Lista medicamentelor compensate și gratuite urmează să fie extinsă din nou, cu aproximativ 36 de medicamente noi și patru extinderi de indicații pentru tratamente deja existente, a anunțat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.

Potrivit acestuia, noua actualizare ar urma să ducă la un total de 92 de medicamente și indicații noi introduse pe listă în anul 2026.

36 de medicamente noi și patru extinderi de indicații

Ministrul Sănătății a precizat că datele preliminare indică introducerea a aproximativ 40 de modificări pe lista medicamentelor compensate.

„Acum avem pregătită o nouă actualizare. În septembrie trebuia făcută o altă actualizare, dar nu s-a făcut. Datele preliminare arată că avem în jur de 36 de medicamente noi, cu 4 extinderi de indicații, adică 40 în total”, a declarat Alexandru Rogobete.

Extinderea indicațiilor înseamnă că anumite medicamente care se află deja pe lista tratamentelor compensate vor putea fi decontate și pentru alte afecțiuni sau pentru alte categorii de pacienți.

Numeroase tratamente noi, inclusiv pentru pacienții oncologici

Potrivit ministrului, legea prevede actualizarea listei medicamentelor compensate de două ori pe an.

Alexandru Rogobete a arătat că, în ultimul an, au fost introduse numeroase tratamente noi, multe dintre acestea fiind inovative și destinate, în special, pacienților care suferă de cancer.

În 2025, au fost introduse 41 de medicamente noi și au fost aprobate 10 extinderi de indicații. Ulterior, în februarie 2026, lista a fost actualizată din nou, cu alte 33 de medicamente și 19 extinderi de indicații.

Odată cu noua actualizare anunțată, numărul medicamentelor și indicațiilor noi introduse în acest an ar urma să ajungă la 92.

Ministrul Sănătății a precizat că procedura de actualizare a listei va fi reluată și în februarie 2027.

Lista medicamentelor compensate și gratuite este importantă în special pentru pacienții cu boli cronice sau grave, pentru care costul unor tratamente poate fi foarte ridicat.

După articolul publicat de cotidianul ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, în care au fost prezentate cele mai recente achiziții realizate de Spitalul Clinic Județean de Urgență Brăila, reacțiile și întrebările venite din partea cititorilor au readus în atenție câteva dintre problemele care îi preocupă direct pe pacienți.

Printre subiectele semnalate se numără situația Secției de Cardiologie, necesitatea atragerii unor noi medici specialiști și timpul de așteptare din Unitatea de Primire Urgențe (UPU).

Sunt preocupări firești pentru oamenii care ajung la spital și care își doresc să primească îngrijirea medicală de care au nevoie, într-un timp cât mai scurt și în condiții cât mai bune.

Investițiile în aparatură reprezintă un pas important pentru dezvoltarea unui spital, însă, pentru pacienți, rezultatele se măsoară și prin accesul la medicul specialist, timpul necesar pentru efectuarea investigațiilor și modul în care sunt gestionate cazurile medicale.

Tocmai de aceea, modernizarea infrastructurii trebuie să fie însoțită de măsuri care să răspundă problemelor de personal și presiunii tot mai mari asupra serviciilor medicale.
Managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila, dr. Dorel Bratu, recunoaște că atragerea medicilor reprezintă una dintre provocările importante ale mandatului său și susține că demersurile pentru identificarea unor soluții continuă.

Cardiologia, o specialitate în care atragerea medicilor rămâne o provocare

Afecțiunile cardiovasculare necesită, de multe ori, evaluare medicală atentă, investigații de specialitate și o monitorizare corespunzătoare.

Pentru pacienții care au nevoie de consultații cardiologice, accesul la un medic poate face diferența între o problemă gestionată la timp și o situație care ajunge să necesite intervenții mai complexe.

De aceea, situația Secției de Cardiologie a revenit în atenția publicului, în contextul discuțiilor despre investițiile realizate în spital și despre dezvoltarea serviciilor medicale oferite brăilenilor. Managerul unității sanitare, dr. Dorel Bratu, afirmă că problema deficitului de medici este una cunoscută și că găsirea specialiștilor care să se alăture echipei medicale reprezintă o preocupare constantă a conducerii.

