Social Media

Cultură

Grădina Mare, transformată pentru câteva ore în “Grădina cărţilor”

Timp de citire: 4 minute

• sâmbătă, în prima zi de lansare a campaniei, zeci de vizitatori au venit la “Căsuţa cu cărţi” • cei mai mulţi dintre aceştia au fost copii, care imediat ce şi-au ales cărticica au “mers fuga” pe o băncuţă să o citească
 
Copii şi părinţi citind pe o băncuţă, fetiţe şi băieţei alergând cu baloane inscripţionate cu textul “Căsuţa cu cărţi” şi mulţi brăileni iubitori de lectură. Cam aşa s-ar putea rezuma în câteva cuvinte atmosfera de sâmbătă dimineaţă din Grădina Mare, în prima zi de lansare a campaniei “Puneţi mâna pe o carte!”. Încă din primele minute biblioteca în aer liber a atras vizitatori, în mod special copii. De mânuţă cu bunicii sau părinţii, cei mici au intrat în căsuţă, iar voluntarii noştri i-au îndrumat către raftul care adăposteşte cărţile destinate acestora.
“Pete motanul şi nasturii săi şic”, “Mami, te iubesc”, “Dinţică în regatul Zânei Merciluţă” sunt doar câteva dintre titlurile care s-au numărat printre preferatele copiilor. Imediat ce au împrumutat cartea au mers şi s-au aşezat pe o băncuţă pentru a citi în voie, nu înainte de a primi un balon din partea voluntarilor noştri. Unii copii nu s-au rezumat doar la o carte. După ce au terminat-o pe prima au venit şi au pus-o la loc în raft, apoi au luat alta, şi alta, până când s-a făcut ora prânzului şi a trebuit să plece acasă, cu promisiunea că atunci când vor reveni în parc vor trece din nou pe la “Căsuţa cu cărţi”.
Însă nu doar copiii au fost atraşi de Căsuţă. Adulţii s-au arătat şi ei extrem de încântaţi de acest proiect, după cum reiese din mesajele lăsate într-o carte de impresii: “Am văzut copiii cu cărţi în mână, am văzut părinţi citind copiilor. Se bucură sufletul, inima râde!”; “Cărţile leagă sufletele! Tocmai am intrat într-o căsuţă care mi-a mângâiat sufletul!” sau “O iniţiativă minunată, spre bucuria sufletului nostru, dar mai ales al copiilor. Vă mulţumesc, dar mai ales vă felicit pentru acest proiect minunat!”.
Un moment cu adevărat magic a fost acela când o donatoare, aflată la plimbare în Grădină, a avut bucuria să constate că una dintre cărţile dăruite pentru această campanie era citită de un copil. Iar noi, la rândul nostru, ne-am bucurat să vedem că această campanie îşi atinge scopul, acela de a încuraja cititul în rândul brăilenilor de toate vârstele.
Iar pentru asta le mulţumim tuturor celor care au făcut ca acest proiect să devină realitate, începând de la Editura Nemira şi toţi ceilalţi donatori, până la cei şase voluntari minunaţi care au fost sâmbătă alături de noi: Corina Andreea Preda, Sabina Lupşa, Maria Măcineanu, Andreea Ilie, Alexandru Bobocea şi Sigmund David, elevi ai colegiilor “Bălcescu” şi “Murgoci”.
Şi pentru că sâmbătă am primit sugestii de titluri de cărţi care încă nu se regăsesc printre cele aproape 700 de volume donate, vă invităm să continuaţi să faceţi donaţii de carte la sediul nostru din str. Mihai Eminescu nr. 56, parter, la departamentul de Mica Publicitate, de luni până vineri, între orele 8.30-15.30, iar sâmbăta între orele 9.30-12.30.

Cultură

„Nu Brăila este fiica Țării Românești, ci ea este maica acestui Principat”

• este titlul colocviului dedicat savantului Nicolae Iorga, la 155 de ani de la naștere • evenimentul se va desfășura marți, 17 noiembrie, în Sala „Regele Ferdinand I și Regina Maria” a Muzeului Brăilei „Carol I” • vor susține comunicări: drd. Fatme Nistoroi, drd. Cătălina Mârza, conf. dr. Costin Croitoru, dr. Zamfir Bălan și dr. Adrian Trifan

Publicat

în

„Nu Brăila este fiica Țării Românești, ci ea este maica acestui Principat”

Sala „Regele Ferdinand I și Regina Maria” a Muzeului Brăilei „Carol I” (instituție aflată în Piața Traian nr. 3) găzduiește marți, 17 noiembrie 2026, de la ora 11:00, colocviul „Nu Brăila este fiica Țării Românești, ci ea este maica acestui Principat”, dedicat marelui savant, om politic și academician Nicolae Iorga, la 155 de ani de la naștere. Intrarea este liberă. 

Prezintă: drd. Fatme Nistoroi, „Contribuțiile lui Nicolae Iorga referitoare la Brăila turcească”; drd. Cătălina Mârza, „Institutul Român (Casa Iorga) din Saranda, Albania, centru de cultură și spiritualitate românească în Balcani”; conf. dr. Costin Croitoru, „Asupra legăturilor lui Nicolae Iorga cu Brăila”; dr. Zamfir Bălan, „Nicolae Iorga despre Panait Istrati” și dr. Adrian Trifan, „Nicolae Iorga și românii din Balcani”.

