Social Media

Social

ITM Brăila, «profesor» de respectare a legii pentru angajatori

Timp de citire: 3 minute

• acţiunea de informare şi conştientizare a vizat ucenicia la locul de muncă, stagiul pentru absolvenţii de facultate şi internship-ul • la eveniment au fost prezente 24 de persoane, printre care şi angajatori • inspectorii ITM le-au mai vorbit celor prezenţi şi despre cele mai recente modificări aduse Codului Muncii şi Legii 52/2011 şi au adus clarificări pentru aplicarea OUG 114/2018
 
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a organizat, la începutul acestei săptămâni, o acţiune de informare şi conştientizare a angajatorilor despre respectarea legii în ceea ce priveşte ucenicia la locul de muncă, efectuarea stagiului pentru absolvenţii de facultate şi internship. Evenimentul a avut loc, la începutul acestei săptămâni, la sediul Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi (CECCAR). Au fost prezente 24 de persoane, printre care angajatori, prestatori de servicii, reprezentanţi ai angajatorilor din diferite domenii de activitate, dar şi persoane fizice.
În cadrul întâlnirii, inspectorii ITM le-au vorbit celor prezenţi atât despre legislaţia referitoare la ucenicie, stagiu şi internship, cât şi despre cele mai noi modificări aduse Legii 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri şi Legii 53/2003 -Codul Muncii. În plus, au adus clarificări privind aplicarea OUG 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene.
Principalele obiective ale acestei acţiuni au fost: îndrumarea angajatorilor interesaţi de aplicarea corectă şi unitară a prevederilor legale privind ucenicia, stagiul şi internship-ul; creşterea gradului de conştientizare a angajatorilor care pot, potrivit legii, să angajeze persoane pe bază de contracte individuale de muncă, inclusiv contracte de ucenicie, de stagiu sau de a utiliza interni în baza contractului de internship, pentru a-şi asigura forţă de muncă calificată, în funcţie de cerinţe; informarea persoanelor/salariaţilor/angajatorilor despre dezvoltarea carierei şi a procesului de formare profesională continuă şi, respectiv, la locul de muncă; conştientizarea promovării dialogului social care să ducă la dezvoltarea parteneriatelor la nivel local în ceea ce priveşte integrarea durabilă pe piaţa muncii a persoanelor fără loc de muncă şi asigurarea tranziţiei absolvenţilor de învăţământ superior de la sistemul de educaţie la piaţa muncii; facilitarea integrării sociale a persoanelor interesate, cu vârsta peste 16 ani, în concordanţă cu aspiraţiile profesionale şi cu necesităţile pieţei muncii.
Acţiunile de informare şi conştientizare au vizat angajatorii, persoanele care au împlinit 16 ani şi care doresc să participe la programe de internship, persoanele de 16-24 de ani interesate să obţină o calificare în sistemul de formare profesională a adulţilor, viitori absolvenţi de facultate sau care au deja o diplomă de licenţă şi, la debutul profesiei, se angajează cu contract individual de muncă pe un post conform specializării absolvite, dar şi furnizorii de formare profesională pentru ucenicia la locul de muncă plus alţi formatori autorizaţi sau acreditaţi.
“Prin această acţiune, s-a urmărit, de asemenea, încurajarea promovării dialogului social care să ducă la dezvoltarea parteneriatelor la nivel local în ceea ce priveşte integrarea durabilă pe piaţa muncii a persoanelor fără un loc de muncă şi asigurarea tranziţiei absolvenţilor de învăţământ superior de la sistemul de educaţie la piaţa muncii”, se arată într-un comunicat de presă emis de ITM Brăila.

