Politică
Încă un cadou din Parlament pentru aleşii locali: liber la afaceri private
• deputaţii au adoptat, ieri, un proiect de lege care spune că incompatibilităţile şi conflictele de interese se prescriu în 3 ani şi care permite aleşilor locali să desfăşoare activităţi în sectorul privat în domenii care nu au legătură cu atribuţiile lor • parlamentarii PSD Brăila recunosc că au susţinut proiectul şi afirmă că trebuie făcută ordine în zona incompatibilităţilor • de cealaltă parte, liberalii brăileni acuză că PSD-iştii vor să revină la era “baronilor locali” şi îi îndeamnă pe aleşi la prudenţă maximă privind demararea propriilor afaceri • primarul Marian Dragomir şi preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac susţin că nu au afaceri şi că nu au de gând să îşi deschidă societăţi comerciale în baza acestei legi
După lefuri mărite, pensii speciale şi multe alte beneficii, parlamentarii au adoptat încă o măsură care îi favorizează aleşi. Asta în condiţiile în care zeci de categorii de salariaţi, în frunte cu cei din sectorul medical, sunt nevoite să îşi ceară aproape zilnic drepturile în stradă. Ei bine, Camera Deputaţilor (for decizional) a adoptat, ieri, un proiect de lege iniţiat de deputatul PSD Argeş Cătălin Rădulescu şi semnat de peste o sută de parlamentari social-democraţi, care prevede că faptele săvârşite de persoanele aflate în exercitarea demnităţilor sau funcţiilor publice ce determină existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate se prescriu în termen de 3 ani de la data săvârşirii lor. Însă şi mai interesant este că aceeaşi iniţiativă permite aleşilor locali să desfăşoare activităţi în sectorul privat în domenii “care nu sunt în legătură directă” cu atribuţiile exercitate prin poziţiile administrative. Proiectul a primit 196 voturi “pentru”, 59 “împotrivă”, 4 abţineri iar 1 deputat nu a participat. Potrivit site-ului Camerei, la acest proiect, printre ceilalţi PSD-işti au spus “DA” şi fostul premier Mihai Tudose, dar şi colegii săi deputaţi Nicu Niţă şi Emilia Meiroşu. De cealaltă parte, liberalii (cu excepţia deputatului Florin Roman) s-au arătat “împotrivă”. Aşa a votat şi deputatul PNL Brăila Vasile Varga, iar Antoneta Ioniţă, deşi nu a participat la şedinţă, a ţinut să îşi manifeste ulterior dezaprobarea faţă de demersul pesediştilor. Proiectul urmează acum să meargă la preşedintele României pentru promulgare.
Întrebaţi de redactorii “Obiectiv – Vocea Brăilei” despre cât de corectă este o asemenea măsură şi dacă afacerile personale ar trebui să fie prioritare pentru aleşi, parlamentarii PSD au încercat să sublinieze că primarii şi consilierii nu se vor înghesui să îşi deschidă societăţi. De cealaltă parte, liberalii brăileni i-au acuzat pe social-democraţi că vor să readucă în scenă era “baronilor locali” şi au îndemnat la prudenţă. Primarul Marian Dragomir şi Francisk Chiriac nu au comentat prea mult subiectul, însă au dat asigurări că nu au de gând să profite şi să îşi deschidă firme.
Tudose vrea ordine în legea incompatibilităţilor cu propuneri de la ANI
Întrebat despre acest proiect de lege, fostul premier al României, deputatul Mihai Tudose a confirmat că l-a susţinut, cu precizarea că oricum este nevoie de o lege care să pună cap la cap toate articolele din actele normative ce vizează conflictul de interese şi incompatibilităţile. Acesta a explicat că în perioada când s-a aflat în fruntea Guvernului au existat discuţii cu cei de la ANI, astfel încât aceştia să vină cu un ghid clar despre ce au voie şi ce nu au voie să facă aleşii, însă nu s-a concretizat.
“Trebuie să avem, pentru numele lui Dumnezeu, în ţara asta, un cod al incompatibilităţilor scris de ANI. Pentru că la noi incompatibilităţile, conflictul de interese, se regăsesc în numeroase acte normative care de care mai ciudate. Nu credeţi că ar fi bine să avem totul la un loc, într-o chestie cu cap şi coadă? Oamenii să poată să se uite şi să vadă: pot face asta, cealaltă. Asta nu avem voie. Şi cu asta basta! Eu cred că aici ar trebui să ajungem”, a declarat Tudose.
