Învățământ
Învăţământul cu Covid-19
• “Adaptare la o situaţie necunoscută”, aceasta este atmosfera în mediul şcolar şi universitar, în lipsa unor măsuri ferme • elevi, studenţi şi profesori brăileni ne-au vorbit despre noi provocări, temeri şi dorinţe în privinţa viitorului an şcolar şi universitar * ULTIMA ORĂ: Președintele Iohannis a anunțat, miercuri seară, după închiderea ediției print a cotidianului nostru că în învățământul preuniversitar cursurile vor începe pe 14 septembrie, fiind pregătite trei scenarii ce vor fi puse în practică în funcție de situația existentă în fiecare localitate
La o lună şi jumătate distanţă de începerea anului şcolar şi cu mai puţin de două luni până la deschiderea anului universitar 2020/2021, încă nu există, în majoritatea cazurilor, o decizie oficială cu privire la modul de desfăşurare al cursurilor. Cu toate acestea, circulă mai multe scenarii în această privinţă. În acest context, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca este, la data aceasta, singura instituţie de învăţământ care a venit cu o propunere concretă.
Scenariile pentru învăţământul preuniversitar
Ministrul Educaţiei, Monica Anisie, a declarat în mai multe rânduri că se va ajunge, cel mai probabil, la o formă de învăţământ hibrid, combinând modul tradiţional de predare cu şcoala online. Astfel, elevii ar urma să vină la şcoală prin rotaţie, o parte dintre ei rămânând acasă. Alexandru Rafila, reprezentantul României la Organizaţia Mondială a Sănătăţii, a propus câteva măsuri sanitare de precauţie, care să reducă riscul epidemiologic. Astfel, într-o sală de clasă ar învăţa cel mult 15 elevi, băncile ar fi aşezate la 1,5 metri între ele, iar purtarea măştii ar fi obligatorie pentru cadrele didactice şi pentru elevi, măcar în timpul pauzei.
Pe de altă parte, Ministerul Sănătăţii a descris patru scenarii posibile. Primul presupune revenirea în sălile de clasă a tuturor elevilor, respectând distanţarea socială. În al doilea scenariu, Ministerul propune predarea clasică pentru preşcolari şi elevii claselor 0-4. Elevii de gimnaziu şi de liceu ar veni la şcoală alternativ, efectivul clasei fiind împărţit pe două grupe. Al treilea scenariu descrie situaţia în care inclusiv preşcolarii şi elevii din clasele 0-4 ar învăţa fizic prin rotaţie. În al patrulea scenariu, toate orele s-ar desfăşura exclusiv online. Cu toate acestea, specialiştii par să fie toţi de acord cu faptul că decizia cu privire la desfăşurarea orelor va fi descentralizată, în funcţie de riscul epidemiologic al fiecărei zone şi de numărul de elevi dintr-o clasă.
Soluţia propusă de Universitatea Babeş-Bolyai
La nivelul învăţământului universitar, singura instituţie care a adus, oficial, o propunere concretă în acest sens este Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, care a găsit o soluţie ce îmbină cele două moduri de predare. Studenţii în primul an de studiu ai tuturor facultăţilor ar participa fizic la seminarii şi la lucrări de laborator, pentru o introducere armonioasă în mediul universitar. Cursurile, însă, vor avea loc tot online. La facultate s-ar întoarce şi studenţii din an terminal, atât la nivel de licenţă, cât şi de master, dar numai cei ce studiază domenii “experimentale”, precum biologie, geologie sau chimie, sau “vocaţionale”, de exemplu teatru, educaţie fizică sau teologie. Studiile doctorale se vor desfăşura şi ele în regim clasic. Ceilalţi studenţi vor studia, în continuare, exclusiv online.
Părerea elevilor şi a studenţilor
Toate aceste schimbări modifică radical rutina elevilor şi a studenţilor, impun noi modalităţi de învăţare şi o capacitate ridicată de adaptare la noile condiţii. Diferite domenii sau niveluri de studiu impun modificări şi griji diverse, dar elevii şi studenţii par a ajunge la un consens: îşi doresc să se întoarcă măcar parţial la şcoală sau facultate, însă în condiţii de siguranţă şi cunoscând în timp util forma de desfăşurare a orelor. Trecând în an terminal, Maria Măcineanu, viitoare elevă în clasa a 12-a la Colegiul Naţional „Nicolae Bălcescu” consideră că, pentru materiile de BAC, predarea online nu ar fi suficientă: „Eu aş vrea să mă întorc la şcoală, dar îmi dau seama că lucrurile nu vor fi ca înainte. Mi se pare aberant scenariul cu înjumătăţirea claselor, a orelor şi mersul prin rotaţie, dar dacă asta ar fi singura şansă să mă întorc la şcoală, măcar la materiile la care dau BAC-ul aş fi fericită. Cât despre BAC şi admiterea la facultate, nu am mai multe emoţii decât aş fi avut dacă nu exista coronavirus. Din fericire, mă adaptez repede şi cred că voi putea învăţa în ambele contexte”. Pe de altă parte, din perspectiva unui viitor boboc la facultate, Radu Tîrhoacă, fost elev la „Murgoci” unul din cei doi tineri care au obţinut media 10 la BAC, are încredere că autorităţile vor lua decizia potrivită: „Cea mai importantă este sănătatea elevilor, a studenţilor şi a profesorilor. Nu îmi este frică în legătură cu mersul la facultate, eu îmi doresc un sistem hibrid, însă indiferent de ce se hotărăşte sunt convins că decizia luată va fi cea mai sigură, chiar dacă nu este pe placul tuturor. Nu trebuie pierdut din vedere faptul că o astfel de instituţie poate deveni oricând un focar”. Alexandru Chivu, şi el proaspăt absolvent de “Bălcescu”, consideră că revenirea la normalitate trebuie să fie un proces gradual, nu grăbit, ci echilibrat: “Trebuie să ne gândim la diferenţa dintre ceea ce vrem şi ceea ce putem face. Important acum nu este să ne întoarcem brusc la starea de dinainte de pandemie, ci să ne adaptăm situaţiei. În momentul de faţă autorităţile de la nivel central, dar şi din mediul universitar, trebuie să vină cu hotărâri ferme şi să îşi asume responsabilitatea. Amânarea acestora duce numai la o stare de incertitudine, care nu este benefică nimănui”.
