Național
Guvernul pregătește o nouă schemă de plafonare a adaosului comercial pentru alimente
Ministrul Agriculturii propune un nou mecanism de plafonare a prețurilor alimentelor. Cu o inflație de aproape 10% de câteva luni și cu produse alimentare care s-au scumpit cu mai bine de 20% de la un an la altul, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, propune un nou mecanism de intervenție a statului pentru prețurile tuturor produselor alimentare. Acesta ar urma să se activeze în momentul în care inflația depășește 5%. Plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază a fost prelungită succesiv și expiră la data de 31 martie 2026.
El a fost întrebat dacă guvernul va veni cu o prelungire a măsurii plafonării adaosului la alimente, având în vedere că măsura aflată în vigoare urmează să expire.
„Sigur, expiră la 31 martie. Noi trebuie să discutăm în momentul de faţă despre inflaţie. Inflaţia este una mare în România şi pe produsele agroalimentare şi, sigur, trebuie să ne punem la masă, Guvernul României, colegii mei din Parlament, pentru a încerca să creăm un mecanism pentru a gestiona partea de inflaţie. Lucrul acesta îl voi face, voi aduce toate datele, bineînţeles, economice şi toate datele stabilite de Institutul Naţional de Statistică. Şi cred că în momentul de faţă nu trebuie să intervenim în piaţă, dar printr-un mecanism corect prin care să gestionăm foarte bine inflaţia ar trebui ca tot ceea ce înseamnă produse agroalimentare pe teritoriul României, atunci când inflaţia sare de 5%-6%, să intre un mecanism de plafonare a adaosului comercial”, a declarat Florin Barbu, miercuri, după participarea la lucrările Adunării Generale a Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România.
El a explicat că foarte mulţi fac confuzia între „plafonarea adaosului comercial şi plafonarea alimentelor”.
„Să fie foarte clar, Ministerul Agriculturii a promovat plafonarea adaosului comercial şi nu a avut niciun impact, aşa cum s-a întâmplat în Energie, când s-a plafonat preţul la energie sau la gaz, şi statul român a plătit aproape 32 de miliarde către companii care au livrat acest gaz şi această energie”, a declarat Barbu.
El a precizat că mecanismul pe care îl are în vedere ar urma să fie promovat în Guvern şi Parlament sub forma unui proiect de lege.
„Va fi finalizată săptămâna viitoare şi va fi transmisă şi către Guvernul României, dar nu la Cancelaria Prim-ministrului. Cancelaria Prim-ministrului nu are treabă cu agricultura şi cu industria alimentară şi cu partea de comerţ, ca să fie foarte clar. În România, politicile agricole, partea de comerţ cu alimente se face de către Ministerul Agriculturii cu aprobarea prim-ministrului. Cancelaria nu are treabă, am văzut anumite declaraţii din partea domnului… cum îl cheamă, Jurca. Cred că ar trebui să-şi vadă de activitatea pe care o are la Guvernul României, iar politicile agricole şi tot ceea ce înseamnă industrie alimentară în România să fie lăsate să fie făcute de către Ministerul Agriculturii, bineînţeles cu aprobarea Parlamentului, dar şi a prim-ministrului”, a declarat Barbu.
Național
Călin Georgescu, trimis în judecată de DIICOT în dosarul de înșelăciune de 1,1 milioane de euro
Călin Georgescu a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT în dosarul în care este acuzat că ar fi coordonat o grupare care a înșelat un om de afaceri cu peste 1,1 milioane de euro. În același dosar a fost trimis în judecată și omul de afaceri Ionel Rusen.
Anchetatorii susțin că cei doi ar fi pus la punct un mecanism prin care promiteau finanțări de milioane de euro din străinătate, solicitând în schimb garanții financiare care ar fi ajuns în posesia grupării.
Potrivit DIICOT, gruparea ar fi fost constituită în septembrie 2021 și ar fi acționat până în octombrie 2023, în special pe teritoriul României, dar și în Marea Britanie. Procurorii susțin că Călin Georgescu, în vârstă de 64 de ani, ar fi avut rolul de lider, coordonând activitatea celorlalți membri și stabilind atribuțiile acestora.
Cum ar fi fost înșelat omul de afaceri cu peste un milion de euro
Conform anchetatorilor, membrii grupării ar fi abordat oameni de afaceri români, cărora le-ar fi prezentat posibilitatea obținerii unor finanțări importante de la instituții bancare din străinătate. În schimbul creditelor promise, persoanele interesate trebuiau să depună garanții bănești, care ar fi urmat să fie însușite de membrii grupării.