Cât despre faptul că aleşii pot să se ocupe şi de societăţi comerciale în paralel cu activitatea lor în mediul administrativ, deputatul le-a luat apărarea, precizând că de multe ori se exagerează cu acest subiect.
“Depinde ce înţelegem prin afaceri. Asta nu înseamnă că îşi va face cineva un chioşc şi va vinde. Pentru mulţi de acolo (n.r. – din administraţie) a face «afaceri» înseamnă a-şi lucra terenul, de exemplu. Dar din punct de vedere al legii şi asta intră tot pe incompatibilităţi”, a mai spus acesta.
Deşi deputaţii PSD Emilia Meiroşu şi Nicu Niţă nu au răspuns la telefon, un alt punct de vedere pe această temă am obţinut de la senatorul social-democrat, Ion Rotaru. Acesta a explicat că în baza Legii societăţilor comerciale, aleşii oricum puteau să facă parte dintr-o firmă, astfel că lucrurile nu se schimbă foarte mult prin proiectul adoptat de deputaţi, ieri, care modifică Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. Mai mult, Rotaru a precizat că nu se aşteaptă ca foarte mulţi aleşi locali să se înghesuie să îşi deschidă firme.
“Iniţiativa aceasta a fost făcută – sau cel puţin aşa îmi amintesc -, înainte de momentul când s-au mărit salariile. Mulţi dintre aleşii locali, dar în mod deosebit vorbim de primari – viceprimari, care aveau salarii destul de modeste spuneau: «Domnule, noi suntem pe interdicţie să facem una, să facem alta. Salariile sunt mici. Daţi-ne şi nouă posibilitatea să mai facem ceva»! Acum, e de discutat dacă au şi timpul necesar şi dacă nu intră într-un fel sau altul într-un conflict de interese. Pentru că sfera este destul de largă şi trebuie foarte multă atenţie şi discernământ. Ce activităţi pot să facă?! Şi de maniera în care să nu intre pe incompatibilitate, pe de o parte. Pe de altă parte, să aibă şi timpul necesar să facă şi treaba asta. Ca să îşi desfăşoare activitatea de bază în condiţii bune şi să mai poată face şi altceva. Vom vedea care sunt până la urmă efectele. Nu ştiu dacă vor fi foarte multe situaţii de genul ăsta. S-a generat o posibilitate. Probabil că nu va fi de un mare impact”, a declarat Rotaru.
Precizăm că redactorii “Obiectiv” au încercat să ia legătura şi cu senatorul ALDE, Mihai Ruse, pe această temă, însă după ce a auzit subiectul, parlamentarul a afirmat că se află la volan, că este în trafic şi de teamă să nu aibă vreun accident, nu poate vorbi.
Liberalii avertizează că se dezincriminează conflictele de interese
Deputatul PNL Vasile Varga s-a arătat total împotriva proiectului aprobat, ieri, de majoritatea PSD. Acesta a afirmat că a spus “NU” şi în plen, alături de ceilalţi liberali şi că îşi menţine punctul de vedere că o astfel de măsură nu aduce nimic bun.
“PNL nu poate fi de acord cu o astfel de soluţie legislativă! Asistăm practic la dezincriminarea conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor pentru sute de primari, viceprimari, consilieri locali sau judeţeni (marea majoritate de la PSD), care urmau să îşi piardă mandatul după ce tot ei au câştigat diverse contracte cu Primării, Consilii Locale sau Judeţene”, a afirmat Varga.
Deşi nu a participat la vot, deputatul liberal Antoneta Ioniţă s-a arătat extrem de deranjată de demersul social-democraţilor, precizând că aceştia încearcă să readucă “baronii locali” pe scena politică.
“Este un pas spre a reveni la «baronii locali», care îşi subordonau banul public în propriul interes, care organizau licitaţii astfel încât să fie câştigate doar de ei şi de firmele lor. Iar la noi, aici, la Brăila, exemplele de acest fel au fost multe şi nu trebuie uitate, mai ales că efectele lor se resimt şi astăzi. Actuala majoritate care conduce România ar fi trebuit să aibă alte priorităţi decât a-i face pe primari administratori de firme. Mai bine ar fi lăsat impozitul pe venit integral la autorităţile locale şi ar aloca bani pentru investiţii care să rezolve problemele comunităţilor”, a comentat Ioniţă.
