Sănătate
Infecţiile intraspitaliceşti se dublează!
• numai în primele 4 luni ale acestui an, spitalele din întreaga ţară au raportat peste 1.000 de cazuri, dintre care la Brăila figurează, oficial, 98 •cele mai multe infecţii raportate au fost cu Clostridium difficile, o infecţie cu o incidenţă mare, care apare în mediul spitalicesc în relaţie directă cu tratamentul pe bază de antibiotice şi care necesită măsuri speciale de izolare, din cauza gradului mare de contagiozitate
Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) Brăila şi alte 68 de spitale din întreaga ţară, au raportat în 2019, peste 1.000 de infecţii nosocomiale sau infecţii asociate asistenţei medicale, cum se numesc după noul Ordin de Ministru din 7 octombrie 2016. Potrivit Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate (IAAM), asta înseamnă că, numărul acestor infecţii recunoscute şi raportate, aproape s-a dublat, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2018 şi evidenţiază preocuparea tot mai mare a unităţilor sanitare în recunoaşterea şi anunţarea lor pentru a putea fi gestionate corect.
Numai la Brăila, în primele 4 luni ale acestui an, au fost raportate 98 de cazuri cu infecţii nosocomiale în unităţile spitaliceşti din municipiul Brăila. Ca în fiecare an, cele mai multe au fost raportate de Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila, de altfel, şi cel mai mare spital din întreg judeţul, unde figurează, oficial, 90 de infecţii asociate asistenţei medicale. “ La Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila, în luna ianuarie au fost raportate 23 de cazuri, în februarie sunt 29, în martie 17 şi în aprilie sunt 21. Restul, au mai fost raportate la Spitalul de Paleaţie-3, la Spitalul de Pneumoftiziologie-3 cazuri şi la Spitalul de Psihiatrie-2 cazuri “, a informat directorul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Brăila, dr. Gabriel Ciochină. Astfel, la Brăila, la fel ca în mai toată ţara, raportarea infecţiilor nosocomiale arată o tendinţă de creştere, faţă de anii trecuţi. De exemplu, în 2018, au fost raportate la ANMCS, în total, 2.274 de infecţii de către 110 spitale, iar Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila este unul dintre ele. Numai aici au fost raportate, în primele 7 luni din 2018, 108 infecţii asociate asistenţei medicale, dintr-un total de 118, cât s-a raportat la nivelul întregului judeţ. Ca o medie, am spune că lunar, la SJU Brăila, au fost raportate în jur de 20 de cazuri, un număr relativ mare dacă ne uităm la cifrele din 2012, de exemplu, când la Brăila abia dacă se raportau, pe întreg judeţul, 24 de cazuri, sau în 2013 când figurau oficial doar 13 infecţii nosocomiale, sau în 2014 când au fost raportate 36, în 2015 – 44 şi în 2016- 75. Situaţia s-a schimbat brusc, însă, după tragedia din clubul Colectiv, când mai mulţi tineri au murit din cauza complicaţiilor apărute din cauza infecţiilor din spitalele din România, în timp ce alţii au reuşit să supravieţuiască şi s-au recuperat parţial. Atunci, un nou Ordin de Ministru, cu număr de înregistrare 1.101 avea să schimbe nu doar denumirea infecţiilor nosocomiale în infecţii asociate asistenţei medicale, dar să schimbe ceva şi în mentalitatea responsabililor din unităţile spitaliceşti din România. Un fenomen care s-a observat, de altfel, şi la Brăila, în 2017, când spitalele au raportat 131 de cazuri de infecţii intraspitaliceşti. Cifre care nu reflectă, neapărat, realitatea, cât mai ales un control mai mare asupra răspândirii germenilor, spune directorul DSP Brăila. “Da sunt mai multe cazuri raportate faţă de anii trecuţi, dar asta nu înseamnă că e de rău, neapărat. Tendinţa e bună pentru că sunt mai multe infecţii raportate, pentru că aşa cum se ştie, ani de zile România stătea foarte bine la acest capitol, erau două cazuri de infecţii intraspitaliceşti sau, mă rog, foarte puţine raportate. În momentul de faţă, vorbim de o normalitate, din punctul meu de vedere”, a mai precizat conducerea DSP Brăila, dr. Gabriel Ciochină.
În ceea ce priveşte flora bacteriană responsabilă de cele mai multe cazuri de infecţii intraspitaliceşti, la Brăila, la fel ca în mai toate spitalele din România, a predominat infecţia cu Clostridium difficile. Potrivit specialiştilor, infecţia cu Clostridium difficile este o infecţie cu o incidenţă mare, care apare în mediul spitalicesc în relaţie directă cu tratamentul pe bază de antibiotice şi care necesită măsuri speciale de izolare, din cauza gradului mare de contagiozitate.
