Adaugă ca sursă preferată în Google

• o  modificare recentă adusă Legii privind comercializarea produselor alimentare vine, printre altele, să dubleze termenul în care marile magazine sunt obligate să-şi achite furnizorii de produse alimentare din gama fresh • producătorii locali de alimente se plâng că astfel sunt vădit favorizaţi marii retaileri care oricum dictează regulile pe lanţul comercial până la raft • de asemenea, susţin că un termen de plată mai lejer poate însemna intrarea în faliment pentru mulţi dintre ei, mai ales acum, în perioadă de criză generată de pandemia cu noul virus gripal • “Criza Covid-19 ne-a arătat încă o dată că lipsa de susţinere a producătorilor români, este, dacă vreţi, un atentat la siguranţa naţională. Suntem mult prea dependenţi de produsele alimentare din alte ţări!”, este de părere preşedintele Camerei de Comerţ Brăila, Ştefan Fusea  
 
Lovitură sub centură dată micilor producători agricoli locali acum, în plină criză de COVID-19. Legea privind comercializarea produselor alimentare a fost recent modificată în favoarea marilor retaileri, cu aplicabilitate din 16 mai: a fost prelungit termenul de plată de la 7 la 14 zile lucrătoare. Practic dacă în prezent marile magazine erau obligate să-şi achite furnizorii locali de produse alimentare din gama fresh, de genul carne, peşte, ori legume – fructe, cele mai la îndemână exemple, în maxim 7 zile, modificarea în discuţie vine să aproape să tripleze această perioadă fapt care îi împinge pe mulţi dintre producătorii locali spre o severă criză de lichidităţi. Mai grav, această criză, se plâng micii antreprenori locali, poate fi chiar acea variabilă care face diferenţa între faliment şi supravieţuire. Camera de Comerţ Industrie şi Agricultură Brăila critică dur această modificare, solicitând în acelaşi timp şi o corecţie legislativă menită să echilibreze, cât de cât, balanţa obligaţii contractuale/beneficiu dintre marii retaileri şi producătorii locali. Mai mult, îi îndeamnă pe brăileni să se orienteze către produsele româneşti atunci când îşi fac cumpărăturile, tocmai pentru a-i sprijini pe producătorii locali.  
 
Modificări la modificări
 
28 martie 2020 a devenit pentru mulţi dintre producătorii români de alimente proaspete, care-şi valorifică munca pe rafturile marilor magazine, o zi neagră în calendarul crizei COVID-19. Este ziua în care Parlamentul a aprobat o lege care, cu aplicabilitate din 16 mai a.c., vine să modifice şi să completeze Legea nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare. În forma sa originală, legea respectivă reglementa la articolul 8 “Plata între comerciant şi furnizor”. Mai precis, se preciza acolo faptul că plata se face “la data convenită de părţi în contract, astfel: a) pentru produsele alimentare proaspete termenul de plată al comerciantului către furnizor pentru produsele contractate şi livrate nu poate fi mai mare de 12 zile”. Ulterior, în 2016, prin Legea nr. 150 termenul respectiv a fost redus: “(1) Termenul de plată al comerciantului către furnizor pentru produsele contractate şi livrate se stabileşte prin negocierea contractului, fără ca termenul de plată să depăşească 30 de zile calendaristice. Fac excepţie de la prevederile alin. (1) produsele alimentare proaspete la care termenul de plată nu poate fi mai mare de 7 zile calendaristice.” Ajungând la cea mai recentă modificare a legii cu pricina, noua formă ce va intra în vigoare, după cum aminteam mai devreme, în data de 16 mai, vine să elimine termenul general de plată de “30 de zile” iar cu referire la produsele din gama fresh dublează termenul de plată de la 7 calendaristice la 14 zile lucrătoare: “(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) produsele alimentare proaspete, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege, la care termenul de plată nu poate fi mai mare de 14 zile lucrătoare de la data recepţionării mărfii de către beneficiar”. Iar anexa despre care se face vorbire în textul noii legi enumeră din categoria produselor alimentare proaspete 1. carnea şi organele comestibile, cu excepţia celor congelate, 2. peştii, crustaceele, moluştele şi alte nevertebrate, cu excepţia celor congelate, 3. produsele de brutărie şi patiserie, cu excepţia celor ambalate şi congelate, 4. ouăle de pasăre, 5. Laptele, 6. legumele proaspete perisabile, cu excepţia celor congelate şi 7. fructele proaspete perisabile, cu excepţia celor congelate.
Dacă urmărim procesul legislativ pe această Lege nr. 28/2020 constatăm că iniţiatorul, senatorul PNL Ioan Cristina, nu a avut în vedere modificarea termenului de plată, astfel că în forma iniţială nu se făcea referire în nici un fel la articolul 8, cel în care se stabilesc termenele de plată în relaţia producător – retailer. Modificarea apare abia când proiectul ajunge în dezbaterea Comisiei pentru Agricultură. Mai precis în anexa cu amendamentele propuse apare noul termen de plată, cel de 14 zile lucrătoare, fără a fi completată coloana în care se menţionează motivul pentru care se impune modificarea. Apare totuşi la începutul anexei ca motivare generică faptul că amendamentele se impun “Pentru rezolvarea cauzei 2016/2148 – acţiune în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor ce   revin autorităţilor române în temeiul articolelor 34  şi  49 TFUE, prin adoptarea Legii   nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare în România, astfel cum a fost modificată”. Numai că respectiva cauză face referire la autosesizarea Comisiei Europene cu privire la alte articole din Legea 321/2009, mai precis acelea în care se reglementează partea cu obligarea retailerilor ca mai mult de jumătate dintre produsele de la raft să fie produse româneşti. Practic, din lecturarea punctului de vedere emis de Comisie cu privire la modificarea Legii 321/2009 nu reiese nici un interes pentru capitolul legat de modificarea termenului de plată. “Toată lumea vorbeşte despre sprijinirea producătorilor locali, dar în realitate nu numai că nu suntem ajutaţi, ba ni se dă şi-n cap. Şi nu avem ce face! Dacă spunem ceva zburăm de pe rafturile hipermarketurilor şi ce ne facem?”, ne-a declarat cu năduf un producător brăilean.
 