Social

Sărăcia afectează milioane de copii din România. Unul din trei se confruntă cu riscul excluziunii sociale

Publicat

în

Sărăcia afectează milioane de copii din România. Unul din trei se confruntă cu riscul excluziunii sociale

Sărăcia continuă să afecteze profund copilăria în România. Pentru sute de mii de familii, lipsurile nu înseamnă doar dificultăți în achitarea facturilor, ci și probleme în asigurarea unei alimentații corespunzătoare, a hainelor, a rechizitelor sau a accesului la activități educaționale. Cele mai recente date europene arată că aproape unul din trei copii din România se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, o realitate care influențează nu doar prezentul, ci și șansele acestor copii de a avea un viitor mai bun.

Potrivit datelor Eurostat pentru anul 2025, 32,4% dintre copiii din România cu vârste sub 18 ani se aflau în această situație. Procentul este mai mic decât în anii precedenți, când indicatorul ajunsese la 39% în 2023 și 33,8% în 2024, însă țara noastră continuă să se situeze printre statele europene cu cele mai ridicate niveluri ale sărăciei în rândul copiilor.

România, printre țările europene cu cele mai mari probleme

Datele publicate în octombrie 2026 de organizația Salvați Copiii confirmă amploarea fenomenului. La nivelul Uniunii Europene, aproximativ 19 milioane de copii continuă să fie expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială.

România a înregistrat în 2025 cea mai redusă valoare a indicatorului din ultimul deceniu, însă procentul de 32,4% rămâne foarte ridicat în comparație cu media europeană. În clasamentul statelor membre, țara noastră se află pe locul al treilea, după Spania și înaintea celorlalte state cu valori mai mici.

Sărăcia nu trebuie înțeleasă exclusiv ca lipsa veniturilor. Indicatorul european ia în calcul și privarea materială și socială severă, precum și situația copiilor care trăiesc în gospodării în care adulții au o intensitate foarte redusă a muncii.

Cu alte cuvinte, un copil poate fi afectat chiar dacă familia sa are un anumit venit, atunci când resursele disponibile nu îi permit să beneficieze de condițiile considerate necesare pentru o viață decentă.

Sărăcia se vede în alimentație, educație și sănătate

Consecințele lipsurilor materiale se resimt în aproape toate aspectele vieții unui copil. Unii nu au acces constant la alimente suficiente și variate, alții nu dispun de haine potrivite pentru sezonul rece sau de un spațiu adecvat pentru pregătirea lecțiilor.

În familiile vulnerabile, costurile asociate școlii pot deveni o povară suplimentară. Transportul, rechizitele, îmbrăcămintea și participarea la activități educaționale pot depăși posibilitățile părinților. În aceste condiții, copiii pornesc în viață cu dezavantaje importante față de colegii lor din familii cu venituri mai mari.

O analiză prezentată de Salvați Copiii în octombrie 2026 evidențiază și diferențele mari de performanță școlară în funcție de situația economică a familiei.

Potrivit datelor PISA 2025 citate de organizație, 70,6% dintre elevii proveniți din medii dezavantajate au rezultate slabe la citire, comparativ cu 20,6% dintre elevii din familii înstărite.

Diferența arată cât de mult poate influența situația materială accesul la educație și capacitatea copiilor de a-și valorifica potențialul.

O problemă care poate continua și la vârsta adultă

Efectele sărăciei din copilărie nu dispar automat odată cu înaintarea în vârstă. Lipsurile din primii ani de viață pot influența dezvoltarea, sănătatea, rezultatele școlare și posibilitățile de angajare.

Copiii care nu beneficiază de aceleași oportunități educaționale au un risc mai mare să întâmpine dificultăți și la intrarea pe piața muncii. Astfel, dezavantajele economice se pot transmite de la o generație la alta.

Organizația Salvați Copiii atrage atenția asupra necesității unor măsuri mai consistente pentru sprijinirea familiilor vulnerabile, inclusiv prin acces mai bun la educație, servicii medicale, hrană și protecție socială.

Datele arată că România a făcut progrese în ultimii ani, dar problema este departe de a fi rezolvată. În spatele procentelor statistice se află copii pentru care lucruri considerate firești de alți colegi – o masă suficientă, rechizite noi, haine potrivite sau participarea la o excursie școlară – pot rămâne un lux.

