Învățământ
Deşteptele de la liceele tehnologice
• trei fete de la trei licee tehnologice din Brăila demontează mitul că liceele tehnologice sunt slabe • Carmen Maria Budinianu, Andreea Maria Turtoiu şi Roxana Burcuş au reuşit să obţină note foarte mari la bacalaureat, demonstrând că poţi face performanţă oriunde • tinerele sunt absolvente ale liceelor “Matei Basarab” Măxineni, “Gh. K. Constantinescu” şi “C. D. Neniţescu” şi deja şi-au stabilit şi următorul ţel în viaţă • Carmen vrea să urmeze o şcoală postliceală, iar Andreea şi Roxana optează pentru studii economice
Cine spune că liceele tehnologice sunt slabe, iar elevii care ajung acolo nu iau nici măcar examenul de bacalaureat nu le-a cunoscut pe Carmen Maria Budinianu, Andreea Maria Turtoiu şi Roxana Burcuş. Sunt trei nume sinonime cu ambiţia şi perseverenţa. Pentru că fetele nu doar că au promovat examenul de bacalaureat, dar au obţinut medii foarte mari, demonstrând că performanţa se poate atinge indiferent de unitatea la care înveţi. Iar reuşita lor este cu atât mai mare în contextul în care la şcoală au avut foarte multe ore dedicate materiilor de specialitate. Cele trei tinere nu au obţinut media 10 însă asta nu le face cu nimic mai puţin campione ale “examenului maturităţii”. Vă invităm să le cunoaşteţi şi voi.
Carmen Maria Budinianu – Liceul Tehnologic “Matei Basarab” Măxineni
Carmen a obţinut frumoasa medie de 9,31 la examenul de bacalaureat, pe discipline notele ei fiind: 9,45 la limba română, 9 la matematică şi 9,5 la chimie organică. Şi totul fără nicio oră de meditaţii în privat.
“A fost plin de emoţii la bac, mai ales la română, la eseu, unde îmi era frică că nu o să-mi mai aduc nimic aminte din cauza emoţiilor. Am fost mai sigură pe mine la chimie pentru că acolo am exersat mai mult. Dar când am văzut nota am fost foarte bucuroasă, mai ales că la română că nu mă aşteptam la o notă aşa de mare. Mă aşteptam la un 8. Mi-am dorit să iau bacul în primul rând, dar voiam şi cu o notă mare că n-am învăţat degeaba. Am muncit destul de mult. În fiecare zi îmi propuneam să lucrez măcar 3 ore”, spune aceasta.
Carmen demonstrează că determinarea este totul şi că nu există licee slabe. Mai trebuie spus că ea a urmat profilul Textile-pielărie, iar clasa a XII-a a terminat-o cu media generală 9,81.
“Liceele sunt slabe atâta timp cât elevii nu îşi dau interesul. Dar trebuie să fie interes şi din partea profesorilor căci degeaba ne dorim noi dacă nu avem cu cine. Iar eu am avut parte de profesori buni. Chiar au fost persoane minunate”, spune aceasta.
Tânăra ne-a spus că se va înscrie la o şcoală postliceală din Brăila, dorind să devină asistent medical.
“Vreau să fac ceva cu viaţa mea, să plec din mediul rural mai departe. Să îmi fac familia mândră, să mă fac pe mine mândră. Visul meu e să fiu independentă din toate punctele de vedere”, declară Carmen.
Aceasta a ţinut să le mulţumească şi celor care i-au fost alături pe parcursul anilor, pentru că fiecare a avut un rol în reuşita sa.
“Vreau să îI mulţumesc doamnei mele de chimie, Camelia Burcă, pentru că m-a ajutat mult la această disciplină. Am fost şi la concursuri şi doamna ne chema şi la dumneaei acasă ca să lucrăm, să ne pregătim. Îi mulţumesc doamnei diriginte Carmen Elena Stoian pentru cei patru ani. De asemenea, tatălui meu care a fost alături de mine şi m-a susţinut din toate punctele de vedere, surorii mele care a făcut tot posibilul să îmi faciliteze învăţarea pentru bac şi prietenei mele Silviana. Nu vreau să îi uit pe bunicii mei, cărora le mulţumesc mult pentru susţinere”, spune tânăra.
