Să iubim natura
Hrănește corect păsările în timpul iernii!
Ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” a inițiat o nouă rubrică „Să iubim natura” cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
În sezonul rece vă propun o activitate recreativă care aduce în centrul atenției păsările sălbatice. Dacă din primăvară și până toamna târziu păsările găsesc cu ușurință hrană, altfel stau lucrurile iarna, când resursele se restrâng. Păsările de talie mică, care rămân la noi în sezonul rece sau doar ne vizitează iarna, nu au la dispoziție nevertebratele cu care se pot hrăni când este cald și apelează la semințe și fructe. Pentru că disponibilitatea acestora, în special în localități, este mai redusă, este nevoie de ajutorul fiecăruia dintre noi.
De ce să hrănim păsările?
1. Păsările au nevoie de suplimentarea resurselor de hrană doar în perioada rece.
2. Iarna dispare mare parte din hrana pe care o consumă păsările. Insectele nu mai sunt, iar semințele sunt acoperite de zăpadă sau au fost deja consumate în timpul toamnei.
3. Deplasările prea lungi în căutarea hranei le fac pe înaripate să consume o cantitate mare de energie, motiv pentru care de multe ori se mulțumesc cu puținul găsit în apropierea zonei unde au înnoptat.
4. Când temperaturile scad cu mai multe grade sub zero, pentru a-și menține temperatura corpului păsările pierd o cantitate însemnată din masa corporală. Din acest motiv resursele de hrană le ajută să treacă cu bine peste aceste momente dificile din iarnă.
Ce tip de hrană dăm păsărilor?
Hrana naturală, pe care o găsesc și în natură, este cea mai potrivită. Nimic procesat, gătit, sărat, prăjit sau afumat nu este bine să fie oferit ca hrană pentru păsările sălbatice. Nu hrăniți păsările cu produse de panificație, cu pâine, biscuiți sau covrigi!
În perioada rece păsările au nevoie de grăsime, de aceea sunt potrivite toate semințele crude care conțin grăsimi naturale. Semințele de floarea soarelui, reprezintă cea mai bună hrană pentru pițigoi și celelalte păsări insectivore sau granivore. Foarte potrivite sunt și semințele de dovleac, de cânepă, nucile și alunele crude. Fructele uscate și legumele fierte atrag în general mierlele, sturzii și cocoșarii.
Unde punem hrana?
Hrana nu trebuie să fie pusă pe jos, direct pe pământ, pentru că atrage rozătoare și în plus dacă ninge va fi acoperită de zăpadă.
Este de preferat să folosim o hrănitoare în care să punem hrana pentru păsări, sau pe glafuri la geam.
Confecționarea și montarea hrănitorilor
Hrănitorile sunt de mai multe feluri și imaginația noastră este singura limită pentru confecționarea lor. Poți face o hrănitoare din materiale pe care vrei să le reciclezi, cum ar fi un PET, o cutie de carton în care a fost lapte etc. Important este să pui și un acoperiș deasupra. Sau poți folosi cojile unor fructe cum ar fi pomelo sau grapefruit. Și din nucă de cocos se poate confecționa o hrănitoare. Hrănitorile se diferențiază în funcție de cantitatea de hrană pe care o poți pune în ele. Hrănitorile mai mici cu un suport gen tăviță trebuie alimentate zilnic și sunt potrivite pentru balcoane sau pervazurile ferestrelor. Hrănitorile cu rezervor sunt potrivite pentru parcuri și grădini. În aceste hrănitori se pot pune mai multe semințe și, în general, numărul păsărilor care vin la hrană este mai mare.
Am stabilit că hrana o punem în hrănitori, dar și acestea trebuie să fie amplasate în locuri potrivite pentru a nu pune în pericol viața păsărilor. Trebuie să alegem un loc ferit de pisici. Dacă sunt în zonă pisici, este bine să alegem un spațiu larg ce permite păsărilor să observe ce se întâmplă în jurul lor și să se ferească de prădători. Este bine ca la o distanță de 3-4 metri să existe un pom sau un arbust în care păsările să se poată refugia fie pentru a sparge semințele, fie de atacul păsărilor răpitoare. Hrănitorile suspendate sunt cele mai eficiente. În felul acesta știm că nu hrănim păsări de talie mare cum ar fi gaițe, coțofane, ciori sau porumbei. Aceste păsări se descurcă și în perioada rece și nu au atât de multă nevoie de ajutorul nostru.
Hrănitorile trebuie alimentate seara, pentru că păsările se trezesc mult mai devreme decât noi și vin după hrană la locul știut. Este bine ca această acțiune să nu fie întreruptă. După ce s-au obișnuit cu hrănirea, păsările nu mai caută alt loc cu hrană. Dacă într-o dimineață nu găsesc mâncare la hrănitoare, trebuie să consume energie suplimentară în căutarea hranei și acest lucru le poate fi fatal.