Potrivit legii 185/ 2017 privind asigurarea calităţii în sistemul de sănătate, raportarea efectelor adverse asociate asistenţei medicale nu are caracter acuzator. Scopul raportării este de a facilita evaluarea riscului infecţios la internare şi de a identifca cauzele pricipale ale apariţiei acestor evenimente indezirabile asociate asistenţei medicale pentru învăţarea din erori.
Sănătate
Jandarmi donatori de sânge
• jandarmii au dorit să transmită un mesaj simplu, dar important: nevoia de sânge nu apare doar în situații de urgență sau atunci când cineva apropiat are nevoie de ajutor
Efective din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean (IJJ) Brăila s-au alăturat campaniei naționale de donare de sânge, desfășurată la nivelul Ministerului Afacerilor Interne.
Luni, 16 noiembrie, jandarmii au participat la această inițiativă dedicată solidarității și sprijinului pentru cei aflați în suferință.
Prin acest gest, jandarmii au dorit să transmită un mesaj simplu, dar important: nevoia de sânge nu apare doar în situații de urgență sau atunci când cineva apropiat are nevoie de ajutor.
”În fiecare zi, există pacienți pentru care o donare poate însemna o șansă în plus la viață. Îi încurajăm pe toți cetățenii care îndeplinesc condițiile medicale să doneze sânge în mod regulat, fără a aștepta un apel de urgență sau un caz special. Nu trebuie să cunoști persoana pe care o poți ajuta. Este suficient să alegi să fii acolo pentru ea! Donează sânge! Un gest simplu pentru tine poate însemna o viață întreagă pentru altcineva!”, este mesajul transmis de reprezentanții jandarmeriei Brăila.
Sănătate
70 de preoți și voluntari brăileni au donat sânge
• acțiunea face parte din Campania națională „Donează sânge, salvează o viață!”, inițiată de Patriarhia Română, cu sprijinul Ministerului Sănătății • nevoia de sânge din România rămâne una critică, sistemul medical necesitând între 800.000 și 1.000.000 de donări anual, pentru a acoperi cererea din spitale
Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, marți, 17 noiembrie 2026, Protopopiatul Brăila a organizat o importantă acțiune de donare de sânge, preoții și voluntarii din cadrul parohiilor ortodoxe venind, astfel, în întâmpinarea nevoii acute de sânge din unitățile spitalicești.
„Încă de la primele ore ale dimineții, 70 de persoane din Protopopiatul Brăila – preoți, credincioși și tineri voluntari – s-au prezentat la Centrul Regional de Transfuzie Sanguină, din municipiu, pentru a dona sânge. Prin acest gest concret de altruism, participanții la activitate au transpus în faptă îndemnul Evangheliei Domnului nostru Iisus Hristos la iubire față de aproapele, oferind o șansă reală la viață pacienților aflați în stare critică”, a precizat purtătorul de cuvânt al Eparhiei Dunării de Jos, părintele Rareș Bucur.
Inițiativa demnă de toată lauda se bazează pe parteneriatul solid și constant dezvoltat, de-a lungul anilor, între Protoieria Brăila și Centrul Regional de Transfuzie Sanguină, instituție care a pus la dispoziție atât personalul medical specializat, cât și infrastructura necesară desfășurării recoltării în condiții optime de siguranță.
Având în vedere deficitul stocurilor de sânge la nivel național, acțiunea de donare de sânge de marți a urmărit, de asemenea, sensibilizarea comunității cu privire la importanța donării constante.
Mai precis, s-a urmărit identificarea și încurajarea persoanelor apte medical să devină donatori permanenți de sânge, care să revină periodic la centrele de transfuzii, conform recomandărilor medicilor, pentru a asigura un flux continuu de resurse vitale.
Potrivit părintelui Rareș Bucur, demersul preoților și al voluntarilor brăileni face parte din Campania umanitară națională „Donează sânge, salvează o viață!”, inițiată de Patriarhia Română, cu sprijinul Ministerului Sănătății.
La nivelul Arhiepiscopiei Dunării de Jos, prin implicarea activă a clericilor, credincioșilor și a instituțiilor partenere, campania de donare de sânge va continua și în perioada următoare, atât la Centrul de transfuzii din Brăila, cât și la cel din Galați.
„Nevoia de sânge în România rămâne una critică și în anul 2026, sistemul medical necesitând între 800.000 și 1.000.000 de donări anual, pentru a acoperi cererea din spitale. Specialiștii ne reamintesc faptul că pot deveni donatori cetățenii cu vârsta cuprinsă între 18 și 60 de ani, cu o greutate corporală de peste 50 kg și o stare bună de sănătate, fiecare donare având potențialul de a salva până la trei vieți”, a mai precizat sursa citată.






















