Învățământ
Grevă în școli!
* atât în școlile din Brăila, cât și din toată România, astăzi, între orele 11.00-13.00, are loc o grevă de avertisment, organizată de cele două mari federații sindicale * timp de două ore, profesorii nu vor ține cursuri, acțiunea având scopul de a trage un semnal de alarmă vizavi de refuzul guvernanților de a le acorda majorările salariale promise încă de acum doi ani, fiind vorba de o creștere de 16% * la începutul acestui an Guvernul a mărit salariile în învățământ, însă doar cu 4,5% și doar pentru personalul de predare * ”actualul Guvern continuă politica de a desconsidera salariații din învățământ”, susțin sindicaliștii
Profesorii intră astăzi în grevă! Este vorba despre o grevă de avertisment în întregul sistem preuniversitar, ce va avea loc între orele 11.00 și 13.00, organizată de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație ”Spiru Haret”. Sindicaliștii se declară nemulțumiți atât de salarii, cât și de modul în care este finanțată educația per ansamblu. De doi ani de zile angajații școlilor așteaptă majorarea lefurilor cu 16%, iar ”picătura” care a umplut paharul a fost decizia Guvernului de a crește salariile de la 1 ianuarie 2022 doar cu 4,5% și doar pentru personalul de predare. Dincolo de nemulțumirile salariale, pe lista revendicărilor celor două sindicate se mai numără și alocarea procentului de 6% din P.I.B. pentru finanțarea Educației, precum și suplimentarea numărului de posturi didactice auxiliare și nedidactice.
”Bătaie de joc! O creștere între 40 și 60 lei!”
Reprezentații Sindicatului ”Învățământ” Brăila, parte a Federației „Spiru Haret”, au avut luni o ședință în care s-a decis organizarea grevei de avertisment în școlile din județul nostru. Despre nemulțumirile existente ne-a vorbit Valeriu Partene, liderul sindicatului brăilean.
”Este forma noastră de protest după ce am realizat alte forme mai înainte, atât pichetări la nivel central, cât și al județelor. Nu urmărim nimic decât să vedem pusă în aplicare legea. De fapt Legea Educației, în care nivelul finanțării educației este la 6% din PIB, Legea salarizării unitare conform căreia, noi, cei din educație, trebuia încă de la 1 septembrie 2020 să primim ultimele două pătrimi la salarizare, astfel încât să ajungem la nivelul anului 2022. Iată, suntem în 2022 și noi nu am primit aproape nimic. În loc de cele două pătrimi care trebuiau acordate au spus că dau una. De fapt, nici aceea nu este întreagă, că în loc să fie 8% e doar 4%. Iar necazul cel mare este altul. Că de acest 4% nu beneficiază toate categoriile de salariați din sistemul de învățământ, doar personalul didactic de predare. Personalul de îndrumare și control nu, personalul didactic auxiliar nu, doar într-un procent foarte mic pentru că majoritatea sunt la nivelul la care nu pot primi nimic, iar nedidacticul lipsește cu desăvârșire din acest drept de 4% pe care l-au acordat. Și e o creștere între 40 și 60 lei net. Bătaie de joc!”, ne-a declarat Valeriu Partene.
Liderul sindicatului brăilean ne-a spus că angajații din învățământ își doresc să poarte negocieri cu reprezentanții Guvernului și să se găsească o soluție pentru revendicările acestora.
”Nu le cerem decât atât: măcar să ne primească, să discutăm, să vedem ce posibilități sunt ca sistemul de educație să devină cumva, așa cum clamăm de fiecare dată, prioritate națională”, a mai punctat acesta.
Valeriu Partene a comentat și noul criteriu introdus pentru organizarea fizică a cursurilor, acea rată de 75% de ocupare a paturilor din spitale destinate bolnavilor Covid-19. ”Ceea ce se întâmplă acum, să condiționezi școala față în față de un nivel de 75% a ocupării paturilor din spitale mi se pare o chestie care nu are nicio justificare din punctul meu de vedere”, a precizat președintele Sindicatului ”Învățământ” Brăila.
Părinții susțin 100% greva profesorilor
Reprezentanții părinților susțin 100% protestul sindicatelor din învățământ, după cum a afirmat Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Părinților. Într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook, acesta argumentează că meseria de profesor trebuie ”revalorizată, repusă pe un piedestal al statutului social dar și a responsabilităților”.
