Adaugă ca sursă preferată în Google

• chiar înainte de sfânta sărbătoare de Paşti, procurorii DIICOT au dispus trimiterea în judecată a grupării infracţionale conduse de interlopul Titi Sgîrcitu • infracţiunile de care sunt acuzaţi inculpaţii, şapte la număr, în frunte cu soţii Sgîrcitu, s-au adunat teanc • este vorba despre constituire a unui grup infracţional organizat, camătă, şantaj, influenţarea declaraţiilor, înşelăciune, evaziune fiscală şi spălare de bani
 
Dosarul «Ahmeya», partea a doua. Grupul infracţional cu activitate de cămătărie şi şantaj, cu lider profesionist Titi Sgîrcitu, destructurat de DIICOT, a ajuns în faţa instanţei de judecată. Cu câteva zile înainte de Paşti, când toată lumea se pregătea să primească nişte cadouri frumoase, familia Sgîrcitu, soţ, fostă soţie, şi restul trupei, au primit vestea proastă că sunt trimişi în judecată. Şi nu este vorba despre o infracţiune, două, ci o listă întreagă, gravitatea faptelor fiind una extremă, mai ales că, după cum spun procurorii, reţeaua de cămătari a lăsat oamenii fără case, asta pentru că au primit ameninţări crunte, în urma unor împrumuturi. Până la urmă, gruparea a fost destructurată, la sfârşitul lunii octombrie 2016, 8 membri fiind săltaţi de acasă şi duşi la arest.
După cum arată Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), la data de 14 aprilie, procurorii de la Structura Centrală au dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor: Titi Sgîrcitu, Ion Croitoru, Lenuţa Croitoru, Liliana Valentina Ştefan (fostă Sgîrcitu), Maria Pană, Dumitrel Pană şi Claudiu Daniel Ştefan.
Totul a pornit de la dosarul “Ahmeya”, când procurorii au descoperit alte nereguli în afară de “afacerea” cu farmacia a soţilor Sgîrcitu. Reamintim că prin rechizitoriul din data de 15 martie 2016 al DIICOT,  (primul dosar Ahmeya) s-a dispus trimiterea în judecată a Lilianei Sgîrcitu şi a altor persoane, pentru comiterea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, fraudă informatică, uz de fals, fals material în înscrisuri oficiale.
 
Cum a ieşit la iveală “afacerea” cămătăria
Prin acelaşi rechizitoriu din 2016, s-a dispus disjungerea cauzei cu privire la alte fapte şi persoane, inclusiv faţă de Sgîrcitu Titi pentru comiterea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat şi camătă. La sfârşitul anului 2008, premergător comiterii infracţiunilor menite să prejudicieze Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate, inculpaţii Sgîrcitu Titi, Croitoru Ion (unchiul soţiei lui Sgîrcitu Titi – Ştefan (fostă Sgîrcitu) Liliana Valentina) şi Croitoru Lenuţa (soţia lui Croitoru Ion) – au conceput şi dezvoltat o grupare criminală, după cum o caracterizează procurorii. Obiectivul primordial al acesteia era comiterea unor infracţiuni de violenţă împotriva persoanelor cărora în prealabil le fuseseră acordate împrumuturi băneşti cu dobândă. Aceste împrumuturi aveau ca rezultat deposedarea persoanelor împrumutate de bunurile imobile pe care le deţineau în proprietate. “Pentru garantarea plăţii împrumutului şi a dobânzilor erau alocate garanţii imobiliare, fie la momentul încheierii contractului (caz în care suma menţionată în cuprinsul convenţiei era mai mare decât cea împrumutată, incluzând şi dobânda), fie pe parcursul derulării acestuia (caz în care, profitând de imposibilitatea debitorilor de a mai achita dobânzile masive solicitate, li se impunea, prin constrângere, încheierea, de regulă, a unui contract de vânzare-cumpărare a unui imobil)”, arată procurorii DIICOT.
 