Andreea Maria Turtoiu, Liceul Tehnologic “Gh. K. Constantinescu”
Andreea a promovat examenul de bacalaureat cu media 9,10, cea mai mare notă fiind obţinută la Biologie – 9,4. Nici ea nu a apelat la meditaţii în particular, toată reuşita fiind exclusiv munca ei. Tânăra mărturiseşte că a avut emoţii mari la examen.
“Prima zi am avut emoţii pentru că nu ştiam cum va decurge proba, cum va fi, dar după m-am obişnuit şi le-am stăpânit uşor, uşor. M-am temut puţin la biologie dar acolo am luat cea mai mare notă. Am fost foarte fericită! Nu mă aşteptam la note aşa mari. Recunosc că la începutul clasei mi-am dorit să-l iau cu o medie care să îmi permită să mă înscriu şi la facultate. Nu am făcut meditaţii, am învăţat singură cu profesorii de la clasă şi pe timpul pandemiei cât am stat acasă. Am profitat de timpul liber. Examenul de bacalauret nu e greu. Dacă înveţi şi îţi pui ambiţia poţi lua note mari şi frumoase pentru că material e la fel ca la celelalte licee, poate diferă puţin la mate, dar în rest în mare parte e la fel. Trebuie doar să vrei”, afirmă aceasta.
Trebuie spus că performanţa Andreei este una uimitoare în contextul în care la finalul clasei a VIII-a ea a ales o şcoală profesională, deşi nu a avut deloc o notă mică la Evaluarea Naţională, iar apoi s-a înscris la liceu, la specializarea technician veterinar, însă nu regretă alegerile făcute, pentru că totul a adus-o în acest punct.
“Totul depinde de copil. Dacă vrea să înveţe, învaţă. Dacă nu, nu. Mie de mică mi-a plăcut să învăţ şi am făcut asta pe tot parcursul anilor. Depinde doar de elev. Desigur, şi profesorii au rolul lor şi le mulţumesc tuturor pentru că m-au ajutat când am avut nevoie”, declară Andreea.
Tânăra s-a înscris la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii “Dunărea de Jos” din Galaţi, specializarea Contabilitate, pentru că vrea altceva.
“Nu îmi e teamă că nu mă voi descurca. Eu voi încerca să învăţ cât mai bine şi ştiu că voi reuşi. Visul meu e să fiu o contabilă foarte bună”, susţine aceasta.
Roxana Burcuş, Liceul Tehnologic “C. D. Neniţescu”
Roxana a obţinut media 8,83 la examenul de bacalaureat, iar la proba de limba şi literatura română a avut o notă aproape de perfecţiune: 9,7.
“M-a atras mai mult româna, mi-a plăcut să învăţ şi m-a ajutat şi doamna profesoară foarte mult. Eu una nu mă aşteptam la aşa rezultat, a fost o surpriză şi pentru mine. Dar adevărul este că am învăţat şi foarte mult, chiar mi-am dat silinţa”, spune aceasta.
Absolventă a specializării Tehnician ecolog, Roxana recunoaşte că i-a fost teamă de examenul de bacalaureat atunci când a început clasa a XII-a, însă dacă munceşti rezultatele vor veni.
“Mi-a fost teamă de examenul de bacalaureat, bine, nu era problema dacă nu-l iau, ci m-am gândit că o să-l iau cu 7, 7 şi un pic, dar când am văzut 8.83 a fost o adevărată supriză. M-am pregătit mult pentru examen. Chiar ne-au spus profesorii şi părinţii că se aşteaptă la un rezultat foarte bun de la mine şi am încercat să nu îi dezamăgesc. Bacalaureatul nu este un examen aşa de greu cum mă aşteptam, iar generaţiile care vin nu au de ce să se sperie. Trebuie doar să înveţi. Şi nu peste noapte, că nu se întâmplă tot în trei zile. Trebuie să fii constant, să înveţi tot timpul. Şi pentru mine a fost un avantaj pandemia că dacă mergeam la şcoală în continuare probabil nu aş fi avut atât de mult timp să mă axez pe materiile de bac”, mai spune aceasta.
