Să iubim natura
Iarna ornitologică în județul Brăila!
• dacă aveți porumb boabe, ajutați lebedele de vară de la Balta Piatra Fetei • Boabele de porumb pot fi lăsate la mal, pentru că păsările le vor găsi • la Piatra Fetei sunt cel puțin 50–70 de exemplare
În fiecare săptămână, așa cum a obișnuit cititorii, ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” vă oferă spre lectură și informare rubrica „Să iubim natura” cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
Am reușit să ajung duminică la Lacu Sărat, chiar dacă temperatura resimțită era de aproximativ minus 18 grade Celsius. Am vrut să văd care este situația păsărilor sălbatice din zonă. În afară de faptul că nu erau prea multe păsări – doar câteva lebede de vară și câteva rațe – suprafața celor două lacuri era înghețată în proporție de aproximativ 99%.
În mediul online au apărut, de aproximativ o săptămână, de când s-au instalat aceste geruri puternice, informații potrivit cărora păsările pot rămâne prinse în gheață și, astfel, pot avea de suferit sau chiar pot muri. Mă gândesc însă că este totuși bine atunci când oamenii aruncă o privire asupra unei ape înghețate, văd câteva păsări și se gândesc imediat că acestea ar putea fi în pericol. Știrile de acest gen sunt foarte numeroase în această perioadă de ger din România: unii oameni sunt sincer îngrijorați de soarta păsărilor, alții devin atenți la știrile de senzație, iar senzaționalul este adesea căutat.
Faptul că, uneori, luciul apei se reduce considerabil și că păsările pot fi puse în pericol nu este un lucru nereal. Totuși, de cele mai multe ori, animalele sălbatice știu să își poarte singure de grijă, așa cum o fac de mii de ani. Asta nu înseamnă însă că nu trebuie să le ajutăm. Mi s-a spus de curând că, la Balta Piatra Fetei, suprafața de apă neînghețată este foarte mică și că există câini comunitari care atacă păsările sălbatice.
În primul rând, le putem ajuta cu hrană, dar nu cu orice fel de mâncare. În niciun caz nu trebuie să le oferim mâncare procesată, mâncare gătită sau pâine. Dau ca exemplu lebedele de vară de la Balta Piatra Fetei, deoarece sunt adunate în număr mare și au devenit deja o atracție pentru cei care vor să le vadă de aproape, să observe cât sunt de mari și de frumoase și să le fotografieze. Acestea au nevoie de porumb boabe și, cel puțin, de varză crudă, tăiată bucăți, pentru a nu se chinui să rupă frunzele din căpățâni întregi. De aceea fac un apel către cei care au porumb boabe și doresc să ajute păsările sălbatice: puteți face o faptă bună, iar eu vă spun că merită efortul.
La Brăila, la Lacu Sărat II, duminică erau 13 exemplare de lebădă de vară. Boabele de porumb pot fi lăsate la mal, pentru că păsările le vor găsi. Cei care doresc să ajute lebedele de la Piatra Fetei trebuie să știe că acolo sunt cel puțin 50–70 de exemplare; le puteți duce hrană, iar astfel vor trece mai ușor peste această perioadă de ger, având nevoie urgentă de mâncare.
Pentru că am văzut multă îngrijorare în rândul celor care au citit în online sau au văzut la televizor informații despre faptul că lacurile sărate îngheață, vreau să precizez că acesta este un fenomen normal. Atunci când temperaturile sunt extrem de scăzute, ajungând pe timpul nopții la minus 15 – minus 20 de grade Celsius, apa de la suprafața acestor lacuri îngheață, procesul fiind cunoscut sub numele de heliotermie.
Știu că există îngrijorări legate de aportul de apă dulce în cele două lacuri sărate, însă trebuie să înțelegem că toate lacurile sărate sau salmastre primesc apă dulce din precipitații, uneori în cantități mai mari, alteori mai reduse. Eu ajung la Lacu Sărat încă din perioada 2005–2006 și pot spune că, în mod constant până astăzi, au existat perioade în care nu se introducea apă dulce în lac. Cu toate acestea, am în arhivă fotografii în care mă aflu pe mijlocul lacului sărat, înghețat complet.
Lacul Sărat din Brăila este un lac de crov, adică un lac care poate avea apă temporar sau permanent, în funcție de cantitatea de precipitații căzute în zonă. Cele mai multe astfel de lacuri se găsesc în Bărăgan.
Factorii care duc la înghețarea apei în lacurile sărate sunt:
- Gerul puternic – nu trebuie să considerăm că apa sărată nu poate îngheța; ea îngheață, însă la temperaturi mai scăzute.