Titi Sgîrcitu stătea în umbră şi făcea scenarii
Pentru a nu atrage atenţia, interlopul cunoscut ca o persoană cu “afaceri” dubioase şi ilegale, Titi Sgîrcitu, disimula modul ilicit de dobândire a imobilelor. Acesta impunea încheierea contractelor cu privire la aceste bunuri pe numele unor interpuşi, membri ai familiei soţiei sale. Potrivit DIICOT, au fost deposedate de imobile mai multe victime, care, sub imperiul ameninţărilor exercitate de către inculpaţii Sgîrcitu Titi şi Croitoru Ion au remis acestora imobile pe care le aveau în proprietate, de fiecare dată contractele fiind încheiate prin interpuşi – membri ai familiei inculpatei Ştefan  Liliana Valentina, la acea dată soţia liderului grupării.
“Pentru propria sa protecţie, inculpatul Sgîrcitu Titi, liderul grupării, a acţionat tot timpul «în umbra» acestor interpuşi, intervenţia sa fiind extremă, de regulă la momentul când victimele nu mai reuşeau plata dobânzilor, pentru a anihila orice posibilă rezistenţă a acestora. Probele administrate în cauză au confirmat modul premeditat în care au acţionat inculpaţii şi veritabilele scenarii “puse în scenă” pentru a-şi credibiliza demersurile şi a înfrânge astfel rezistenţa victimelor (inculpatul Croitoru Ion pozând în faţa victimelor într-o persoană sociabilă, forţată de către inculpatul Sgîrcitu Titi să pretindă plata dobânzilor sau remiterea imobilelor, apariţia inculpatului Sgîrcitu Titi fiind limitată la situaţia în care erau necesare măsuri suplimentare de intimidare a persoanelor vătămate)”, au stabilit procurorii.
După ce totul a fost pus la punct, au fost atrase în cadrul grupului şi alte persoane, cu roluri bine precizate, scopul intervenţiei acestora fiind de a încheia, aparent în nume propriu, contractele notariale prin care membrii grupării dobândeau imobilele obţinute prin acţiuni violente. Tot aceste persoane erau cele care transmiteau victimelor mesajul liderului grupării, pentru a evita expunerea acestuia. “Întrucât inculpatul Sgîrcitu Titi era cunoscut la nivelul municipiului Brăila ca o persoană violentă, cu o poziţie influentă în lumea interlopă, victimele au dat curs solicitării de a restitui sumele împrumutate şi dobânzile, în aparenţă de bunăvoie şi liberi de orice constrângere. În realitate, era suficient ca victimelor să li se transmită că va interveni inculpatul Sgîrcitu Titi, pentru a li se crea convingerea că inculpaţii sunt dispuşi să acţioneze fie împotriva integrităţii lor fizice sau morale, fie împotriva patrimoniului, dacă nu vor obţine efectul dorit.”.
Procurorii mai arată faptul că, dacă aceste presiuni nu aveau rezultatul urmărit, inculpaţii Sgîrcitu Titi şi Croitoru Ion apelau la ameninţări cu acte de violenţă fizică sau chiar la acte de violenţă fizică pentru a intra în posesia banilor care le erau datoraţi. Actele de violenţă sau de ameninţare erau săvârşite nu numai pentru recuperarea unor datorii, ci şi pentru obţinerea în mod injust a altor foloase. Procurorii susţin că pe fondul presiunilor exercitate de către inculpaţi precum şi a reputaţiei de persoană violentă a inculpatului Sgîrcitu Titi, cu o poziţie influentă în lumea interlopă, persoanele vătămate şi martorii au avut reţineri în a da declaraţii în faţa organelor de urmărire penală.
Acţionând în această manieră, membrii grupării au exercitat acţiuni de violenţă şi ameninţare la adresa persoanelor vătămate şi au continuat încasarea de dobânzi (sub forma dobândirii dreptului de proprietate asupra unor imobile), în baza unor împrumuturi acordate începând cu anul 2004, activitatea infracţională a acestora fiind stopată doar de intervenţia organelor de urmărire penală.
Dosarul a fost  înaintat spre competentă soluţionare  Tribunalului Bucureşti.
În data de 4 noiembrie 2016, toţi cei 8 inculpaţi reţinuţi în urma percheziţiilor efectuate de DIICOT, la sfârşitul lui octombrie, au fost trimişi în spatele gratiilor, însă, după câteva luni au scăpat, fiind trimişi ba în arest la domiciliu, ba fiind puşi sub control judiciar.