Învățământ
”Incubatorul” de genii
* peste 500 de elevi de gimnaziu şi liceu şi peste 60 de profesori vor începe din acest weekend activitatea la Centrul Judeţean de Excelenţă Brăila * pentru început cursurile se vor derula online, urmând ca atunci când va fi posibil acestea să aibă loc în cele două locaţii: Şcoala Gimnazială ”Al. I. Cuza” şi Liceul Teoretic ”Nicolae Iorga” * cele mai căutate discipline ce pot fi studiate în cadrul centrului sunt matematica, limba engleză, limba română şi informatica * prof. dr. Ştefan Aftodor, directorul Centrului de Excelenţă, ne-a declarat că îşi doreşte ca un număr cât mai mare de elevi din Brăila să reuşească să facă performanţă
După mulţi ani de aşteptare, Brăila are din nou un Centru Judeţean de Excelenţă pentru elevii care vor şi pot să facă performanţă, un ”incubator” pentru generaţiile de copii supradotaţi. De la numirea pe 23 septembrie a directorului centrului, prof. dr. Ştefan Aftodor, lucrurile s-au mişcat rapid şi în doar o lună şi jumătate s-au parcurs toate etapele, de la cele administrative la înscrierea elevilor şi selecţia profesorilor. În total, peste 500 de copii şi 60 de profesori s-au alăturat acestui proiect, iar începând din acest weekend centrul îşi va deschide larg porţile. Vorbim la modul figurat pentru că activităţile se vor ţine momentan doar în online, urmând ca atunci când situaţia epidemiologică o va permite cursurile să se desfăşoare cu prezenţă fizică. Directorul Ştefan Aftodor ne-a vorbit despre viziunea sa cu privire la Centrul Judeţean de Excelenţă, care în principiu se poate rezuma astfel: ”calitate, nu cantitate”. Cu alte cuvinte, centrul este deschis tuturor elevilor care vor să înveţe şi să participe la olimpiade şi concursuri, însă rămâne cine poate. Căci, până la urmă, asta înseamnă excelenţă.
Matematica, disciplina la care s-au înscris cei mai mulţi copii
De la anunţul privind înscrierea elevilor la Centrul de Excelenţă, nu mai puţin de 502 copii s-au arătat dornici de a deveni olimpici. Aceştia au avut posibilitatea de a se înscrie la mai multe discipline ce vor fi studiate în cadrul activităţilor, fiind bifate peste 700 de opţiuni, iar pe primul loc în topul celor mai căutate materii se află matematica, cu 161 înscrişi. Urmează limba engleză, unde s-au înscris 131 elevi, limba şi literatura română – 125 elevi şi informatica – 91 elevi. Alţi copii au optat pentru istorie – 70 elevi, chimie – 42, fizică – 31 elevi, astronomie şi astrofizică – 30 elevi, robotică – 30 elevi, biologie – 29 elevi. Trebuie spus că din totalul celor 500 de copii înscrişi 300 sunt elevi de gimnaziu. Cât timp cursurile se vor organiza online grupele de copii pot fi între 8 şi 30 elevi, însă atunci când se va putea veni la ore ţinta este ca grupele să aibă între 8 şi 15 elevi. În ceea ce priveşte locaţiile unde se vor desfăşura activităţile, acestea se vor desfăşura la Şcoala Gimnazială ”Al. I. Cuza” şi Liceul Teoretic ”Nicolae Iorga”. Până atunci însă, aşa cum am precizat anterior, cursurile se vor desfăşura online şi vor începe sâmbăta aceasta.
