Învățământ
“Iorga”, “Murgoci” și “Cerna”, liceele preferate ale elevilor brăileni
• este concluzia unui studiu privind opțiunile școlare și profesionale ale elevilor de clasa a VIII-a, realizat luna trecută de Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Brăila (CJRAE) • pe lângă aptitudinile și interesele personale, perspectiva financiară este al doilea factor de care elevii brăileni țin cont atunci când își aleg liceul
Care sunt primele trei licee unde elevii de clasa a VIII-a din Brăila ar vrea să învețe? Răspunsul: “Iorga”, “Murgoci” și “Cerna”. Asta arată o cercetare realizată în luna decembrie a anului trecut de Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Brăila (CJRAE), prin Centrul Județean de Asistență Psihopedagogică Brăila. Este vorba despre un studiu psihosociologic privind opțiunile școlare și profesionale ale elevilor de clasa a VIII-a din județul Brăila, ce a avut drept scop identificarea opțiunilor școlare și profesionale ale viitorilor absolvenți de gimnaziu, precum și crearea unui reper pentru elevii și părinții acestora în alegerea liceului dorit.
Astfel, un chestionar online aplicat în rândul a 1.309 elevi (51,5% din totalul celor 2.540 elevi de clasa a VIII-a din municipiu și județ) din 59 unități școlare (76,6%). În urma răspunsurilor, dacă mâine ar completa fișele cu opțiuni pentru înscrierea la liceu, cei mai mulți elevi din Brăila ar alege Colegiul Național “Nicolae Iorga” (195 opțiuni, diferența fiind mică între specializările de la uman și cele de la real), urmat de Colegiul Național “Gh. M. Murgoci (130 opțiuni, cele mai multe la specializările Matematică-Informatică și Științe ale naturii).
Pe locul 3 se află, surpriză, Liceul Teoretic “P. Cerna” (117 opțiuni). Urmează pe 4 Colegiul Național Pedagogic “D. P. Perpessicius” (92 opțiuni), Colegiul Național “A. Aslan” (61 opțiuni) pe locul 5, iar pe 6 s-ar afla Liceul de Arte “Hariclea Darclee” (53 opțiuni).
Colegiul Național “N. Bălcescu” se află abia pe locul 7, cu 52 opțiuni. Și dacă în alți ani cei mai mulți elevi optau pentru Matematică-Informatică, acum este ultima specializare în topul preferințelor, pe primul loc fiind clasa de Științe sociale (20 opțiuni).
Topul primelor 10 licee spre care elevii s-ar îndrepta este completat de Colegiul Economic “Ion Ghica” (44 opțiuni), Liceul cu Program Sportiv (43 opțiuni) și Liceul Tehnologic “Anghel Saligny” (34 opțiuni).
Indiferent de specializarea dorită un lucru este cert: liceele teoretice rămân cele mai “vânate” (64%), după cum au răspuns elevii la chestionar. Urmează apoi în clasament liceele vocaționale – 14,7%, școlile profesionale – 16%, în timp ce pentru liceele tehnologice au optat doar 5% dintre elevi.
“Filiera teoretică continuă să fie preferată în opțiunile majorității elevilor, obținând în fiecare an un procent de peste 50%. Mai mult decât atât, există un trend ascendent constant al preferinței elevilor pentru această filieră, astfel încât, din anul 2018 și până în prezent a câștigat în preferințele absolvenților de ciclu gimanzial aproape 10 procente. Filiera vocațională păstrează același trend constant, ca de altfel și filiera tehnologică”, se arată în studiu.
În ceea ce privește învățământul profesional și dual, după ce în perioada 2018-2021 această formă de învățămât nu a mai fost atractivă în ochii elevilor, din 2021 și până în 2023 s-a înregistrat o creștere constantă a opțiunilor elevilor pentru această filieră.
Autorii studiului au vrut să vadă și cât de fermi sunt elevii cu privire la alegerea făcută, iar 74% au spus că sunt hotărâți și foarte hotărâți referitor la opțiunile școlare, în timp ce restul de 26% au spus că sunt “nehotărâți” sau “oscilează” în preferințele lor.
De asemenea, studiul a urmărit să identifice și măsura în care elevii consideră că sunt informați în legătură cu viitorul traseu educațional, iar un procent foarte mare din totalul respondenților (80%) au susținut că sunt foarte bine informați cu privire la acest capitol.
“Se poate observa că percepțiile elevilor cu privire la nivelul de informare privind alegerea traseului educațional (80%) sunt în conexiune directă cu fermitatea deciziei (70%). Astfel, cu cât elevii sunt mai bine informați cu privire la oferta educațională disponibilă pentru absolvenții de clasa a VIII-a, cu atât aceștia sunt mai hotărâți”, mai precizează autorii studiului.
Aptitudinile și perspectiva financiară, criteriile după care elevii aleg ce liceu să urmeze
O altă întrebare din chestionar a oferit posibilitatea elevilor de a alege și ierarhiza, dintr-o listă de posibili factori de influență, pe primii trei care au cântărit cel mai mult în alegerea profilului și specializării ciclului liceal. Astfel, pe primul loc în ierarhia motivelor care stau la baza alegerilor școlare se află “aptitudinile și interesele personale”, urmate de “perspectiva financiară”. “Prestigiul școlii” rămâne un factor motivant în alegerea liceului, urmat de “apropierea față de casă”. Pe ultimul loc elevii au pus “tradiția familiei”, încă o dovadă că generațiile se schimbă.
Atunci când vine vorba despre persoanele cu care elevii se consultă în alegerea liceului și viitoarei cariere, ponderea cea mai mare o au în continuare părinții, apoi prietenii, “în detrimentul consultării cu diriginții, profesorii clasei și profesorul consilier școlar”, după cum se arată în același studiu.
Chestionarul a urmărit sondarea acordului sau dezacordului părinților cu privire la opțiunile școlare și profesionale ale elevilor de clasa a VIll-a. Răspunsurile oferite de elevi au arătat că părinții, în marea lor majoritate (93%), își susțin copiii în alegerea făcută și le respectă decizia, în timp ce 1,6% au răspuns “Nu!”. Un procent de circa 5% au afirmat că nu au discutat cu nimeni.
De remarcat și că 2 din 10 elevi care au completat chestionarul au spus că vor să meargă la liceu în alt oraș.
La sondajul CJRAE au participat 834 de elevi din municipiul Brăila și 475 de elevi din mediul rural, 689 fete (53%) și 620 băieți (47%). Elevii provin din 59 de unități școlare (76,6%), 28 de școli din urban și 31 din rural. 77 școli în total în Brăila.
Învățământ
Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ
De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.
La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.
În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.
Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.
După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.
Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.
Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.
Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.
Contestațiile au schimbat situația unui candidat
În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.
Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.
Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.
În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.
Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.
Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.
Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.
Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.
În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală
Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.
Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.
Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.
Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.
Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.
În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.
Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.
Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.
De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?
La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.
Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.
Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.
Verdictul final, în decembrie
În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.
Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.
Învățământ
Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani
• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari
Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.
La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.
Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.
Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.
Situația burselor la nivelul județului este următoarea:
- 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
- 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
- 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
- 22 de burse pentru mame minore;
- 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.
Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.
Ce sume vor primi elevii
Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.
Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.
După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Mai puțini beneficiari ai burselor de merit
Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.
În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.
La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.
Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.
Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.
CELE MAI CITITE