Şi liderul PNL Brăila, Alexandru Dănăilă, a avertizat că aleşii locali nu ar trebui să cadă în capcana social-democraţilor şi să se ocupe de societăţi private atât timp cât au de gestionat administraţii publice.
“Aceia care conduc administraţia publică locală, primarul, preşedintele de Consiliu Judeţean, dar şi toţi cei care au ajuns pe aceste funcţii în urma unui vot din partea cetăţenilor trebuie să evite să aibă contracte cu statul. Cel puţin în perioada în care se derulează mandatul lor. Pentru că există şi aşa o grămadă de suspiciuni – cel puţin la Brăila -, cu privire la procedurile de achiziţie pe care le derulează autorităţile locale şi atunci ar creşte gradul de neîncredere al populaţiei în astfel de proceduri. Practic, nu am mai şti niciodată dacă lucrurile au fost sau nu corecte. Şi atunci, ar exista posibilitatea ca banii publici să fie cheltuiţi aşa cum se întâmpla la un moment dat înainte de această interdicţie – discreţionar. Cred că această chestiune cu incompatibilităţile şi conflictul de interese trebuie tratată cu multă atenţie, pentru că este o chestiune sensibilă”, a declarat Dănăilă.
Acesta a subliniat că primarii, preşedinţii de CJ, consilierii ar trebui să evite pe cât posibil să facă afaceri în paralel cu zona administrativă, în special afaceri cu statul, deoarece se pot produce o serie de derapaje.
Dragomir şi Chiriac afirmă că nu îşi vor face societăţi comerciale
Primarul Marian Dragomir a afirmat că nu este interesat în niciun caz să îşi deschidă vreo firmă şi să facă afaceri atât timp cât ocupă fotoliul administrativ. Mai mult, deşi proiectul de lege aparţine social-democraţilor, acesta consideră că principalii beneficiari vor fi, cel mai probabil liberalii, în frunte cu fostul viceprimar Alexandru Dănăilă.
“Ca primar al Municipiului Brăila nu mă intereseză să lucrez în paralel la vreo firmă privată. Această lege nu mă avantajează ca pe mulţi liberali, care acum pozează în Sfânta Maria, dar au interese pe la unele firme iar acum şi le pot oficializa. Nu contează că proiectul este de la PSD, eu vă declar că în mandatul meu nu voi lucra în mod legal sau sub acoperire cu nicio firmă privată! În schimb, acest proiect cred că îl avantajează pe fostul viceprimar Alexandru Dănăilă, declarat incompatibil”, a afirmat Dragomir.
Întrebat dacă un edil-şef are timp pentru a se ocupa şi de oraş şi de o societate privată, Dragomir a răspuns: “Depinde de interesele pe care le are. Normal că dacă ar avea interese şi-ar găsi timp şi pentru firmele private, dar eu vă spun că nu mă interesează această lege pentru că nu o voi aplica niciodată. Nu am auzit nici de alţi primari din judeţul Brăila care să fie interesaţi de aşa ceva”.
O poziţie asemănătoare a afişat şi preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, care a refuzat să comenteze prea mult subiectul, punctând că nu îl interesează nici conflictele de interese, nici societăţile private, atât timp cât se află în administraţia publică.
“Eu nu mă gândesc la niciun conflict de interese şi la nimic. Eu trebuie să îmi fac treaba aici! Nu mă pasionează subiectul ăsta. Poate sunt alte persoane pasionate. Eu nu am afaceri, nu am benzinării, nu am tiparniţe, nu am firme de construcţii. Nu am nimic. Nu mă interesează acest subiect! Atât timp cât nu am afaceri nici nu m-am gândit şi nici nu mă interesează. Când o să am afaceri puteţi să îmi luaţi un punct de vedere. Dar repet, în momentul de faţă nu o să fac niciun fel de afaceri. Cel puţin cât sunt în administraţia publică. Atunci când o să ies… dacă nu o să mai fiu în cadrul politic, poate că o să fac afaceri”, a spus Chiriac.