„Îmi doresc să învăţăm temeinic, să avem continuitate, să ne dezvoltăm şi copiii să vină la aceste grupe cu inima deschisă şi cu dorinţa de formare şi dezvoltare, să nu înveţe cu acea presiune a unor rezultate, ci efectiv să fie entuziasmaţi că se pot dezvolta. Pentru noi, anul acesta este fundaţia. După aceea vedem pe parcurs ce este bine şi ce ar trebui îmbunătăţit, astfel încât la anul să fie performanţa obiectivul esenţial. Însă şi aici trebuie să ne gândim ce înseamnă performanţă: să creştem ca număr de locuri la olimpiade, anul acesta Brăila a obţinut un număr, la anul obţinem cu 2%, 5% mai mult? Nu neapărat lucrul acesta ni-l dorim, ci cum să implicăm cât mai mulţi copii în ritmul acesta temeinic de a studia, de a învăţa. Nu trebuie să ne raportăm la 10 vârfuri, adică cu acest Centru de Excelenţă vin şi mă laud că am obţinut x locuri la olimpiadă şi ce buni suntem. Eu cred că ar fi bine să implicăm 200-300 copii astfel încât să fie cât mai buni pentru că aceştia, într-adevăr, se vor ierarhiza la un moment dat, dar să ai o bază cât mai mare de copii foarte buni cu care să lucrezi”, ne-a declarat prof. dr. Ştefan Aftodor, directorul Centrului de Excelenţă.
Acesta ne-a mai spus că a văzut în rândul elevilor olimpici o scădere a motivaţiei în ultimii doi ani din cauza anulării competiţiilor, însă la Centrul de Excelenţă se vor căuta soluţii pentru a-i menţine ”antrenaţi”.
”Anul acesta nu sunt competiţii şi atunci Centrul de Excelenţă trebuie să antreneze în primul rând pentru olimpiade şi concursuri. Dar nu neapărat! De exemplu, vrem să facem anumite activităţi în care să implicăm mai multe discipline pentru teme care nu neapăarat se regăsesc la olimpiadă. Mă gândesc la ceva transdisciplinar, un concurs de istorie locală care să implice disciplinele religie, literatură şi istorie astfel încât copiii să înţeleagă arhitectura, clădirile de patrimoniu, istoricul comunităţilor. Este extraordinar să creezi copii care să înţeleagă ce zestre culturală reprezintă Brăila din toate punctele de vedere pentru că ei după aceea se transformă în nişte agenţi civici extraordinari. Revenind la obiectivele centrului, ne gândim să stimulăm copiii nu doar prin diplome, ci prin premii în bani sau excursii. Pentru asta ne trebuie fonduri extrabugetare şi vom căuta să găsim sponsori. La sfârşitul anului, pentru fiecare disciplină va fi un fel de examen pentru că trebuie să vedem cine mai rămâne anul viitor, adică un copil selectat anul acesta să fie şi la anul, dacă va trece un anumit barem. Cumva vine cine vrea, rămâne cine poate. Şi noi vrem să îi stimulăm pe copii, să le răsplătim munca, să ştie copilul acela care a obţinut un loc pe podium că va avea poate o tabără gratuită eventual. Contează şi aceste lucruri. La Centrul de Excelenţă nu ne dorim cantitate, ci calitate. Asta este excelenţa”, susţine prof. dr. Ştefan Aftodor.
Aproape la toate disciplinele există un profesor cu doctorat
Directorul Centrului de Excelenţă ne-a declarat că s-a luat în calcul criteriul calităţii şi în selecţia profesorilor care vor deveni ”antrenori de genii”. ”Aproape la fiecare disciplină avem profesori care au titlu ştiinţific de doctor, titlul ştiinţific luat cu multă muncă”, ne-a precizat acesta.