- Salinitatea – cantitatea de sare din lacurile sărate și salmastre scade punctul de îngheț al apei, dar gerul poate atinge uneori acest prag.
- Heliotermia – lacurile sărate îngheață la suprafață, deoarece apa este mai rece pe un anumit strat; de exemplu, apa poate îngheța la o adâncime de aproximativ 20–40 cm.
Apa din adâncimea lacurilor sărate are o salinitate mai mare și este mai caldă; acest fenomen se numește tot heliotermie, iar acest strat mai cald acționează ca un izolator, protejând viața subacvatică.
Am fost în perioada decembrie–ianuarie în mai multe zone din județ, unde apa era înghețată în proporție de 90–99%, și totuși păsările rezistau.
Păsările care frecventează mediul acvatic reușesc să treacă peste gerul iernii, menținând mici zone neînghețate. În aceste locuri se pot observa aglomerări mari de păsări, care se rotesc și se mișcă pentru a împiedica înghețul complet. Stând grupate, ele reușesc să se încălzească. Păsările de apă au un strat izolator de puf și o circulație sanguină adaptată, care le permite să își mențină temperatura corpului constantă.
Există situații în care, dacă nu mai pot menține zone neînghețate pe lacuri, păsările de apă pleacă spre ape curgătoare sau migrează spre sud, căutând regiuni unde condițiile meteo sunt mai blânde decât cele actuale din județul nostru.
În final, revin cu rugămintea de a ajuta păsările sălbatice cu hrană. Cei care aveți porumb boabe puteți contribui la sprijinirea acestor ființe, pentru ca ele să treacă mai ușor peste frigul iernii.
Să iubim natura
Lira Prieteniei la Brăila – etapa a IVa
În fiecare săptămână, așa cum a obișnuit cititorii, ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” vă oferă spre lectură și informare rubrica „Să iubim natura” cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
În Brăila sunt și alte asociații de mediu care desfășoară activități interesante, cu impact la nivel național. Am mai scris despre asta și cu altă ocazie, dar de data aceasta trebuie să vă aduc la cunoștință că un grup inimos de oameni din Brăila se încăpățânează să organizeze un eveniment numit „Lira Prieteniei”, care a ajuns anul acesta la ediția a IV-a. Acești oameni s-au unit sub denumirea de Asociația de Turism și Ecologie Balta Mică a Brăilei.
Asociația A.T.E. Balta Mică a Brăilei este membră a Federației Române de Turism Sportiv și, în acest context, organizează și participă la acest tip de evenimente la nivel național. Menționez faptul că evenimentul de la Mărașu a fost organizat în colaborare cu Federația Națională de Turism Sportiv.
Dacă anul trecut acest eveniment a fost organizat în Lacu Sărat, anul acesta Mărașu a fost ales pentru ca invitații să poată vedea frumusețile Brăilei Sălbatice. Dacă aș numi doar câteva persoane care au muncit efectiv la organizarea acestui eveniment, poate aș omite pe cineva și nu ar fi corect față de aceștia. Cei care au făcut posibil acest eveniment nu sunt mulți și, credeți-mă, este foarte greu să reușești să organizezi o tabără pentru cel puțin 150 de persoane, la care să participe 18 cluburi de profil. Vă spun eu, care am mai organizat astfel de tabere, dar nu pentru mai mult de 20 de persoane. Totuși, trebuie să-l amintesc pe cel care este sufletul acestui eveniment de la Brăila, și anume Cristinel Ungureanu.
Acești oameni au obținut, înainte de toate, sponsorizări pentru a le asigura participanților masa, apa de băut și toate cele necesare, locul de campare și multe alte facilități, deoarece pot apărea probleme neprevăzute, iar distanța față de oraș este destul de mare. Să vă gândiți la faptul că peste 150 de persoane au venit din toată țara și au trebuit să ajungă în zona localității Mărașu, deoarece cazarea s-a făcut exclusiv la cort, locația fiind pusă la dispoziție de Primăria Mărașu. Organizatorii au reușit să găsească sponsorizările necesare pentru a duce la bun sfârșit acest eveniment.
Vă ofer aceste detalii pentru a înțelege faptul că această echipă, care a organizat acest important eveniment, a trebuit să fie atentă la foarte multe detalii organizatorice, deoarece era în joc imaginea sa, ca ONG, în cadrul Federației.
Acest eveniment este unul important deoarece reușește să promoveze zonele sălbatice din Brăila, iar iubitorii de natură din țară, care au participat la el, au făcut publicitate în mediul online prin imaginile foto și video postate de la fața locului pe rețelele de socializare. De asemenea, aceștia au avut ocazia să vadă frumusețile zonei, să se plimbe cu bărcile într-un tur organizat cu ajutorul celor de la Parcul Natural Balta Mică a Brăilei și să ducă acasă detalii despre aceste locuri frumoase din Brăila.