Tânăra este şi ea de părere că e mai greu să iei bacalaureatul la liceele tehnologice, în condiţiile în care majoritatea orelor sunt pentru materiile de specialitate.
“Pentru noi este mult mai greu pentru că avem foarte, foarte multe ore de specialitate, laboratoare, şi pentru restul materiilor ne rămân foarte puţine ore şi trebuie să ne străduim mai mult faţă de cei de la liceele teoretice. Eu foarte mult timp l-am alocat învăţatului acasă pentru că la şcoală, într-o oră, în 50 de minute, nu e timp suficient”, afirmă Roxana.
La fel de greşită crede că este concepţia “liceele tehnologice sunt slabe”.
“Mi se pare foarte greşită pentru că şi noi suntem oameni şi ne dorim şi noi să învăţăm şi să avem o carieră de succes. Şi asta nu înseamnă că dacă vii dintr-un liceu de top o să ajungi automat un om de suces. Nu! Totul ţine de tine şi de ceea ce îţi doreşti tu. Nu te poate cataloga cineva că eşti un copil slab doar pentru că ai ajuns în Neniţescu”, declară tânăra.
Iar dacă atunci când a intrat la liceu trăia cu impresia că nu ai niciun viitor la un liceu tehnologic, ba chiar recunoaşte că a plâns trei zile când a aflat că a intrat la “Neniţescu”, patru ani mai târziu Roxana plânge din nou, însă de emoţia că s-au terminat cei mai frumoşi patru ani din viaţa ei.
“Chiar regret că s-a terminat. Am început să plâng în ultima zi de liceu, la absolvire. Mi-a părut foarte rău că s-a terminat pentru că am avut nişte profesori excepţionali, m-au ajutat foarte mult şi le mulţumesc mult pentru tot sprijinul. Şi colegii la fel, au fost minunaţi. O să-mi fie foarte dor de ei. Liceul Neniţescu are profesori foarte buni şi tind să cred că în liceul acesta se face mai multă carte ca în orice alt liceu. Pentru că profesorii îşi dau interesul. Dacă m-aş întoarce în timp cu patru ani l-aş alege de 1.000 de ori şi fără niciun regret”, ne-a mărturisit aceasta.
Iar pentru că vrea să îşi depăşească limitele, Roxana s-a înscris şi a intrat la Academia de Studii Economice din Bucureşti, la Finanţe-Bănci.
“Da, e diferit de ce am făcut eu în liceu dar dacă nu risc nu pot să câştig. N-am ce pierde! Vreau să îmi depăşesc limitele şi să dovedesc că şi un copil dintr-un liceu tehnologic poate reuşi. Nu mă iau după cei care spun că va fi greu. Fac ceea ce simt pentru că nu este nimeni capabil să îmi decidă viitorul”, susţine tânăra.
Învățământ
Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ
De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.
La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.
În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.
Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.
După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.
Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.
Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.
Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.
Contestațiile au schimbat situația unui candidat
În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.
Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.
Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.
În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.
Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.
Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.
Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.
Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.
În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală
Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.
Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.
Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.
Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.
Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.
În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.
Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.
Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.
De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?
La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.
Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.
Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.
Verdictul final, în decembrie
În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.
Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.
Învățământ
Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani
• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari
Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.
La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.
Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.
Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.
Situația burselor la nivelul județului este următoarea:
- 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
- 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
- 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
- 22 de burse pentru mame minore;
- 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.
Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.
Ce sume vor primi elevii
Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.
Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.
După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Mai puțini beneficiari ai burselor de merit
Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.
În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.
La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.
Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.
Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.
CELE MAI CITITE