”Lipsa de coerență la nivelul decidenților politici, presiunea societății civile – uneori justificată -, pierderea autorității în fața părinților și elevilor, modul în care sunt arătați că nu se dezvoltă personal – o placă pentru unii dintre părinți -, îi determină pe cei care vor să intre în sistem să spună „pas”, pe cei care au alternative să părăsească sistemul, pe cei care se apropie de pensie, să-și dorească s-o facă mai repede. Sigur, o parte dintre cele relatate de mine chiar reprezintă o problemă reală, cauzată chiar de slaba pregătire a unora dintre profesori. Dar, oameni buni, de la un procent de 5-10%, să zicem, la a arăta că toți sunt la fel este o MARE diferență (…) Această meserie nu poate fi făcută doar pe baza vocației. E imposibil, ținând cont de vremurile actuale. Nu mai suntem pe vremea comuniștilor, acolo totul era asigurat. Acum, fără un venit minim garantat, riști să-ți destrami familia. Să nu mă credeți naiv, că voi spune că mărirea salariilor cu 10% va aduce plusvaloarea necesară. Nu, clar nu! Dar, dacă mergem doar pe acest pricipiu, nu facem altceva decât să distrugem și ce a mai rămas bun. Asta s-a întâmplat în ultimii 30 de ani, cu acest sistem. A devenit Cenușăreasa. Profesorii trebuie să-și facă meseria indiferent de venit? E corect? Câți dintre noi și-ar face-o?”, a afirmat Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Părinților,
Ce salarii ar fi trebuit să primească profesorii de la 1 ianuarie 2022?
Dacă guvernanții ar fi acordat majorările de salarii promise încă de acum doi ani, prin Legea nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, în învățământul preuniversitar salariile brute ale cadrelor didactice ar fi pornit de la 3.916 lei.
Concret, după 25 ani de muncă, un profesor cu grad didactic I și studii superioare de lungă durată, ar fi avut un salariu de bază de 5.517 lei/lună. Același profesor, cu o vechime între 20 și 25 ani, ar fi avut salariul de bază de 5.101 lei/lună. Un profesor cu o vechime de 15 și 20 ani ar fi avut un salariu de bază de 4.828 lei/lună, unul cu o experiență de 10-15 ani de 4.600 lei lună, în timp ce un profesor cu o vechime de 1-5 ani ar fi primit un salariu brut de 4.372 lei/lună. În ceea ce privește un profesor debutant, cu studii superioare, acesta ar fi intrat în sistem cu un salariu de bază de 4.098 lei.
Pentru profesorii cu grad didactic II și studii superioare, dacă majorările s-ar fi aplicat, în funcție de vechime aceștia ar fi avut următoarele salarii: peste 25 ani vechime – 4.828 lei/lună, 20-25 ani vechime – 4.554 lei/lună, 15-20 ani vechime – 4.417 lei/lună, 10-15 ani vechime – 4.372 lei/lună, 5-10 ani vechime – 4.326 lei/lună, 1-5 ani vechime – 4.235 lei/lună.
Legat de învățători și educatori, salariul de bază al debutanților cu studii liceale ar fi trebuit să fie de la 1 ianuarie 2022 de 3.916 lei/lună. Un învățător cu peste 25 ani de experiență la catedră și grad didactic I ar fi avut un salariu de bază de 4.372 lei/lună, iar unul cu grad didactic II de 4.280 lei/lună.
Pentru funcțiile de conducere și control din învățământul preuniversitar, salariul de bază la 1 ianuarie 2022 al unui director de școală ar fi putut fi de maxim 7.382 lei/lună (grad didactic II), iar al unui director adjunct de 7.100 lei/lună (grad didactic II). Un inspector de specialitate ar fi avut un salariu de bază de maxim 7.382 lei/lună, un inspector școlar general adjunct de 7.721 lei/lună, în timp ce un inspector școlar general de 8.072 lei/lună.
Învățământ
Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ
De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.
La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.
În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.
Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.
După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.
Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.
Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.
Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.
Contestațiile au schimbat situația unui candidat
În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.
Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.
Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.
În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.
Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.
Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.
Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.
Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.
În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală
Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.
Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.
Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.
Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.
Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.
În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.
Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.
Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.
De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?
La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.
Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.
Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.
Verdictul final, în decembrie
În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.
Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.
Învățământ
Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani
• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari
Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.
La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.
Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.
Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.
Situația burselor la nivelul județului este următoarea:
- 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
- 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
- 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
- 22 de burse pentru mame minore;
- 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.
Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.
Ce sume vor primi elevii
Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.
Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.
După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Mai puțini beneficiari ai burselor de merit
Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.
În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.
La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.
Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.
Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.
CELE MAI CITITE