Politică
Noi reguli pentru gratuitățile la transport acordate pensionarilor și veteranilor de război
Pensionarii, veteranii de război și văduvele de război vor putea beneficia în continuare de gratuități și reduceri la transport, însă modul în care își vor dovedi aceste drepturi urmează să fie modernizat. Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege, votat și de deputatul PSD Doinița Ciocan, care introduce verificarea electronică a documentelor prin cod QR sau cod de bare.
Modificările urmăresc simplificarea procedurilor prin care beneficiarii își pot exercita drepturile de transport, dar și reducerea fraudelor și a birocrației.
Deputatul PSD Doinița Ciocan a anunțat prin intermediul unei postari pe pagina personală Facebook că: „În Camera Deputaților am votat, pe 18 noiembrie 2026, proiectul de lege care modernizează sistemul de acordare și verificare a drepturilor de transport pentru pensionari, veterani de război și văduve de război- PL-x nr. 594/2026.”
Doinița Ciocan explică care sunt avantajele noilor modificări
Concret, pensionarii vor putea prezenta talonul de pensie pentru a dovedi că au dreptul la călătorii gratuite sau cu reducere. Documentul va include un cod QR sau un cod de bare, care va permite verificarea electronică a eligibilității.
În cazul pensionarilor militari, dovada dreptului se va face cu talonul de plată a drepturilor emis de instituția care le achită pensia.
Veteranii de război și văduvele de război vor putea face dovada dreptului la gratuități cu ajutorul legitimației de veteran, care va permite, la rândul său, verificarea electronică.
Aceștia vor putea beneficia de transport gratuit pe calea ferată, cu mijloace de transport auto sau pe căile fluviale, având posibilitatea de a alege varianta de deplasare.
Când intră în vigoare noile reguli
Doinița Ciocan precizează că drepturile de transport nu sunt eliminate și că modificările vizează exclusiv modul în care beneficiarii le dovedesc și le utilizează.
Scopul este simplificarea procedurilor, reducerea birocrației, prevenirea fraudelor și introducerea unui sistem digital de verificare a documentelor. Legea nu se aplică însă imediat. Aceasta trebuie să parcurgă etapele constituționale pentru promulgare și publicare în Monitorul Oficial, iar noile prevederi vor produce efecte după intrarea în vigoare.
Politică
Liderul AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, de acord cu majorarea plafonului plăților numerar de la 5.000 la 50.000 lei pe zi
• este vorba despre un proiect de lege propus de parlamentarii AUR care a fost adoptat pe 18 noiembrie în Camera Deputaților (for decizional) • inițiativa a primit 173 de voturi • deputatul Florin Cîrligea a declarat că este un lucru absolut normal, deoarece pragul de 5.000 lei zilnic era foarte mic pentru societățile comerciale • acesta a precizat că respectivul prag fusese fixat în așa fel încât să existe un avantaj pentru bănci și nu pentru firme • și deputatul AUR Mihail Neamțu sublinia într-o postare recentă pe site-urile de socializare că păstrarea tranzacțiilor numerar reprezintă o garanție a libertății cetățenilor
Parlamentarii AUR au obținut o victorie în Parlament în privința majorării plafonului zilnic pentru plățile și încasările în numerar. Mai precis, de la 5.000 lei la 50.000 lei pe zi. Proiectul de lege a fost inițiat de deputatul Gabriel Florea de la AUR și în data de 18 noiembrie a fost adoptat cu 173 de voturi în Camera Deputaților (for decizional la acest proiect).
Inițiativa modifică Legea nr. 70/2015 și instituie plafonul unic zilnic de 50.000 lei pentru încasările și plățile în numerar între firme, precum și între acestea și persoane fizice, după cum a relatat presa centrală.
Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu acest subiect, președintele AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, a apreciat că măsura este mai mult decât binevenită, punctând că este un lucru normal, în condițiile în care piața arată astăzi complet diferit față de acum câțiva ani.