Citește articolul complet

Social

Una din patru gospodării din mediul rural încă nu are toaleta în locuință

Publicat

în

Una din patru gospodării din mediul rural încă nu are toaleta în locuință

Deși România a făcut progrese importante în ultimii ani în ceea ce privește condițiile de locuit și extinderea utilităților, accesul la facilități sanitare de bază rămâne o problemă pentru numeroase familii din mediul rural. Aproximativ una din patru gospodării de la sate nu are nici în prezent toaletă în interiorul locuinței, iar diferența față de mediul urban continuă să fie considerabilă.

Potrivit celor mai recente date INS, aferente anului 2025 și analizate într-un studiu privind infrastructura locuințelor, doar 75% dintre gospodăriile rurale aveau toaleta în interiorul casei. Situația este ceva mai bună în privința băii, 75,5% dintre gospodării beneficiind de cadă sau duș în locuință.

Prin comparație, în mediul urban, aproape 98% dintre gospodării dispun de aceste facilități.

Progrese importante în ultimii aproape 20 de ani

Evoluția este totuși semnificativă dacă sunt comparate datele actuale cu cele din urmă cu aproape două decenii.

În 2007, numai 16,5% dintre gospodăriile din mediul rural aveau toaletă în interiorul locuinței. În cazul băii, procentul era de 20,4%.

În 2025, valorile au ajuns la 75%, respectiv 75,5%. Asta înseamnă că accesul la facilități sanitare s-a îmbunătățit considerabil, însă decalajul dintre sate și orașe rămâne mare.

Și în ultimul an s-au înregistrat progrese. Ponderea gospodăriilor rurale cu toaletă în interior a crescut de la 71,1% în 2024 la 75% în 2025.

Cu toate acestea, aproximativ un sfert dintre gospodăriile de la sate continuă să utilizeze toalete amplasate în afara locuinței.

Canalizarea rămâne una dintre marile probleme ale satelor

O altă provocare este reprezentată de extinderea rețelelor de canalizare. Chiar dacă infrastructura s-a dezvoltat, accesul la apă curentă nu înseamnă automat și posibilitatea racordării la sistemul public de colectare a apelor uzate.

În 2025, România avea 2.424 de comune cu rețea de alimentare cu apă, în timp ce canalizarea era disponibilă în numai 1.381 de comune, dintr-un total de 2.862.

Astfel, 1.063 de comune aveau apă la robinet, dar nu dispuneau de rețea publică de canalizare.

Totuși, anul trecut a adus o extindere importantă a infrastructurii. Rețeaua de canalizare din mediul rural a crescut cu 11,8%, ajungând la 24.623 de kilometri. În același timp, rețeaua de alimentare cu apă s-a extins cu 2,6%.

În cursul anului 2025, 85 de comune care nu aveau anterior canalizare au beneficiat de conectarea la această infrastructură.

Brăila, printre județele cu multe comune fără canalizare

Situația infrastructurii diferă semnificativ de la un județ la altul. În județul Brăila, dintre cele 40 de comune, numai opt aveau rețea de canalizare în 2025, potrivit datelor prezentate în analiza bazată pe statisticile INS.

Asta înseamnă că 32 de comune nu aveau încă această infrastructură publică.

Este important de precizat că lipsa unei rețele publice de canalizare nu înseamnă automat că toate gospodăriile din respectivele localități nu au toaletă în interior. Unele locuințe dispun de sisteme individuale de colectare a apelor uzate.

La nivel național, diferența dintre mediul rural și cel urban arată însă că accesul la condiții sanitare considerate obișnuite în majoritatea locuințelor de la oraș continuă să fie o problemă pentru numeroase familii de la sate.

Extinderea rețelelor de apă și canalizare rămâne esențială pentru îmbunătățirea condițiilor de trai, protejarea sănătății populației și reducerea diferențelor dintre comunitățile rurale și cele urbane.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