„Ziua Artileriei Române este sărbătorită, anual, la 10 noiembrie, în amintirea momentului în care, prin Porunca Domnească nr. 198, domnitorul Gheorghe Bibescu a consfințit înființarea primei baterii de artilerie a Țării Românești. Data reprezintă actul de naștere al artileriei române moderne și un reper fundamental în tradiția militară națională. Această zi este mai mult decât o aniversare militară.

Este un prilej de omagiere a generațiilor de artileriști care și-au făcut datoria pe câmpurile de luptă, a celor care au contribuit la dezvoltarea și modernizarea armei și a tuturor militarilor care duc mai departe tradiția acesteia.

Pentru că Artileria nu înseamnă doar tunuri, obuziere sau rachete.  Înseamnă precizie, calcul, disciplină, stăpânirea tehnicii și, mai presus de toate, oameni bine pregătiți, capabili să acționeze împreună. Pentru că, dincolo de puterea focului, adevărata forță a artileriei a stat, întotdeauna, în priceperea și responsabilitatea celor care o servesc”, au consemnat organizatorii expoziției documentare.

Istoria artileriei este legată de procesul de modernizare a Armatei Naționale și de formarea statului român modern. De-a lungul timpului, de la primele tunuri de bronz până la sistemele moderne de artilerie, această armă a reprezentat una dintre principalele forțe de sprijin ale trupelor terestre, având un rol important în marile confruntări militare ale României.

Primele forme de artilerie au fost cunoscute pe teritoriul românesc încă din Evul Mediu, fiind folosite în oștile voievozilor și domnitorilor. Totuși, constituirea artileriei ca armă distinctă, organizată în cadrul unei armate moderne, s-a produs în secolul al XIX-lea.

Momentul fundamental s-a petrecut la 10 noiembrie 1843, când domnitorul Țării Românești, Gheorghe Bibescu, a promulgat Porunca Domnească nr. 198, prin care se legifera înființarea primei baterii de artilerie. Un detaliu interesant este că primele patru tunuri, de calibru 80 mm, fuseseră dăruite domnitorului de sultanul Abdulmejid I, cu prilejul unei vizite la Istanbul. Primul comandant al bateriei a fost căpitanul Pavel Lenz.

În anii următori, artileria s-a dezvoltat atât în Țara Românească, cât și în Moldova. Un alt reper important a fost 21 decembrie 1860, când, în timpul domniei Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cele patru baterii existente au fost reunite în primul Regiment de artilerie al Armatei Române moderne.

Dezvoltarea artileriei a fost strâns legată de evoluția tehnicii militare și de marile momente ale istoriei naționale.

În timpul Războiului de Independență din 1877 -1878, artileria română s-a afirmat în luptele împotriva otomanilor, contribuind la succesul operațiunilor militare, inclusiv în zona Griviței, Rahovei și Plevnei.

Ulterior, modernizarea armamentului, pregătirea specialiștilor și diversificarea structurilor au transformat artileria într-o componentă esențială a armatei.

La începutul Primului Război Mondial, Armata Română dispunea, deja, de 294 de baterii de artilerie. În această perioadă s-a dezvoltat și artileria antiaeriană, al cărei act de constituire datează din 15 august 1916. În perioada interbelică și în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, arma a continuat să se diversifice, adaptându-se noilor realități ale câmpului de luptă.

În perioada postbelică, artileria română a cunoscut noi etape de reorganizare și modernizare, fiind introduse sisteme de artilerie autopropulsată, mijloace antitanc și lansatoare de rachete.

După 1990, transformarea armatei și apropierea de standardele NATO au impus noi direcții de dezvoltare.

Printre sistemele moderne intrate în dotare se numără LAROM și HIMARS, care au schimbat considerabil capacitatea de sprijin cu foc a Forțelor Terestre Române.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