În cazul prezentat de procurori, reprezentantului unei societăți comerciale i s-ar fi promis o finanțare de 6 milioane de euro, printr-un contract de creditare cu o instituție financiară despre care suspecții ar fi afirmat că funcționează în Marea Britanie.
Anchetatorii susțin că Ionel Rusen și un cetățean italian s-ar fi prezentat drept persoane cu funcții de conducere în cadrul instituției financiare respective și ar fi solicitat depunerea unei garanții pentru acordarea împrumutului.
În decembrie 2021, reprezentantul firmei ar fi transferat două sume de bani, de 2.500 de euro și, respectiv, un milion de euro. Banii au ajuns într-un cont aparținând unei entități financiare cu sediul în Commonwealth of Dominica, deschis la o bancă din Elveția, potrivit informațiilor din rechizitoriu.
Ulterior, în ianuarie 2022, victimei i s-ar fi comunicat că finanțarea poate fi majorată până la 15 milioane de euro, însă era necesară o garanție suplimentară. În aceste condiții, reprezentantul societății ar fi transferat încă 100.000 de euro.
Prejudiciul total indicat de procurori depășește astfel 1,1 milioane de euro.
Ce acuzații li se aduc lui Călin Georgescu și Ionel Rusen
Procurorii DIICOT susțin că Georgescu ar fi coordonat întreaga activitate a grupării, atribuindu-le celorlalți participanți roluri precise în mecanismul prin care oamenii de afaceri erau convinși să transfere garanțiile financiare.
Cei doi inculpați au fost trimiși în judecată pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.
În ceea ce îl privește pe cetățeanul italian menționat în anchetă, procurorii au dispus disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor într-un dosar separat, inclusiv față de alte persoane care ar putea avea legătură cu faptele investigate.
Prin rechizitoriu, DIICOT a solicitat menținerea măsurilor asigurătorii și a măsurilor preventive dispuse în cauză. Dosarul a fost înaintat Tribunalului Ilfov, instanța care urmează să analizeze acuzațiile. Trimiterea în judecată nu echivalează cu stabilirea vinovăției. Cei doi inculpați beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.
Național
Avertismentul lui Grindeanu: Prețul mare al energiei ar putea pune în pericol Dacia și Ford
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a cerut măsuri urgente pentru reducerea prețurilor la energie și i-a solicitat ministrului Energiei să prezinte cât mai repede un plan concret. Liderul social-democrat a avertizat că prețurile ridicate ar putea afecta grav marile companii care produc în România.
Grindeanu a dat exemplul producătorilor auto Dacia și Ford, despre care spune că România nu își poate permite să îi piardă din cauza costurilor ridicate cu energia.
„Ministrul Energiei trebuie să vină cu un plan pe energie, pe prețuri la energie. Cred că avem cel mai mare preț din UE, sper să fiu contrazis, trebuie să fie prima prioritate”, a declarat Sorin Grindeanu.
„Nu vreau să avem pe conștiință că pleacă Dacia sau Ford”
Președintele PSD a atras atenția asupra efectelor pe care prețurile mari la energie le pot avea asupra competitivității companiilor care își desfășoară activitatea în România.
„Eu nu vreau să avem pe conștiință că pleacă Dacia sau Ford tocmai din cauza acestui preț ridicat la energie și să vedem care e planul și e de datoria Ministerului Energiei să-l prezinte urgent”, a avertizat Grindeanu.
Declarațiile au fost făcute în contextul în care liderul PSD a cerut Guvernului să accelereze măsurile pentru sprijinirea economiei și a companiilor românești.
Grindeanu cere măsuri pentru relansarea economiei
Sorin Grindeanu a susținut că firmele au nevoie de stabilitate și de măsuri concrete din partea autorităților. Printre problemele care trebuie rezolvate, acesta a menționat reducerea costurilor cu energia, achitarea datoriilor statului către companii și aplicarea măsurilor pentru relansarea economiei.
Liderul PSD a transmis, totodată, că taxele nu ar urma să crească și a cerut ca statul să își achite obligațiile către firme într-un termen de cel mult 90 de zile.
De asemenea, Grindeanu a vorbit despre necesitatea rambursării TVA pentru companiile considerate cu risc fiscal redus. „Vreau să transmit clar oamenilor de afaceri că taxele nu vor crește”, a declarat liderul PSD.
CELE MAI CITITE