”Este o problemă care mă preocupă încă de la preluarea funcției. Avem dificultăți în asigurarea personalului medical necesar, iar cardiologia este una dintre specialitățile în care deficitul de medici se resimte la nivel național. Nu este o situație cu care ne confruntăm doar noi, însă trebuie să găsim soluții pentru ca pacienții să beneficieze de serviciile medicale de care au nevoie”, a explicat managerul spitalului.

Până la ocuparea posturilor necesare, una dintre soluțiile adoptate a fost colaborarea cu medici specialiști din afara echipei angajate permanent. În prezent, spitalul are un contract de prestări servicii cu medicul specialist cardiolog dr. Ionel Bratu, care asigură consultații interspitalicești, ecografii cardiace și consultații preoperatorii.

Aceste servicii contribuie la gestionarea unor solicitări medicale, în special în situațiile în care pacienții internați în alte secții au nevoie de evaluare cardiologică. Totuși, colaborările de acest tip nu înlocuiesc necesitatea unei echipe medicale suficiente, care să poată răspunde constant volumului de solicitări.

”Căutăm soluții și vom continua să facem demersuri pentru atragerea specialiștilor. Avem nevoie de medici, iar pacienții trebuie să poată beneficia de servicii medicale în condiții cât mai bune. Investițiile în aparatură sunt importante, dar la fel de important este să avem oamenii care să o folosească și care să asigure îngrijirea pacienților”, a mai precizat managerul spitalului, dr. Dorel Bratu. Problema nu se rezumă, așadar, la existența unor echipamente performante, ci și la capacitatea spitalului de a avea personalul necesar pentru ca acestea să fie folosite în beneficiul pacienților.

Timpii de așteptare din UPU, o altă preocupare a pacienților

O altă problemă semnalată de cititori este timpul de așteptare din Unitatea de Primire Urgențe. Pentru persoanele care ajung la spital în momente dificile, uneori însoțite de durere, teamă sau îngrijorare pentru un membru al familiei, așteptarea poate deveni o experiență apăsătoare.

ste o realitate care trebuie privită atât din perspectiva pacienților, cât și prin prisma modului în care funcționează serviciile de urgență. Într-o unitate de primiri urgențe, pacienții nu sunt preluați exclusiv în ordinea sosirii.

Prioritatea este stabilită în funcție de gravitatea stării medicale, prin procedura de triaj. Persoanele aflate în stare critică trebuie evaluate și tratate cu prioritate, chiar dacă alți pacienți au ajuns mai devreme la spital.

Acest lucru înseamnă că timpul de așteptare poate varia considerabil, în funcție de gravitatea cazurilor, de numărul persoanelor care se prezintă simultan și de resursele medicale disponibile la momentul respectiv.

Explicația nu anulează însă nemulțumirile pacienților. Dimpotrivă, volumul mare de activitate arată cât de importantă este organizarea eficientă a fluxului de pacienți și asigurarea personalului necesar pentru gestionarea solicitărilor.

Potrivit bilanțului prezentat pentru primele nouă luni ale anului 2026, Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila a înregistrat 35.036 de prezentări, ceea ce înseamnă o medie de aproximativ 128 de pacienți pe zi. Dintre aceștia, 1.496 au fost copii.

În aceeași perioadă, în 66 de cazuri critice a fost solicitat elicopterul SMURD pentru transport aerian, iar echipele medicale au intervenit în 156 de situații de stop cardiorespirator survenite pe secțiile spitalului.

Totodată, medicii au efectuat proceduri de tromboliză pentru 59 de pacienți cu infarct miocardic acut și pentru 51 de pacienți cu accident vascular cerebral. Cifrele ilustrează complexitatea activității desfășurate în cadrul spitalului și presiunea la care sunt supuse echipele medicale.

În spatele fiecărei prezentări se află un pacient care are nevoie de evaluare, iar unele cazuri necesită intervenții imediate și mobilizarea mai multor specialități medicale. În aceste condiții, gestionarea timpilor de așteptare reprezintă o provocare care nu poate fi separată de numărul de prezentări, de gravitatea cazurilor și de disponibilitatea personalului.