La nivel universitar, apar probleme suplimentare. În domeniile ştiinţifice experimentale, de exemplu, teoria trebuie pusă în practică în spaţii special amenajate. Ioana Bălăşoiu, care va începe anul 3 la Universitatea Politehnică Bucureşti, punctează situaţia: „Calitatea activităţilor academice a avut de suferit deoarece de multe ori nu am avut interacţiunea necesară cu profesorii. Alteori nu am avut nici echipamentul necesar pentru anumite laboratoare, fiind nevoiţi să improvizăm. Toate acestea au dus la creşterea considerabilă a volumului de muncă şi a stresului, însă pretenţiile cadrelor didactice în general au rămas aceleaşi”. Mai mult, majoritatea studenţilor nu ştiu dacă vor fi nevoiţi să se mute sau nu în oraşul în care studiază sau dacă vor fi puse la dispoziţie căminele. De această problemă se loveşte şi Andra Ilie, care tocmai a terminat primul la Facultatea de Medicină a Universităţii “Transilvania” din Braşov: „Nu ştiu care va fi procedura de cazare. La Braşov e un singur cămin cu baie în cameră, celelalte au baie comună. Eu încă nu ştiu dacă trebuie să îmi caut chirie sau să mă bazez pe cămin. În semestrul al doilea au fost probleme cu laboratoarele. Profesorii nu ne puteau arăta fizic experimentele, doar ne trimiteau videoclipuri de pe Youtube, şi nu am reuşit să pun în practică ceea ce am învăţat”.
Condiţii aparte şi pentru profesori
Un mod de predare hibrid aduce cu sine situaţia unui consens între orele tradiţionale şi cele online, combinând metode potrivite ambelor contexte. “Personal, cred că o metodă hibridă ar fi posibil de implementat, dar cu desfăşurare de resurse: de siguranţă (cele de igienă şi triaj), resurse materiale şi umane. O idee de lucru ar fi ca materia predată elevilor prezenţi să fie receptată în timp real online şi de elevii de acasă, astfel asigurând acelaşi climat de învăţare. Socot că aş putea să mă adaptez la un proces hibrid, în calitate de profesor de limba engleză am avut de-a face cu metode ce implică tehnologia”, a explicat Luminiţa Mocanu, profesoară la Colegiul Naţional „Nicolae Bălcescu”. Tatiana Bercariu, profesoară de limba şi literatura română la Colegiul Naţional „Gh. M. Murgoci”, punctează, pe de altă parte, nevoia de profesionalism şi implicare: “Va fi o provocare. E foarte important să îi surprindem în acest joc didactic şi pe cei prezenţi online, ei să nu fie doar spectatori. Indiferent de ce variantă de scenariu se va aplica, trebuie să facem lucrurile cu profesionalism. Lucrurile se pot face bine sau prost şi în varianta clasică, şi în varianta digitală, şi în varianta hibridă, depinde de gradul de implicare. Copiii sunt minunaţi, ei s-au adaptat foarte repede. Toţi cei implicaţi în cercul didactic trebuie să colaboreze, părinţii, elevii şi profesorii. Până la urmă, trăim toţi o lecţie de adaptare la o situaţie necunoscută”.
Cam astea ar fi opiniile celor implicaţi direct în procesul de învăţământ – elevi, studenţi, profesori. Problema este că oricare ar fi decizia guvernanţilor pentru începerea noului an şcolar, nici până în acest moment nu se ştie nimic sigur ceea ce constituie un stres consistent în familiile cu copii.
ULTIMA ORĂ: Președintele Iohannis a anunțat, miercuri seară, după închiderea ediției print a cotidianului nostru, că în învățământul preuniversitar cursurile vor începe pe 14 septembrie, fiind pregătite trei scenarii ce vor fi puse în practică în funcție de situația existentă în fiecare localitate. Astfel, potrivit scenariului ”verde”, dacă există doar un singur caz la mia de locuitori, toți elevii vor merge efectiv la cursuri; scenariul ”galben”, cu 1 -3 cazuri la mia de locuitori, presupune că elevii din primar și din clasele terminale – a VII-a și a XII-a – vor veni fizic la școală, iar ceilalți prin rotație; scenariul ”roșu”, cu mai mult de 3 cazuri la mia de locuitori, cursurile se vor desfășura doar on-line.
Învățământ
Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ
De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.
La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.
În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.
Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.
După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.
Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.
Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.
Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.
Contestațiile au schimbat situația unui candidat
În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.
Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.
Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.
În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.
Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.
Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.
Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.
Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.
În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală
Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.
Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.
Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.
Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.
Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.
În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.
Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.
Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.
De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?
La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.
Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.
Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.
Verdictul final, în decembrie
În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.
Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.
Învățământ
Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani
• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari
Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.
La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.
Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.
Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.
Situația burselor la nivelul județului este următoarea:
- 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
- 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
- 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
- 22 de burse pentru mame minore;
- 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.
Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.
Ce sume vor primi elevii
Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.
Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.
După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Mai puțini beneficiari ai burselor de merit
Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.
În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.
La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.
Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.
Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.
CELE MAI CITITE
