Adaugă ca sursă preferată în Google

* de la începutul războiului în Ucraina, a crescut substanțial numărul navelor maritime și fluviale care au acostat la danele operatorilor portuari ”Hercules” sau ”Romanel” * echipamentele de încărcare-descărcare operează zi lumină mărfuri precum cereale, ulei de floarea soarelui sau produse laminate * în ceea ce privește produsele laminate importate din Ucraina, tendința de creștere a traficului s-a observat dinainte de război * asta pe fondul demarării unor mari proiecte de infrastructură, cum ar fi podul peste Dunăre, cu drumurile aferente, sau drumul-expres Brăila – Galați
 
Activitatea de încărcare-descărcare a mărfurilor în portul Brăilei este net superioară în prezent decât era anul trecut pe vremea aceasta. Cum era de așteptat, situația se datorează în principal războiului din Ucraina și blocajelor cauzate de acesta pe Marea Neagră, fapt ce obligă țara vecină să își devieze pe cât posibil exportul de mărfuri prin porturile dunărene. Așa se face că numărul navelor, atât maritime cât și fluviale, ajunse la Brăila este în continuă creștere. Căpitănia Brăila, care monitorizează traficul fluvial, ne-a oferit câteva date concludente în acest sens. Astfel, din luna ianuarie până la jumătatea lunii mai, în portul nostru – aflat la capătul sectorului maritim al Dunării, adică pe șenalul navigabil suficient de adânc încât să permită circulația navelor mari – au ajuns 139 de nave maritime. În aceeași perioadă a anului trecut, la Brăila ajuseseră doar 84 de nave maritime. În ceea ce privește navele fluviale, în perioada ianuarie – jumătatea lunii mai, Căpitănia Brăila a înregistrat 2.439, cu aproape o mie mai multe decât în aceeași perioadă a anului precendent, când au acostat la danele noastre doar 1.514 vase specifice traficului fluvial de mărfuri. Reprezentanții Căpităniei au precizat că numărul navelor a început să crească substanțial de la sfârșitul lunii februarie, perioadă ce corespunde cu debutul invaziei Rusiei în Ucraina.
Actualul context a revigorat principalul operator portuar brăilean, ”Hercules” SA, ale cărui dane au acum un grad de ocupare de până la 90%, când de obicei, în această perioadă a anului, gradul de ocupare era de sub 10%. ”De obicei, pe vremea premergătoare campaniei de recoltare a cerealelor, traficul naval cu mărfuri românești era foarte scăzut. Acum, cu situația aceasta din Ucraina, traficul de mărfuri a crescut substanțial. Avem permanent nave în port, cu grad de ocupare de 80-90% a danelor operative active. În ceea ce privește mărfurile pe care le operăm, avem o cantitate zilnică de circa 2.000 de tone, de grâu, semințe de floarea soarelui sau porumb. Operăm, de asemenea, cantități importante de ulei de floarea soarelui sau produse laminate care vin din Ucraina. Avantajul nostru este că avem  echipamentele necesare pentru a derula operațiuni de încărcare-descărcare a uleiului alimentar, aceasta fiind una dintre mărfurile cele mai tranzitate la ora actuală”, ne-a declarat Sorin Costin, administratorul firmei ”Hercules” SA. Potrivit acestuia, traficul sporit de mărfuri ucrainene prin portul brăilean este benefic nu doar pentru firma sa, ca operator portuar, ci și pentru statul român, care câștigă prin taxele și impozitele percepute. Totodată, Costin dă asigurări că nu a crescut tarifele de manipulare a mărfurilor pentru a profita astfel de situația delicată în care se află ucrainenii. ”Nu mergem pe ideea de a specula tarifele. Am menținut tarifele uzuale pe care le practicăm cu agenții economici români”, ne-a declarat patronul ”Hercules” SA. În altă ordine de idei, acesta ne-a spus că firma sa a ajutat zeci de familii de refugiați ucraineni aflați în căutare de adăpost după ce războiul i-a gonit din țara lor. Printre aceștia se află și bărbați care ar vrea să muncească pentru a-și întreține familia, însă nu se pot angaja din cauza birocrației românești. ”Noi avem nevoie de macaragii pricepuți, de marinari cu experiență, iar printre refugiații care au ajuns la Brăila sunt oameni care au aptitudini în aceste domenii și care ne-ar fi de mare ajutor. Dar, deși Guvernul a dat o ordonanță prin care a stabilit că refugiaților ucraineni le este recunoscut dreptul la muncă pe teritoriul țării noastre, există unele instituții care nu țin cont de aceste reglementări. Un macaragiu ucrainean are nevoie de atestat de la ISCIR ca să se poată angaja în România, iar un marinar trebuie să își echivaleze studiile, că așa cere Autoritatea Navală Română. Timp pierdut cu birocrație, deși acești oameni sunt foarte buni în meseria lor, că i-am testat și am văzut ce știu și ce pot să facă”, ne-a declarat Sorin Costin. Firma ”Hercules” a trimis un memoriu către instituțiile în cauză, cerând să fie lăsată să angajeze refugiați ucraineni, însă deocamdată nu a primit niciun răspuns.
 
 
Produsele laminate, la mare căutare încă de anul trecut
Și pentru operatorii portuari mai mici, cum este ”Romanel” SRL Brăila, au crescut solicitările din partea navelor ucrainene care caută dane disponibile pentru operațiuni de încărcare-descărcare. ”Încercăm să răspundem acestor solicitări, fără a dezavantaja clienții tradiționali care operează în portul nostru”, ne-a declarat directorul ”Romanel” Brăila, Silvia Albu. Având o singură dană, la care poate acosta o singură navă, portul ”Romanel” are permanent un grad de ocupare de 100%. Aici contează foarte mult rapiditatea procesului de încărcare-descărcare. Observând tendința de creștere a traficului de mărfuri, cei de la ”Romanel” spun că au investit în echipamente care au mărit cu 10% capacitatea de manipulare. ”Avem acum posibilitatea de a descărca din nave până la 2.000 tone de produse laminate în 24 de ore, față de 1.500 – 1.800 t cât descărcam înainte de a aduce aceste echipamente. În ceea ce privește încărcarea în TIR-uri a produselor laminate, avem acum o capacitate de 1.800 t în 24 de ore. Capacitatea de operare a cerealelor ajunge acum la 3.000 tone în 24 de ore, în funcție de tipologia navei aflată la dană. O capacitate mărită de manevrare a mărfurilor este foarte importantă în contextul actual!”, ne-a spus directorul Silvia Albu. Potrivit acesteia, ”Romanel” operează în special produse laminate și mai puțin cereale. În ceea ce privește uleiul alimentar, acest port nu are echipamentele necesare pentru asemenea tip de produs.
Cert este că la ”Romanel” s-a observat o tendință de creștere a importurilor de produse laminate încă dinainte de războiul din Ucraina. Ar fi vorba în special de fierul beton necesar pentru armăturile unor mari proiecte de infrastructură aflate deja în derulare sau care urmează să fie demarate. Podul peste Dunăre, drumurile de legătură sau drumul expres Brăila – Galați ar fi câteva exemple de astfel de proiecte pentru care produsele laminate ar reprezenta o importantă materie primă. ”Sunt agenți economici implicați în aceste proiecte de infrastructură care se aprovizionează masiv cu materie primă, în speță cu aceste produse laminate. La ora actuală, 90% dintre mărfurile operate în portul nostru sunt produsele laminate, restul de 10% reprezentând cerealele sau alte mărfuri”, ne-a mai spus reprezentantul operatorului portuar ”Romanel” Brăila.