Pentru pacienți, este important ca timpul de așteptare să fie însoțit de informații clare despre modul în care se face triajul și despre faptul că ordinea acordării îngrijirilor este stabilită în funcție de urgența medicală.

Comunicarea cu persoanele aflate în sala de așteptare poate contribui la o mai bună înțelegere a situației, mai ales în perioadele aglomerate. În același timp, reducerea timpilor de așteptare acolo unde organizarea și resursele permit acest lucru rămâne un obiectiv important pentru orice serviciu de urgență.

Investițiile ajută, dar nu pot înlocui personalul medical

Discuțiile despre Cardiologie și UPU readuc în prim-plan o realitate a sistemului sanitar: modernizarea unui spital nu înseamnă doar achiziționarea de echipamente, ci și asigurarea resurselor umane necesare pentru funcționarea serviciilor medicale.

Un aparat performant poate permite investigații mai rapide, un diagnostic mai precis sau o intervenție realizată în condiții mai bune. Beneficiile sale depind însă de existența personalului calificat, de organizarea activității și de posibilitatea integrării echipamentului în circuitul medical.

În cazul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila, achizițiile recente urmăresc tocmai dezvoltarea capacității de diagnostic și tratament pentru mai multe categorii de pacienți. RMN-ul cerebral portabil poate reduce necesitatea transportării anumitor pacienți către laboratorul de imagistică, în situațiile în care utilizarea sa este indicată medical.

Artroscopul permite efectuarea unor intervenții ortopedice minim invazive, iar cele zece ventilatoare noi oferă instrumente suplimentare pentru susținerea pacienților aflați în stare critică.

Fiecare investiție răspunde unei nevoi medicale concrete, însă efectul asupra calității serviciilor depinde și de modul în care aparatura este utilizată în activitatea de zi cu zi. Din această perspectivă, atragerea medicilor și consolidarea echipelor medicale sunt la fel de importante ca modernizarea infrastructurii.

Pentru pacienți, diferența nu este dată doar de existența unui echipament nou, ci și de posibilitatea de a beneficia de investigația sau tratamentul necesar, în condiții de siguranță și fără întârzieri evitabile.

”Nu ne oprim aici. Avem în continuare obiective de îndeplinit și ne dorim să aducem în spital echipamente performante, care să răspundă nevoilor reale ale pacienților. Modernizarea trebuie să continue, dar trebuie să fie făcută cu un scop clar: să îmbunătățim actul medical și să oferim servicii cât mai bune aici, la Brăila”, a declarat dr. Dorel Bratu.

Miza finală: servicii medicale mai bune, aproape de casă

Pentru brăileni, dezvoltarea Spitalului Clinic Județean de Urgență înseamnă mai mult decât o listă de achiziții sau proiecte de modernizare.

Înseamnă posibilitatea de a beneficia de investigații și tratamente în apropierea locuinței, de a evita deplasările în alte orașe atunci când serviciile necesare sunt disponibile local și de a avea acces la îngrijire medicală în momentele în care aceasta este esențială.

Dar înseamnă și așteptări firești: să găsească medici specialiști, să primească explicații atunci când trebuie să aștepte și să aibă încredere că fiecare caz este evaluat în funcție de nevoile sale medicale. Noile echipamente reprezintă un pas concret, dar nu singurul.

Modernizarea spațiilor, dezvoltarea resursei umane, digitalizarea și creșterea siguranței pacienților sunt direcții care trebuie să avanseze împreună. Aceasta este și ideea care a traversat dialogul nostru cu managerul spitalului: investiția în tehnologie are valoare atunci când se regăsește în îngrijirea oferită pacientului.

Iar pentru dr. Dorel Bratu, mesajul este că modernizarea trebuie să continue, dincolo de noille achiziții și de rezultatele care pot fi prezentate. Obiectivul rămâne același: un spital mai bine dotat, mai bine organizat și capabil să ofere brăilenilor servicii medicale moderne, sigure și de calitate, cât mai aproape de casă.