”Da, proiectul AUR a trecut! Este o chestie normală. Pentru că fiecare face cu banii lui ce dorește. Și este mult mai ușor pentru societăți, pentru că 5.000 lei era o sumă mult prea mică. Mă refer la plafoanele de casă și la tot ce însemna… Cu 5.000 lei ce mai cumpărai în ziua de azi?! O societate care avea 7-8 puncte de lucru împrăștiate prin toată țara, nu putea să cumpere decât de 5.000 lei pe zi, utilizând cash, dar pe toată țara! Și mai sunt exemple. Mai ales la magazine”, a declarat Cîrligea.
Păstrarea tranzacțiilor cu numerar reprezintă garanția libertății
Este opinia deputatului AUR Mihail Neamțu, care a publicat recent pe rețelele de socializare un comunicat legat de propunerea partidului din care face parte. Acesta explica faptul că prin utilizarea sistemului de plată cu card de către cetățeni, organele statului capătă un control mult prea mare asupra vieții tuturor.
”De ce păstrarea tranzacțiilor cu numerar sunt garanția libertății? Pentru că nu e treaba Statului să-și monitorizeze cetățenii. Dimpotrivă. E obligația cetățenilor să-și monitorizeze birocrații și clasa conducătoare. Nu doar în China, ci și-n Occident există un sofisticat sistem de control al vieții private. Orice informație personală cu amprentă digitală poate deveni publică, la cererea justificată sau nejustificată a reprezentanților Statului. În timpul pandemiei, Guvernul canadian a interzis accesul multor șoferi-protestatari la propriul cont bancar. Prin dispariția banului tangibil («cash»), asistăm la moartea vieții private. Abuz? Discriminare? Mai mult: o formă de tiranie. Există, evident, și argumente practice în favoarea tranzacțiilor «cash». Uneori n-ai semnal la telefon și nici conexiune Wifi.
Alteori vine furtuna și cade curentul. Cum vei face tranzacții dacă n-ai o baterie încărcată? Mergeți apoi la piață pentru a cumpăra un kilogram de struguri. Vă așteptați la tranzacții online? Dați o fugă la țară și veți descoperi milioane de români cumsecade care n-au acces imediat la un bancomat. E vina lor? Trebuie să ducem un ATM chiar și-n ultimul cătun? Plata cash nu implică nicio taxă, spre deosebire de tranzacțiile digitale care presupun, adesea, costuri de procesare. Tranzacțiile non-coercitive cu numerar sunt imediate și finale, fără niciun fel de întârziere. Sunt o mie de motive pentru a proteja plata cash. Doar mințile bolnave doresc o schimbare de dragul schimbării. Doar satrapii vor să restrângă spațiul de mișcare al omului liber”, declara Neamțu pe Facebook.
Întrebat în legătură cu opinia colegului său, Florin Cîrligea a precizat că într-adevăr oamenii ar trebui să aibă libertate totală atunci când vine vorba despre utilizarea veniturilor pe care le au și le dețin în mod legal.
Acesta a afirmat că măsura privind pragul de 5.000 lei, în opinia sa, a venit în sprijinul băncilor și nu pentru combaterea evaziunii fiscale, așa cum s-a declarat.
”Corect! Așa și este! Atât timp cât sunt banii omului nu poți să îi impui tu în ce fel să îi folosească! Și repet, suma era infimă: 5.000 lei! Oricum nu era o mare realizare pragul ăsta, iar evaziunea nu este de aici sub nicio formă. Era făcută pentru bănci. Știți, au scumpit Ordinele de Plată de la 3 lei la 8 lei/OP. Acum doi ani, un OP era taxat cu 3 lei, acum este taxat cu 8 lei. Dacă aveai 850 lei este 8 lei. Nu se poate! Este enorm! Nu e în funcție de valoare. E sumă fixă. Vă dau un exemplu: ai o societate cu 10 puncte de lucru. Se fac vânzări de 400 lei, 600 lei. Dacă depășeai 5.000 lei… Gata! Ăla erai!
Iar dacă aveai 10 ordine de plată de câte 500 lei, 80 lei îți luau băncile. Adică 1 și ceva la sută. Este enorm de mult! De aceea, eu așa cred, că la momentul respectiv a fost făcută pentru bănci. Treaba cu «lupta împotriva evaziunii» este așa de speriat lumea. Că «domnule, ce luptăm noi împotriva evaziunii»!! Hai să fim serioși, nu aici este evaziunea!”, a conchis Cîrligea.





