Hrănitorile trebuie igienizate permament. Multe semințe pot fi acoperite de pleavă și de cojile semințelor ce rămân în hrănitoare. Curățarea hrănitorilor de resturi este benefică pentru păsări. În plus, păsările, ca și celelalte animale, sunt expuse diferiților agenți patogeni care pot provoca îmbolnăvirea lor. Petru a evita transmiterea unor boli, este bine să igienizăm constant hrănitoarea.
Ce păsări poți vedea la hrănitoare?
Familia pițigoilor este cea mai fericită să spargă semințele de floarea soarelui. În general pițigoii nu mănâncă semințele la hrănitoare. Ei pleacă cu o sămânță în cioc și se așează pe creanga unui copac unde o țin cu gheruțele și cu ciocul, o desfac pentru a mânca miezul. (pițigoi mare, pițigoi albastru, pițigoi sur, pițigoi de brădet).
Familia cintezelor se ospătează ca la restaurant. Ele stau la hrănitoare și sparg semințele sau se mulțumesc cu ce cade pe jos de la pițigoi. (cinteza, cinteză de iarnă, florinte, scatiu, botgros, mugurar)
Familia vrăbiilor se bucură de hrană, dar ca la piață. Unul face piața și restul consumă. La vrăbii situația este puțin diferită. În general masculul este responsabil cu piața, el dă semințele jos din hrănitoare și femelele consumă de pe jos.
Țicleanul este un oaspete mai puțin poftit de celelalte păsări. El nu se bucură de prezența altor păsări și dorește să nu fie deranjat de la masă.
La o hrănitoare pot apărea în permanență și surprize. Nu este obligatoriu să vezi toate aceste specii prezentate de noi, dar cu siguranță este posibil să vezi și alte specii pe care nu le-am amintit. Acestea sunt dintre cele care vizitează cel mai frecvent hrănitorile.
Haideți să le ajutăm să treacă mai ușor peste iarnă, haideți să le hrănim cu ceea ce au nevoie, nu cu ceea ce ne prisosește pe acasă!
Să iubim natura
Lira Prieteniei la Brăila – etapa a IVa
În fiecare săptămână, așa cum a obișnuit cititorii, ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” vă oferă spre lectură și informare rubrica „Să iubim natura” cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
În Brăila sunt și alte asociații de mediu care desfășoară activități interesante, cu impact la nivel național. Am mai scris despre asta și cu altă ocazie, dar de data aceasta trebuie să vă aduc la cunoștință că un grup inimos de oameni din Brăila se încăpățânează să organizeze un eveniment numit „Lira Prieteniei”, care a ajuns anul acesta la ediția a IV-a. Acești oameni s-au unit sub denumirea de Asociația de Turism și Ecologie Balta Mică a Brăilei.
Asociația A.T.E. Balta Mică a Brăilei este membră a Federației Române de Turism Sportiv și, în acest context, organizează și participă la acest tip de evenimente la nivel național. Menționez faptul că evenimentul de la Mărașu a fost organizat în colaborare cu Federația Națională de Turism Sportiv.
Dacă anul trecut acest eveniment a fost organizat în Lacu Sărat, anul acesta Mărașu a fost ales pentru ca invitații să poată vedea frumusețile Brăilei Sălbatice. Dacă aș numi doar câteva persoane care au muncit efectiv la organizarea acestui eveniment, poate aș omite pe cineva și nu ar fi corect față de aceștia. Cei care au făcut posibil acest eveniment nu sunt mulți și, credeți-mă, este foarte greu să reușești să organizezi o tabără pentru cel puțin 150 de persoane, la care să participe 18 cluburi de profil. Vă spun eu, care am mai organizat astfel de tabere, dar nu pentru mai mult de 20 de persoane. Totuși, trebuie să-l amintesc pe cel care este sufletul acestui eveniment de la Brăila, și anume Cristinel Ungureanu.
Acești oameni au obținut, înainte de toate, sponsorizări pentru a le asigura participanților masa, apa de băut și toate cele necesare, locul de campare și multe alte facilități, deoarece pot apărea probleme neprevăzute, iar distanța față de oraș este destul de mare. Să vă gândiți la faptul că peste 150 de persoane au venit din toată țara și au trebuit să ajungă în zona localității Mărașu, deoarece cazarea s-a făcut exclusiv la cort, locația fiind pusă la dispoziție de Primăria Mărașu. Organizatorii au reușit să găsească sponsorizările necesare pentru a duce la bun sfârșit acest eveniment.
Vă ofer aceste detalii pentru a înțelege faptul că această echipă, care a organizat acest important eveniment, a trebuit să fie atentă la foarte multe detalii organizatorice, deoarece era în joc imaginea sa, ca ONG, în cadrul Federației.