Savantul Nicolae Iorga (n. 5 iunie 1871, Botoșani, d. 27 noiembrie 1940, Strejnicu) a fost un mare istoric, critic literar, dramaturg, enciclopedist, memorialist, profesor universitar și academiecian, dar și om politic (parlamentar, cel de-al 34-lea prim-ministru al României). Implicat activ în sărbătorirea Centenarului eliberării urbei dunărene de sub turci (1929), Iorga a fost un adevărat prieten al Brăilei, apropiat al familiei primarului Traian Țino și nu numai.

A publicat lucrări despre Brăila și a susținut conferințe la Teatrul Comunal, azi „Maria Filotti”.

Citește articolul complet

Cultură

„Armata Română la ceas de sărbătoare”. Expoziție de Ziua Artileriei Române

• deschisă publicului pe 10 noiembrie, în clădirea de patrimoniu a Bibliotecii Județene „Panait Istrati”, expoziția documentară realizată de Camelia Aurelia Cherciu, biblitecar, poate fi vizitată până la data de 24 noiembrie 2026

Publicat

în

„Armata Română la ceas de sărbătoare”. Expoziție de Ziua Artileriei Române

„Armata Română la ceas de sărbătoare” – este tema expoziției documentare realizată de Camelia Aurelia Cherciu, bibliotecar, cu prilejul Zilei Artileriei Române (10 noiembrie). Deschisă la Compartimentul Împrumut Carte pentru Adulți, din clădirea de patrimoniu a Bibliotecii Județene „Panait Istrati” Brăila (Piața Poligon nr. 4), expoziția poate fi vizitată până pe data de 24 noiembrie 2026.

„Ziua Artileriei Române este sărbătorită, anual, la 10 noiembrie, în amintirea momentului în care, prin Porunca Domnească nr. 198, domnitorul Gheorghe Bibescu a consfințit înființarea primei baterii de artilerie a Țării Românești. Data reprezintă actul de naștere al artileriei române moderne și un reper fundamental în tradiția militară națională. Această zi este mai mult decât o aniversare militară.

Este un prilej de omagiere a generațiilor de artileriști care și-au făcut datoria pe câmpurile de luptă, a celor care au contribuit la dezvoltarea și modernizarea armei și a tuturor militarilor care duc mai departe tradiția acesteia.

Pentru că Artileria nu înseamnă doar tunuri, obuziere sau rachete.  Înseamnă precizie, calcul, disciplină, stăpânirea tehnicii și, mai presus de toate, oameni bine pregătiți, capabili să acționeze împreună. Pentru că, dincolo de puterea focului, adevărata forță a artileriei a stat, întotdeauna, în priceperea și responsabilitatea celor care o servesc”, au consemnat organizatorii expoziției documentare.

Istoria artileriei este legată de procesul de modernizare a Armatei Naționale și de formarea statului român modern. De-a lungul timpului, de la primele tunuri de bronz până la sistemele moderne de artilerie, această armă a reprezentat una dintre principalele forțe de sprijin ale trupelor terestre, având un rol important în marile confruntări militare ale României.

Primele forme de artilerie au fost cunoscute pe teritoriul românesc încă din Evul Mediu, fiind folosite în oștile voievozilor și domnitorilor. Totuși, constituirea artileriei ca armă distinctă, organizată în cadrul unei armate moderne, s-a produs în secolul al XIX-lea.

Momentul fundamental s-a petrecut la 10 noiembrie 1843, când domnitorul Țării Românești, Gheorghe Bibescu, a promulgat Porunca Domnească nr. 198, prin care se legifera înființarea primei baterii de artilerie. Un detaliu interesant este că primele patru tunuri, de calibru 80 mm, fuseseră dăruite domnitorului de sultanul Abdulmejid I, cu prilejul unei vizite la Istanbul. Primul comandant al bateriei a fost căpitanul Pavel Lenz.

În anii următori, artileria s-a dezvoltat atât în Țara Românească, cât și în Moldova. Un alt reper important a fost 21 decembrie 1860, când, în timpul domniei Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cele patru baterii existente au fost reunite în primul Regiment de artilerie al Armatei Române moderne.

Dezvoltarea artileriei a fost strâns legată de evoluția tehnicii militare și de marile momente ale istoriei naționale.

În timpul Războiului de Independență din 1877 -1878, artileria română s-a afirmat în luptele împotriva otomanilor, contribuind la succesul operațiunilor militare, inclusiv în zona Griviței, Rahovei și Plevnei.

Ulterior, modernizarea armamentului, pregătirea specialiștilor și diversificarea structurilor au transformat artileria într-o componentă esențială a armatei.

La începutul Primului Război Mondial, Armata Română dispunea, deja, de 294 de baterii de artilerie. În această perioadă s-a dezvoltat și artileria antiaeriană, al cărei act de constituire datează din 15 august 1916. În perioada interbelică și în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, arma a continuat să se diversifice, adaptându-se noilor realități ale câmpului de luptă.

În perioada postbelică, artileria română a cunoscut noi etape de reorganizare și modernizare, fiind introduse sisteme de artilerie autopropulsată, mijloace antitanc și lansatoare de rachete.

După 1990, transformarea armatei și apropierea de standardele NATO au impus noi direcții de dezvoltare.

Printre sistemele moderne intrate în dotare se numără LAROM și HIMARS, care au schimbat considerabil capacitatea de sprijin cu foc a Forțelor Terestre Române.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