Fusea, preşedintele Camerei de Comerţ Brăila: “Cumpăraţi produse româneşti!”
 
Portavocea nemulţumirii producătorilor agricoli ce vor fi afectaţi de noile prevederi o constituie Camera de Comerţ care deja a atras atenţia asupra acestui aspect deloc de neglijat cu repercusiuni grave asupra mediului de afaceri şi aşa puternic afectat de criza COVID-19. Contactat de către reporterii Obiectiv Vocea Brăilei, preşedintele Camerei de Comerţ Industrie şi Agricultură Brăila, Ştefan Fusea a arătat că măsura prelungirii termenului de plată în relaţia producător/marile magazine este o gravă eroare, care aduce atingere siguranţei naţionale, şi care practic îi va “îngropa” definitiv pe producătorii locali.
“Mi se pare o foarte mare greşeală din partea legiuitorului o asemenea măsură. În loc să fie încurajaţi producătorii români sunt încurajaţi retailerii care, atenţie!, au capital străin. Se impune un set de măsuri de sprijin nemijlocit acordat producătorilor români, iar Camera de Comerţ a României aşteaptă un astfel de pas concret. Criza Covid-19 ne-a arătat încă o dată că lipsa de susţinere a producătorilor români şi neîncurajarea actorilor români din sectorul sănătate autohton sunt, dacă vreţi, un atentat la siguranţa naţională. Suntem mult prea dependenţi de produsele alimentare din alte ţări! Nu am văzut încă motivarea care stă la baza modificărilor aduse legislaţiei în domeniul comercializării produselor, dar cred că substratul deciziei de a prelungi termenul de plată are legătură directă cu termenul de valabilitate al produselor din gama fresh. Practic s-ar da undă verde la returnarea către producători a produselor fresh cărora li se apropie de final termenul de valabilitate. Astfel, se poate uşor interpreta că se încurajează producătorii din afara ţării care folosesc diferiţi adjuvanţi cu efecte cel puţin îndoielnice, dacă nu chiar dăunătoare sănătăţii consumatorilor, în procesul de producţie, tocmai pentru a prelungi termenul de valabilitate a produselor pe care le oferă lanţurilor de retail.  Ceea ce am previzionat în urmă cu 30 de zile, la puţin timp de la debutul pandemiei în România, se adevereşte, din păcate: în contextul în care industria HORECA este blocată, producătorii de lapte precum şi producătorii de ouă se confruntă cu o criză fără precedent, în sensul că nu mai au unde să-şi valorifice producţia. Sunt nevoiţi ca laptele să-l proceseze cu tehnologia UHT sau să meargă  pe varianta procesării laptelui în brânzeturi fermentate sau cele cu viaţă lungă la raft pentru a putea supravieţui. Dar producătorii de ouă nu au o tehnologie menită să le rezolve problema termenului de garanţie. Iar peste toate acestea vine şi măsura prelungirii termenului de plată în relaţia cu marii retaileri”, ne-a declarat sursa citată. De asemenea, Ştefan Fusea a făcut un apel către brăileni să caute la raft şi să cumpere produse autohnone. “Îi încurajez pe brăileni sa se îndrepte, atunci când fac cumpărături, către produsele producătorilor români, mai cu seamă ale producătorilor din zona noastră. Doar aşa ne putem toţi oferi sprijinul direct pentru a-i salva pe aceştia de la dispariţie”, a încheiat sursa citată.