Economie
Încă un pas spre independența energetică a României. Memorandum semnat între patru țări
* este vorba despre Grecia, Bulgaria, România, Ungaria și se referă la fluxurile bidirecționale de gaze naturale * compania cu cea mai mare infrastructură regională de gaze, Transgaz, condusă de brăileanul Ion Sterian, are posibilitatea de a transporta 50 de miliarde de miliarde de metri cubi de gaze pe an * de sâmbătă România a început exportul de gaze către Republica Moldova
Un Memorandum de înțelegere a fost semnat între DESFA (Grecia), Bulgartransgaz (Bulgaria), FGSZ (Ungaria), Transgaz (România), ICGB (Bulgaria) și Gastrade (Grecia) în scopul cooperării reciproce pentru realizarea Coridorului vertical, care va permite fluxuri bidirecționale de gaze naturale de la nord la sud și de la sud la nord.
Semnarea Memorandumului de înțelegere a avut loc în contextul celui de-al 22-lea Summit mondial în domeniul GNL, organizat la Atena, găzduit de DESFA, sub auspiciile Ministerului Mediului și Energiei, în perioada 29 noiembrie – 2 decembrie 2022.
Prin semnarea Memorandumului de înțelegere, companiile și-au reafirmat angajamentul – atât în comun, cât și individual – pentru dezvoltarea proiectelor necesare pentru implementarea Coridorului Vertical. Memorandumul de înțelegere va fi valabil timp de trei ani, cu posibilitatea de prelungire pentru încă un an. Se remarcă faptul că acordul se bazează pe Memorandumul de înțelegere/Declarația comună semnată de miniștrii Energiei din Grecia, Bulgaria, România și Ungaria în cadrul reuniunii CESEC care a avut loc la Budapesta la 8 septembrie 2016, pentru dezvoltarea Coridorului Vertical de gaze naturale.”Decizia ministerială și angajamentul privind realizarea Coridorului Vertical din 2016 de la Budapesta au atins un nou nivel odată cu semnarea Memorandumului de înțelegere de astăzi”, a declarat pentru CEENERGYNEWS János Fehér, membru în Consiliul de Administrație al FGSZ. „FGSZ a lucrat încă de atunci la elementele de pe teritoriul maghiar ale proiectului, creșterea deja realizată a capacității la punctul de interconectare româno-maghiar fiind, de asemenea, parte a acestuia. FGSZ continuă să lucreze la elementele planificate ale Coridorului vertical, care vor crește posibilitățile de a ajunge la surse alternative și de a spori securitatea aprovizionării în regiunea noastră, într-un moment în care Europa are nevoie de aceasta mai mult ca oricând”.
Cadrul de cooperare definit prin Memorandumul de înțelegere prevede că societățile vor analiza specificațiile tehnice ale noilor conexiuni, conducte, interconectări sau consolidări ale rețelelor existente și vor dezvolta proiectele planificate în regiune, ținând cont de strategiile și politicile energetice ale UE, precum și de evoluțiile relevante de pe piața regională a gazelor naturale. În plus, companiile au convenit că memorandumul în cauză va constitui baza unei cooperări intense în viitor, în ceea ce privește posibilitatea de a construi infrastructura necesară pentru transportul gazelor naturale către țările de tranzit și către piața UE din Grecia, prin Bulgaria, România și Ungaria și invers.”Consolidarea colaborării Coridorului vertical este o modalitate de a debloca potențialul GNL de a ajunge pe piețele situate de-a lungul coridorului, deoarece infrastructura de la nord la sud și de la sud la nord este foarte critică”, a declarat Maria Rita Galli, Director General DESFA.
Ion Sterian, Directorul General al Transgaz, cel care a reunit părțile semnatare, consideră că colaborarea dintre acestea va fi excelentă, deoarece toate companiile au demonstrat deja potențialul infrastructurii lor.”Acest nou Memorandum de înțelegere urmează celui semnat în 2016 și reînnoit în 2019 și se bazează pe colaborarea dintre părțile semnatare, OTS și Gastrade, pentru construirea infrastructurii de gaze și a interconexiunilor dintre țări”, a declarat Sterian pentru CEENERGYNEWS. „De exemplu, în România, am finalizat coridorul BRUA pentru a asigura securitatea aprovizionării Balcanilor într-un procent mare. Fiind compania cu cea mai mare infrastructură regională de gaze, Transgaz are posibilitatea de a transporta 50 de miliarde de miliarde de metri cubi de gaze pe an”, a punctat directorul general al Transgaz.”Noi eram veriga lipsă a acestui coridor, astfel că acest Memorandum de înțelegere are mult mai mult sens în ceea ce privește securitatea energetică și diversificarea surselor”, spune Teodora Georgieva, Director Executiv al Interconectorului de gaze Grecia-Bulgaria (ICGB), pentru CEENERGYNEWS. „ICGB joacă un rol foarte important nu doar în cadrul Coridorului, ci și în ceea ce privește terminalele GNL de la Revithoussa și Alexandroupolis. Interconectorul a început să funcționeze la timp, în luna octombrie, contribuind la diversificarea energetică a regiunii și în special a Republicii Moldova.”
Companiile au mai convenit să depună eforturi rezonabile pentru a realiza un parteneriat neexclusiv pe termen lung pentru dezvoltarea sistemelor de gaze naturale din cele patru țări și să inițieze discuții privind aspectele de reglementare și economice pentru implementarea Coridorului vertical. În cele din urmă, companiile au convenit să solicite, dacă este cazul și relevant, sprijinul și îndrumarea Comisiei Europene.România a început sâmbătă, 3 decembrie, la orele prânzului exportul de gaze către Republica Moldova prin conducta Iași-Ungheni”Astăzi (sâmbătă – n.r.), la ora 13:00, a început transportul de gaze pe direcția România – Republica Moldova. Sunt nominalizați 1.023.266 de metri cubi. Compresorul funcționează normal”, au precizat oficialii companiei Transgaz.
Potrivit acestora, este pentru prima dată când se transportă gaze din România în Republica Moldova prin conducta Iași-Ungheni.
Pe 22 noiembrie, oficialii de la Chișinău au precizat că Gazprom va reduce din 1 decembrie cu 56,5% livrările de gaze naturale către Republica Moldova, acuzând că numai o parte din volumul de gaze pe care-l livrează acestei țări prin conductele care traversează Ucraina ajunge efectiv în Republica Moldova.
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Economie
Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale
• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).
Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.
Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.
În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă; neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.
„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.
CELE MAI CITITE