Acest eveniment este unul important deoarece reușește să promoveze zonele sălbatice din Brăila, iar iubitorii de natură din țară, care au participat la el, au făcut publicitate în mediul online prin imaginile foto și video postate de la fața locului pe rețelele de socializare. De asemenea, aceștia au avut ocazia să vadă frumusețile zonei, să se plimbe cu bărcile într-un tur organizat cu ajutorul celor de la Parcul Natural Balta Mică a Brăilei și să ducă acasă detalii despre aceste locuri frumoase din Brăila.
O să încerc să vă familiarizez cu o parte dintre activitățile desfășurate în cadrul acestei tabere, dar și cu celelalte asociații participante, deoarece au venit oameni de la Baia Mare, Cluj, Sibiu, Galați, Urziceni, Făgăraș, Focșani etc., adică oameni care au parcurs distanțe considerabile pentru a vedea aceste locuri frumoase din Brăila. Un astfel de eveniment reușește să facă publicitate județului nostru, ceea ce este foarte important.
Printre numeroasele concursuri organizate în cadrul taberei, care a avut loc în perioada 4-7 iunie, pot aminti: orientare nocturnă, triatlon, concurs de fotografie, concurs de caricatură, afiș ecologic, desen grafic, probe culturale și slide-show. Peste toate acestea s-a cântat muzică folk la focul de tabără, alături de invitați consacrați, Titus Constantin și Ionel Erimia.
De asemenea, au fost organizate momente culturale de către cluburile participante, care au făcut ca serile să fie unele de neuitat. Nu pot decât să felicit organizatorii acestui important eveniment și să le doresc puterea de a reuși să organizeze și să promoveze Brăila și în anii următori.
Să iubim natura
Păsările sălbatice și puii lor
În fiecare săptămână, așa cum a obișnuit cititorii, ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” vă oferă spre lectură și informare rubrica „Să iubim natura” cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
Păsările sălbatice au comportamente diferite atunci când au pui sau când clocesc, de la specii care apără cuibul cu îndârjire până la specii care părăsesc cuibul pentru a se apăra pe ele, lăsând puii pradă sigură pentru păsările răpitoare și nu numai.
Interesant este comportamentul unor specii de păsări și am să enumăr câteva, nu am pretenția că le voi enumera pe toate: ciovlica ruginie, piciorong, ciocîntors, nagâț. Ce este interesant la aceste păsări? Să știți că atunci când din întâmplare, sau cu bună știință, ai găsit cuibul acestor specii de păsări sau te afli fără să știi în apropierea unui cuib, fie că vorbim de pontă sau de pui, începe un spectacol regizat special pentru a te îndepărta de cuib. Dacă sunt în aer, încep să facă o zarvă atât de mare încât nu știi ce ai făcut, încep să își facă nevoile în aer, în direcția ta, se prefac că au o aripă ruptă, cad la sol. Aici încep să se prefacă rănite, doar pentru a te îndepărta de cuib. Spectacolul este atât de interesant, încât nu știi ce ai pățit, de ce sunt atât de agitate, sau dacă pasărea este rănită cu adevărat.
La polul opus, o să vă vorbesc despre rațe și corcodei, specii care părăsesc cuibul, lăsând puii în voia sorții, atunci când sunt atacate de cele mai multe ori de cioara grivă, sau de păsările răpitoare care dau târcoale cuiburilor.
În această perioadă a anului, au început să apară puii, destul de firav, deoarece vremea nu prea a fost una prielnică, multe păsări sunt în întârziere în ceea ce privește eclozarea puilor, dar am observat deja pui de păsări. În afară de berze, am văzut pui de gâscă de vară, pui de nagâț, pui de rață mare, pui de lișiță, pui de corcodel mare, pui de găinușă de baltă, iar la acest sfârșit de săptămână am văzut și pui de lebădă de vară. Monitorizez o locație unde aștept cu nerăbdare să văd puii de corcodel cu gât roșu și nu în ultimul rând puii de rață roșie, specii pe care nu le-am întâlnit până acum cuibărind în zona respectivă, dar nu am să dau locație pentru a nu pune în pericol aceste păsări și mai ales puii lor. Nu am reușit să fotografiez de aproape puii de nagâț, deoarece distanța era destul de mare.
Cei mai mulți pui la o pereche au fost la lebăda de vară, aceasta are cinci pui, iar la polul opus, corcodelul mare care are un singur pui.
Sper ca aceste păsări să reușească să își crească puii deoarece locurile sunt pline de pericole la tot pasul, de la păsări răpitoare, la câini de stână și nu în ultimul rând la oameni, care de multe ori nu au gânduri din cele mai pașnice.
Am să vă postez câteva fotografii cu acești pui pentru a vă bucura de aceste făpturi minunate. Trebuie de asemenea să menționez faptul că fotografierea acestor pui se face destul de greu, deoarece părinții îi protejează, iar ei sunt destul de prudenți în a se arăta.






