De asemenea, Ştefan Aftodor s-a arătat plăcut impresionat de numărul mare de cadre didactice care au dorit să vină la Centrul de Excelenţă: 62 de profesori. ”Îmi exprim gratitudinea pentru că s-au înscris atât de mulţi elevi şi profesori. La o grupă de copii pot preda mai mulţi profesori şi vor alege temele pe care le vor aprofunda. La fiecare disciplină va exista un profesor coordonator şi avem tot felul de strategii pentru a vedea unde suntem, dacă am evoluat, ce trebuie să îmbunătăţim, să creştem şi să ne dezvoltăm. Vom avem profesor psiholog în cadrul centrului tocmai pentru a vedea la fiecare disciplină cum îi identificăm pe copiii aceştia capabili de performanţă înaltă”, ne-a spus sursa citată anterior.
Ştefan Aftodor ne-a mărturisit că atunci când s-a dat startul selecţiei profesorilor a avut o oarecare temere că nu vor fi multe cadre didactice care vor dori să vină la centru.
”Acest centru este al copiilor şi al profesorilor, nu al unei persoane. Asta trebuie să înţelegem pentru că altfel intrăm în acea ipocrizie: ne lăudăm că îi iubim pe copii, dar când trebuie să facem ceva arătăm că nu mai sunt copiii scopul în sine. Asta mă doare la sistemul nostru educaţional în general. Dar mă bucur că la Brăila sunt profesori foarte buni, foarte dedicaţi, oameni care au dovedit de-a lungul anilor că pot face performanţă şi pe care îi apreciez”, ne-a spus acesta.
De asemenea, directorul Centrului de Excelenţă ne-a mai precizat că vrea să încheie parteneriate cu instituţiile de cultură şi autorităţile locale pentru a le oferi elevilor cât mai multe oportunităţi de a se dezvolta.
”Îmi doresc să vină copiii, să înveţe temeinic, laoalaltă cu cei mai buni dascăli. Al doilea lucru pe care mi-l doresc e să nu îşi piardă din elan pe parcurs. E foarte posibil ca din 500 de copii să rămână mai puţini dar dacă vor rămâne la final 300 pe care să îi avem an de an atunci Centrul de Excelenţă se poate dezvolta. Am în vedere să închei acorduri de parteneriat, de colaborare, cu cât mai multe instituţii de cultură, cu facultatea de inginerie, să desfăşurăm activităţi în acele locaţii pentru că toată lumea are de câştigat de aici. Inclusiv autorităţilor locale o să le cerem sprijinul pentru că sunt copiii noştri. Vreau să fac tot ce ţine de mine, în mod onest, să fim excelenţi. Pentru mine excelenţa înseamnă să participi în competiţii, să atingi performanţa şi înseamnă să fii foarte bun în acel domeniu în care îţi desfăşori activitatea, şi ca profesor, şi ca elev. Dacă facem asta cu cât mai mulţi copii, vârfurile se vor cristaliza. Important e să avem răbdare iar elevii să aibă o atitudine deschisă pentru studiu. Şi din experienţe proprii vă spun că vor reuşi”, a conchis acesta.
Aşa cum v-am mai informat, prof. dr. Ştefan Aftodor a fost numit în luna septembrie în funcţia de director al Centrului Judeţean de Excelenţă de către inspectorul şcolar general, prof. Cătălin Canciu. Acesta ne-a declarat atunci că nu este membru a vreunui partid politic şi ne-a reconfirmat acum că va rămâne apolitic până la final.
Învățământ
Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ
De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.
La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.
În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.
Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.
După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.
Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.
Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.
Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.
Contestațiile au schimbat situația unui candidat
În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.
Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.
Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.
În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.
Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.
Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.
Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.
Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.
În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală
Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.
Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.
Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.
Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.
Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.
În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.
Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.
Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.
De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?
La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.
Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.
Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.
Verdictul final, în decembrie
În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.
Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.
Învățământ
Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani
• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari
Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.
La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.
Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.
Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.
Situația burselor la nivelul județului este următoarea:
- 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
- 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
- 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
- 22 de burse pentru mame minore;
- 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.
Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.
Ce sume vor primi elevii
Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.
Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.
După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Mai puțini beneficiari ai burselor de merit
Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.
În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.
La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.
Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.
Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.
CELE MAI CITITE