O să încerc să vă familiarizez cu o parte dintre activitățile desfășurate în cadrul acestei tabere, dar și cu celelalte asociații participante, deoarece au venit oameni de la Baia Mare, Cluj, Sibiu, Galați, Urziceni, Făgăraș, Focșani etc., adică oameni care au parcurs distanțe considerabile pentru a vedea aceste locuri frumoase din Brăila. Un astfel de eveniment reușește să facă publicitate județului nostru, ceea ce este foarte important.
Printre numeroasele concursuri organizate în cadrul taberei, care a avut loc în perioada 4-7 iunie, pot aminti: orientare nocturnă, triatlon, concurs de fotografie, concurs de caricatură, afiș ecologic, desen grafic, probe culturale și slide-show. Peste toate acestea s-a cântat muzică folk la focul de tabără, alături de invitați consacrați, Titus Constantin și Ionel Erimia.
De asemenea, au fost organizate momente culturale de către cluburile participante, care au făcut ca serile să fie unele de neuitat. Nu pot decât să felicit organizatorii acestui important eveniment și să le doresc puterea de a reuși să organizeze și să promoveze Brăila și în anii următori.
Să iubim natura
Păsările sălbatice și puii lor
În fiecare săptămână, așa cum a obișnuit cititorii, ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” vă oferă spre lectură și informare rubrica „Să iubim natura” cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
Păsările sălbatice au comportamente diferite atunci când au pui sau când clocesc, de la specii care apără cuibul cu îndârjire până la specii care părăsesc cuibul pentru a se apăra pe ele, lăsând puii pradă sigură pentru păsările răpitoare și nu numai.
Interesant este comportamentul unor specii de păsări și am să enumăr câteva, nu am pretenția că le voi enumera pe toate: ciovlica ruginie, piciorong, ciocîntors, nagâț. Ce este interesant la aceste păsări? Să știți că atunci când din întâmplare, sau cu bună știință, ai găsit cuibul acestor specii de păsări sau te afli fără să știi în apropierea unui cuib, fie că vorbim de pontă sau de pui, începe un spectacol regizat special pentru a te îndepărta de cuib. Dacă sunt în aer, încep să facă o zarvă atât de mare încât nu știi ce ai făcut, încep să își facă nevoile în aer, în direcția ta, se prefac că au o aripă ruptă, cad la sol. Aici încep să se prefacă rănite, doar pentru a te îndepărta de cuib. Spectacolul este atât de interesant, încât nu știi ce ai pățit, de ce sunt atât de agitate, sau dacă pasărea este rănită cu adevărat.
La polul opus, o să vă vorbesc despre rațe și corcodei, specii care părăsesc cuibul, lăsând puii în voia sorții, atunci când sunt atacate de cele mai multe ori de cioara grivă, sau de păsările răpitoare care dau târcoale cuiburilor.
În această perioadă a anului, au început să apară puii, destul de firav, deoarece vremea nu prea a fost una prielnică, multe păsări sunt în întârziere în ceea ce privește eclozarea puilor, dar am observat deja pui de păsări. În afară de berze, am văzut pui de gâscă de vară, pui de nagâț, pui de rață mare, pui de lișiță, pui de corcodel mare, pui de găinușă de baltă, iar la acest sfârșit de săptămână am văzut și pui de lebădă de vară. Monitorizez o locație unde aștept cu nerăbdare să văd puii de corcodel cu gât roșu și nu în ultimul rând puii de rață roșie, specii pe care nu le-am întâlnit până acum cuibărind în zona respectivă, dar nu am să dau locație pentru a nu pune în pericol aceste păsări și mai ales puii lor. Nu am reușit să fotografiez de aproape puii de nagâț, deoarece distanța era destul de mare.
Cei mai mulți pui la o pereche au fost la lebăda de vară, aceasta are cinci pui, iar la polul opus, corcodelul mare care are un singur pui.
Sper ca aceste păsări să reușească să își crească puii deoarece locurile sunt pline de pericole la tot pasul, de la păsări răpitoare, la câini de stână și nu în ultimul rând la oameni, care de multe ori nu au gânduri din cele mai pașnice.
Am să vă postez câteva fotografii cu acești pui pentru a vă bucura de aceste făpturi minunate. Trebuie de asemenea să menționez faptul că fotografierea acestor pui se face destul de greu, deoarece părinții îi protejează, iar ei sunt destul de prudenți în a se arăta.






















